Marți, 19 Aprilie 2016 00:00

Iar dăm cu primăria în gard

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

În scurt timp vom avea alegeri locale şi ne aflăm în faţa aceleiaşi dileme: noi cu cine votăm? Deşi pare amuzant, nu e nici pe departe aşa. Când vom da din groapă în groapă prin oraş sau când unii dintre noi vor suferi de frig la iarnă, ne vom aminti cu siguranţă de ce am votat cum am votat sau, dimpotrivă,  de ce nu ne-am dus la urne. Se discută mult zilele astea pe seama calităţilor pe care ar trebui să le aibă un primar. Dincolo de orice altceva, aş începe prin a spune că moralitatea trebuie să constituie o condiţie de bază. Dacă respectivul e judecat pentru corupţie sau incompatibilitate, e descalificat din start sau ar trebui să fie. Nimeni nu contestă prezumţia de nevinovăţie, dar într-o ţară în care vizitele la DNA ale politicienilor au intrat în cotidian, ar fi cazul să facem un pas în faţă şi să încercăm să votăm şi altceva. De aici încolo discuţia este deschisă, dar sunt multe capcane, în care majoritatea alegătorilor cad, din păcate. Evident, o experienţă în administraţie este de dorit, dar s-a dovedit că aceasta nu îi imunizează pe candidaţi la a-şi scăpa mâna în borcanul cu miere, odată ce au preluat frâile primăriei. O trecere prin funcţia de consilier local i-ar pune în temă pe cei care aspiră la fotoliul de edil cu ce se vor confrunta la primărie. Chiar nu contează că viitorul primar este inginer, arheolog, sportiv sau tâmplar. Importantă, esenţială aş spune, este existenţa unei conştiinţe. Poate părea ciudat, dar exact asta le lipseşte astăzi politicienilor sau, ca să fim corecţi, celor care cred că fac politică. Lipsa unei conştiinţe ne-a adus în situaţia  de a ne întreba dacă oamenii ăştia sunt plecaţi cu pluta când continuă să ceară şpagă sau să facă trafic de influenţă, în ciuda campaniei de arestări din ultimii ani. Ei pur şi simplu nu se pot opri, pentru că nu ştiu să facă altceva, nu au cu adevărat reprezentarea că ceea ce fac este ilegal sau imoral. Una peste alta, românii noştri vor vota întotdeuna emoţional. E suficientă o lacrimă scăpată de un candidat, o îmbrăţişare cu o mămăiţă sau un copil luat în braţe, ca să smulgă votul mulţimii. E jignitor, ce-i drept, dar asta e realitatea. Aşa ajung să se şteargă cu buretele toate faptele penale, tâmpeniile, bâlbăielile şi incompetenţa unor candidaţi sau primari în funcţie. Faptul că în 2016 un personaj sinistru ca Piedone are tupeul să candideze la primăria unui sector din capitală după ce a contribuit prin incompetenţa lui la tragedia din Colectiv ne arată nivelul la care încă suntem. Nu am înţeles totuşi că mersul la vot nu e un motiv de hăhăială cu prietenii sau familia, ci o chestie extrem de serioasă, care afectează viitorul comunităţii pentru o bună bucată de timp. Votul este o responsabilitate la fel de mare ca şi condusul unui autovehicul pe drumurile publice. Dacă nu eşti atent, poţi nimeri în şanţ, poţi omorî oameni pe trecerea de pietoni sau poţi salva vieţi evitând o coliziune cu un şofer neatent. Ar fi cazul să renunţăm la procesele de intenţie şi să încercăm să îi cunoaştem puţin pe cei pe care vom pune ştampila, dacă nu de dragul nostru, măcar de dragul celor care vin după noi.

Lasă un comentariu