Procurorii DIICOT-Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Baicu Mihai Cosmin, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, Hrişcă Adrian Cătălin, avocat în cadrul Baroului Galaţi, Negreanu Marius Adrian, executor judecătoresc şi a unor oameni de afaceri printre care şi un cetăţean olandez, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, instigare la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată şi complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, începând cu luna decembrie 2018, inculpatul B. J. D. împreună cu inculpatul R. G., în calitate de asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, inculpatul Negreanu Marius Adrian, executor judecătoresc, inculpatul Baicu Mihai Cosmin, avocat în cadrul Baroului Bucureşti şi inculpatul Hrişcă Adrian Cătălin, avocat în cadrul Baroului Galaţi, au constituit un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii de dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora în vedera obţinerii unor foloase patrimoniale importante.
Din conţinutul materialului probator administrat în cauză s-a constatat că bunurile imobile ce au făcut obiectul deturnării licitaţiilor publice au constituit garanţii imobiliare în favoarea unei instituţii bancare, mai exact au servit drept garanţii acordării unor contracte de credit bancar, în perioada 2008-2009.
Respectivele contracte de credit au fost acordate preponderent de către o importantă instituţie bancară din România, unor diferite persoane fizice sau juridice, termenul de restituire fiind unul foarte scurt, respectiv aproximativ 1 an, iar valoarea acestor credite fiind una foarte mare (majoritatea având o valoarea de cel puţin 1.000.000 euro).
Astfel, din modalitatea de acordare a acestor credite, a perioadei de acordare, a cuantumului acestora, a scopului perceperii acestor împrumuturi-restituirea foarte redusă a creditului bancar sau nerestituirea acestuia în integralitate, a valorii reale a bunurilor imobiliare aduse drept garanţii s-a constatat că încă de la momentul aducerii în garanţie a bunurilor imobile ce fac obiectul prezentei cauze s-a urmărit executarea silită a acestora.
Deşi perioada de acordare a acestor credite, respectiv 2008-2009, perioadă în care preţurile bunurilor imobile au fost deseori supraevaluate, fără un fundament economic real, prăbuşirea ulterioară a pieţei imobiliare şi amplasamentul acestora (preponderent terenuri agricole) au făcut nu doar ca bunurile imobiliare ce au constituit garanţii imobiliare să nu mai constituie garanţii reale în vederea recuperării sumelor creditate ci şi ca acestea să devină neatractive persoanelor fizie sau juridice care activau în domeniul imobiliar în vederea cumpărării sau utilizării pentru edificarea unor proiecte imobiliare.
Aceste aspecte au fost reliefate şi de multitudinea de termene de licitaţie acordate în cadrul dosarelor de executare, care nu au atras participarea nici unui licitator.
Din cercetările efectuate în cauză s-a constatat faptul că principalele aspecte care au condus la intrarea acestor bunuri imobile în sfera intereselor patrimoniale ale grupului infracţional organizat au fost cumulativ: suprafeţele însemnate ale bunurilor imobile, încadrarea acestora ca terenuri intravilane deşi amplasamentul nu era unul care să ateste un astfel de statut(fiind înconjurat de terenuri încadrate extravilan), istoricul bunurilor imobile (au constituit garanţii imobiliare pentru credite foarte mari, aproximativ 1.000.000 euro) în sensul că acestea puteau servi ulterior drept garanţii imobiliare sau puteau fi oferite spre vânzare la preţuri însemnate beneficiind de evaluarea din momentul constituirii drept garanţie imobiliară ipotecară în scopul creşterii artificiale a preţului solicitat şi interesul scăzut al debitorilor în păstrarea sau împidicarea executării silite a bunurilor imobile.
S-a reţinut faptul că, schimbările legislative, precum şi destructurarea mai multor grupări infracţionale ce desfăşurau activităţi infracţionale asemănătoare au condus la modificarea în timp a activităţilor ilicite întreprinse de către membrii grupării infracţionale, în sensul că, deşi în anul 2018, inculpatul B. J. D. figura ca participant în cadrul licitaţiilor publice, potenţa financiară actuală, precum şi încercarea de a da o aparenţă de legalitate activităţii infracţionale derulate au condus la modificarea structurii organizatorice a grupului infracţional organizat, în sensul că inculpatul a început să atragă noi membri dispuşi să adere sau să sprijine grupul infracţional organizat, respectiv inculpaţii K. D.-J. L., cetăţean olandez şi B. R., cu precizarea că în anul 2019, aceste persoane au avut succesiv calităţi de „participanţi la licitaţii publice” şi „adjudecatari ai imobilelor vândute în cadrul licitaţiilor publice”.
Natura dosarelor de executare analizate şi care fac obiectul cauzei a indicat un alt aspect foarte important în ceea ce priveşte modificarea continuă a scopului urmărit de grupul infracţional organizat, în sensul că dacă în faza incipientă membrii grupului infracţional au apelat la adjudecarea bunurilor imobile supuse executării silite susceptibile a fi reintroduse uşor în circuitul civil la preţuri derizorii (8%-9%), după atragerea executorului judecătoresc în cadrul grupului infracţional organizat şi obţinerea unor „sfaturi” juridice de la acesta privind procedura licitaţiilor, orientarea grupului infracţional organizat s-a mutat spre un alt tip de bunuri supuse executării silite sau urmăribile, respectiv asupra cumpărării/cesionării de către membrii grupului infracţional organizat a creanţelor unor diferite persoane juridice în vederea aducerii la îndeplinire a procedurii falimentului asigurându-şi astfel exploatarea activului patrimonial al debitorilor prin adjudecare sau cumpărare de creanţe la preţuri derizorii.
Din materialul probator administrat în cauză s-a reţinut faptul că, urmare a crizei financiare care a generat imposibilitatea persoanelor fizice şi juridice de a rambursa creditele contractate la diferite unităţi bancare sau nebancare din România, numărul imobilelor executate silit a crescut semnificativ.
Pe cale de consecinţă, birourile executorilor judecătoreşti au organizat în perioada 2018-2019 sute/mii de licitaţii publice pentru adjudecarea unor imobile executate silit.
În aceste împrejurări, membrii grupului infracţional organizat având deja acumulată o experienţă în domeniul imobiliar au început să participe la majoritatea licitaţiilor publice organizate, dezvoltând relaţii apropiate care au condus în timp prin modalitatea de acţiune la extinderea scopului ilicit al grupării infracţionale de la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice în scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile la preţuri derizorii la scopul de a participa/adjudeca bunurile părţi sociale ale unor persoane juridice în scopul scoaterii acestora fie de sub incidenţa normelor privind procedura insolvenţei/falimentului, fie de sub urmărirea de către diferiţi creditori bancari în vederea recuperării creanţelor.
Totodată, pentru ca cercul infracţional să fie complet au mai fost determinaţi să adere la grupul infracţional organizat şi inculpaţii Baicu Marius Adrian şi Hrişcă Adrian Cătălin, avocaţi, care au avut rolul atât de a reprezenta, ca persoane interpuse, interesele financiare ale liderilor, inculpaţii B. J. D. şi R. G., în cadrul licitaţiilor publice ce fac obiectul prezentei cauze, precum şi a de realiza asigurarea produsului infracţional prin reprezentarea juridică a adevăraţilor adjudecatari în scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile adjudecate.
Astfel, dacă în cazul inculpatului Hrişcă Adrian Cătălin, participarea în cadrul licitaţiilor s-a efectuat pentru reprezentarea convenţională a inculpatului R. G. şi reprezentarea juridică ulterioară a acestuia în litigiile civile izvorâte ca urmare a acestor adjudecări ale bunurilor imobile(contestaţii formulate de creditori/debitori), în cazul inculpatului Baicu Marius Adrian, reprezentarea liderului, inculpatul B. J. D., s-a efectuat în nume propriu, urmată apoi de asigurarea reprezentării juridice în vederea asigurării produsului infracţional.
În susţinerea aspectelor care atestă caracterul organizat al acţiunilor membrilor grupului infracţional organizat s-a reliefat şi capacitatea grupului de a recruta noi membri (inculpaţii K. D.-J. L. şi B. R.), care au servit succesiv intereselor liderului, inculpatul B. J. D., concomitent cu retragerea din circuitul licitaţiilor publice a inculpatului Baicu Mihai Cosmin - avocat, scopul fiind acela de a oferi un caracter cât mai accidental şi unicat al participării acestora în cadrul licitaţiilor publice, precum şi de a ascunde relaţiile interpersonale şi interesele financiare comune între inculpatul R. G. şi B. J. D., prin interpunerea inculpatului Hrişcă Adrian Cătălin - avocat.
Prejudiciul cauzat este în sumă de 2.730.076,39 euro.
În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

Românca Simona Halep, numărul doi mondial şi ultima câştigătoare a turneului de Mare Şlem de la Wimbleon, a confirmat sâmbătă că va participa la turneul WTA de la Palermo (Italia), primul din circuitul feminin care se va disputa după pauza forţată provocată de pandemia de coronavirus, după cum informează EFE.
Într-o înregistrare video postată pe reţelele de socializare, Halep şi-a confirmat prezenţa la competiţia din Sicilia, care se va juca pe zgură, în perioada 3 - 9 august. „Salutare tuturor! Sunt foarte fericită să anunţ că mă voi întoarce la Palermo după 10 ani. Sper să am o săptămână foarte bună acolo. Ne vedem în curând“, a precizat jucătoarea română în mesajul său. Halep nu a mai disputat niciun meci oficial după victoria obţinută în faţa jucătoarei kazahe Elena Rîbakina în finala turneului de la Dubai, în luna februarie.
Directorul turneului de la Palermo, Oliveiro Palma, a declarat: „Participarea Simonei Halep este o veste excepţională. A trecut un deceniu de când Palermo a găzduit ultima oară o fostă numărul unu mondial. Oraşul nostru este foarte dedicat tenisului mondial, iar prezenţa sa este de mare interes pentru toţi“.

Preşedintele american, Donald Trump, a dat asigurări luni că are "relaţii foarte bune" cu epidemiologul Anthony Fauci, după ce a încercat să îl discrediteze pe omul de ştiinţă, foarte respectat în Statele Unite, notează AFP, citat de Agerpres.
"Am o relaţie foarte bună cu doctorul Fauci", le-a declarat Donald Trump jurnaliştilor aflaţi la Casa Albă.
"Găsesc că este o persoană de treabă, personal îl plac", a adăugat preşedintele SUA, menţionând însă că "nu întotdeauna este de acord cu el".
De mai multe zile, Donald Trump şi-a înmulţit criticile la adresa cercetătorului de renume internaţional, expertul celulei de criză privind coronavirusul de la Casa Albă, care subliniază constant că Statele Unite se află într-o situaţie de loc de invidiat în ce priveşte lupta împotriva pandemiei.
"Este un tip de treabă, dar a făcut numeroase greşeli", a afirmat joi liderul administraţiei de la Washington care, cu patru luni înaintea alegerilor prezidenţiale, minimalizează sistematic creşterea spectaculoasă a numărului de cazuri de COVID-19 pe întreg teritoriul SUA.
La sfârşitul săptămânii trecute, un responsabil de al Casa Albă a alimentat aceste atacuri.
Sub acoperirea anonimatului, el a exprimat cotidianului Washington Post "îngrijorarea" executivului legată de "numărul de cazuri în care doctorul Fauci a greşit". Acelaşi responsabil a prezentat jurnalului o listă cu declaraţiile făcute de omul de ştiinţă pe care el el consideră eronate.
În acest context, preşedintele apreciază în continuare recomandările doctorului Fauci?
"Cu siguranţă", a răspuns luni purtătoarea sa de cuvânt, Kayleigh McEnany, dornică să liniştească tensiunile.
"Dr. Fauci este una din numeroasele persoane din celula de criză care face recomandări", a adăugat ea.
În faţa exploziei numărului de cazuri noi în sudul şi vestul SUA, Anthony Fauci a tras un semnal de alarmă, denunţând relaxarea grăbită a măsurilor de restricţie şi nepăsarea americanilor.
"Ca ţară, atunci când ne comparăm cu alte ţări, nu cred că putem spune că suntem bine. Pur şi simplu, nu este cazul", a avertizat el săptămâna trecută.

Este "crucial" ca Europa să îşi asume dosarele geopolitice de la Marea Mediterană, care să rămână sub controlul său, fără să o lăse "altor puteri", a afirmat luni preşedintele francez, Emmanuel Macron, evocând fără să numească Turcia şi Rusia, notează AFP, citat de Agerpres.
"Zona Mediteranei va fi provocarea anilor următori, pentru că factorii de criză care se combină acolo sunt numeroşi: contestarea zonelor maritime, confruntările între ţările riverane, destabilizarea Libiei, migraţia, traficul, accesul la resurse", a declarat şeful statului francez într-un discurs adresat armatei în ajunul Zilei Naţionale, 14 Iulie.
Vorbind despre "jocul noilor puteri", el a declarat că "Europa trebuie să-şi redefinească rolul şi locul său acolo, fără naivitate şi fără complezenţă". "Mediterana nu poate construi o pace durabilă fără noi, nu putem accepta ca viitorul nostru să fie construit de alte puteri", a spus Emmanuel Macron.
"O adevărată politică europeană pentru Mediterana" reprezintă "o necesitate şi o urgenţă", a insistat el.
De la înrăutăţirea crizei libiene, unde Turcia şi Rusia se găsesc într-o poziţie de forţă, până la tensiunile din Mediterana de est, unde mai multe puteri precum Turcia, Israelul, Egiptul sau Grecia sunt în concurenţă pentru resurse energetice, factorii de tensiune s-au înmulţit în această zonă de mai mulţi ani.
"În ceea ce priveşte Libia, vreau să subliniez aici din nou că stabilizarea sa este fundamentală pentru securitatea Europei şi a zonei Sahel. Este motivul pentru care lansez un apel la reluarea imediată a negocierilor şi dialogului politic, în vederea unui acord de încetare a focului. Trebuie să punem capăt intrărilor masive de arme şi de mercenari în această ţară", a adăugat el.
Franţa a denunţat în repetate rânduri ingerinţa Turciei în criza libiană, iar tensiunile dintre Paris şi Ankara s-au accentuat, în special după un incident maritim care a implicat două nave de război.
"Dacă nu există riscul unui derapaj cu turcii, în schimb, este foarte clar că ne aflăm într-o escaladare, deoarece subiectele de dezacord sunt numeroase. După incidentul cu Courbet (n.r. - vasul francez vizat de o fregată turcă în iunie) în Mediterana, Franţa încearcă, împreună cu europenii să aibă o postură mai fermă în faţa încălcării dreptului internaţional de către turci, iar Turcia va reacţiona fără îndoială", a explicat într-un interviu apărut luni în cotidianul Le Monde şeful statului-major francez, generalul François Lecointre.

Imunitatea bazată pe anticorpi, dobândită în urma vindecării de COVID-19, pare să dispară în majoritatea cazurilor în câteva luni, conform unui nou studiu britanic realizat de King's College London, situaţie care dacă se confirmă riscă să complice crearea unui vaccin eficace pe termen lung, relatează luni AFP, citat de Agerpres.
''Această cercetare confirmă că răspunsul în anticorpi protectori la persoanele infectate de SARS-CoV-2 (...) pare să scadă rapid'', notează medicul Stephen Griffin, profesor în cadrul Şcolii de medicină a universităţii Leeds. Prin urmare, ''vaccinurile aflate în curs de dezvoltare vor trebui fie să genereze o protecţie mai puternică şi mai durabilă faţă de infecţiile naturale, fie să se administreze periodic'', adaugă acesta.
''Dacă infecţiile vă dau un nivel de anticorpi care scade în două sau trei luni, vaccinul va face probabil acelaşi lucru'' şi ''o singură injecţie ar putea să nu fie suficientă'', explică la rândul său pentru publicaţia The Guardian autoarea principală a studiului, Katie Doores.
Studiul efectuat de King's College London, care nu a fost încă evaluat de alte instituţii medicale, a fost publicat pe website-ul medrxiv.
În cadrul acestei cercetări a fost analizat răspunsul imunitar în cazul a 90 de persoane confirmate cu COVID-19. Rezultatele obţinute relevă că nivelul anticorpilor capabili să distrugă virusul ating un vârf în medie la trei săptămâni după apariţia simptomelor şi apoi scad rapid.
Analizele sanguine au arătat că inclusiv persoanele care prezintă simptome uşoare au un răspuns imunitar faţă de acest virus, dar în general mai redus faţă de cazurile cu forme mai severe. Din eşantionul de pacienţi evaluat în acest studiu numai 16,7% aveau niveluri puternice de anticorpi la 65 de zile după debutul simptomelor.
În plus faţă de îndoielile faţă de eficacitatea unui vaccin, acest studiu nu oferă argumente nici politicilor bazate pe obţinerea imunităţii colective.
Totuşi, specialiştii remarcă faptul că imunitatea nu presupune doar anticorpi, întrucât organismul produce de asemenea celule imunitare (B şi T) care joacă un rol în apărarea organismului.
''Chiar dacă nu mai aveţi anticorpi detectabili, aceasta nu înseamnă în mod necesar că nu mai aveţi imunitate protectoare, întrucât probabil aveţi celule cu memorie imunitară care pot intra rapid în acţiune pentru a iniţia un nou răspuns imunitar dacă veţi fi din nou infectaţi cu virusul. Este aşadar posibil să contractaţi o infecţie mai uşoară'', estimează profesorul imunolog Mala Maini, consultantă la University College London.
Până când vom afla mai multe, ''chiar şi aceia care au un test de anticorpi pozitiv - mai ales cei care nu-şi pot explica unde ar fi putut fi expuşi virusului - trebuie să dea în continuare dovadă de prudenţă, să respecte distanţarea socială şi să folosească masca'', atenţionează James Gill, profesor în cadrul Warwick Medical School.

Un vaccin împotriva COVID-19 aflat în curs de dezvoltare la Universitatea din Queensland (UQ) din Australia a intrat în faza de testare pe subiecţi umani, au anunţat luni reprezentanţi oficiali citaţi de Xinhua, informează Agerpres.
Prima fază a studiului clinic va implica aproximativ 120 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, care vor primi fiecare câte două doze de vaccin şi vor trebui să urmeze aceleaşi sfaturi de distanţare fizică impuse populaţiei generale.
Etapa de referinţă vine după mai multe luni de teste pre-clinice efectuate de cercetători de la UQ, acest candidat la vaccin fiind considerat cel mai promiţător dintre cele propuse de universitate la jumătatea lunii februarie.
Conform unuia dintre liderii de proiect de la UQ, profesor Paul Young, vaccinul a dovedit că induce anticorpi capabili să neutralizeze virusul, iar studiile preliminare au demonstrat că este sigur pentru oameni.
Rezultatele primei faze a testelor sunt aşteptate după aproximativ trei luni, iar în funcţie de acestea se va trece la următoarea etapă, cât mai curând posibil. Faza următoare "va fi un studiu de mai mare amploare, cu oameni dintr-o gamă mai largă de vârste, pentru a ne asigura de eficacitatea vaccinului", a explicat Young.
UQ se numără printre instituţiile partenere ale Coaliţiei pentru Inovaţii în vederea Prevenirii Epidemiilor (CEPI) şi gigantului biomedical australian CSL, care s-a angajat sa fabrice vaccinul în cazul în care rezultatele studiilor clinice vor indica un succes.
"Dacă lucrurile vor merge conform planului, CSL va trece rapid la producţia a zeci de milioane de doze, iar programul va ajunge în stadiul ulterior de testare clinică, obţinerea avizelor legale, fabricare la scară largă şi distribuţie", a declarat directorul de proiect, profesorul Trent Munro.

Germania şi Luxemburg au criticat, luni, decizia unei instanţe din Turcia de a transforma Hagia Sophia, monument înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, în moschee, transmite DPA, citat de Agerpres.
Ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, a declarat că decizia Turciei de a reveni la statutul de moschee pentru Hagia Sophia, care din 1935 şi până în prezent a funcţionat ca muzeu, reprezintă un pas înapoi făcut de Ankara în relaţiile sale cu Uniunea Europeană, dar şi în ceea ce priveşte poziţia Turciei în lume.
"Este o lovitură împotriva Alianţei Civilizaţiilor", a susţinut el.
Organizaţia Alianţa Civilizaţiilor, susţinută de ONU, a fost înfiinţată în 2005 la iniţiativa fostului premier spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero şi a liderului politic turc Recep Tayyip Erdogan, pe atunci premier, în prezent preşedinte al Turciei, pentru a sprijini dialogul intercultural şi inter-religios. Obiectivul acestei organizaţii a fost de a aduce laolaltă Orientul şi Occidentul.
"Prin acest gest, Turcia a şters cu buretele paşii făcuţi (în cadrul Alianţei Civilizaţiilor)", a mai susţinut Asselborn, luni, înainte de o întrunire a miniştrilor de externe din cadrul UE.
Criticile autorităţilor germane au fost mai nuanţate, purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Seibert, limitându-se să precizeze că Berlinul "a luat la cunoştinţă cu regret" decizia instanţei turce.
"Hagia Sophia are o semnificaţie istorică şi culturală uriaşă şi este un simbol atât pentru creştinism cât şi pentru islam, şi considerăm că dialogul dintre aceste două religii este extrem de valoros", a declarat Steffen Seibert pentru presă.
Statutul de muzeu le permitea oamenilor, indiferent de religie, să viziteze liberi acest sit special, a adăugat el.
Nu în ultimul rând, purtătorul de cuvânt a precizat că Guvernul de la Berlin aşteaptă acum pentru a vedea cum va fi implementată decizia instanţei de revenire la statutul de moschee pentru Hagia Sophia.
În cursul zilei de vineri, preşedintele turc Erdogan a anunţat că această catedrală din secolul VI va fi retransformată în moschee, după o decizie a unei instanţe în legătură cu această problemă. Preşedintele turc a precizat că moscheea se va deschide pentru credincioşii musulmani la 24 iulie.
Clădirea a fost închisă pentru turişti în cursul zilei de sâmbătă, conform agenţiei turce de presă Anadolu, care a mai relatat că echipe de specialişti ale Ministerului Turismului din Turcia au inspectat domul catedralei şi cele patru minarete ridicate ulterior, după căderea Constantinopolului, pentru pregătiri de redeschidere a sitului ca moschee.

Noapte albă pentru militarii de la ISU Galaţi şi de pe unitatea mobilă de terapie intensivă care a sosit noaptea trecută la Spitalul de Urgenţă Galaţi. Aceasta a fost adusă în sprijinilor medicilor de la secţia ATI în urms creşterii alarmante a cazurilor de îmbolnăvire în rândul populaţiei, dar şi în rândul cadrelor medicale ale spitalului.

„Spitalul Judeţean împreună cu DSP au înaintat Ministerului Sănătăţii o solicitare legată de alocarea unei secții mobile ATI COVID pentru sprijinul celei de la Spitalul de Urgenţă. A fost solicitată săptămâna trecută şi după cum vedeţi la nivelul guvernului a fost repartizată şi acum a ajuns la Galaţi. În aceeaşi solicitare s-a făcut şi o solicitare de suplimentare a schemei de personal pe secţia ATI a Spitalului Judeţean“, a precizat prefectul Gabriel Avrămescu.

10 îngrijitoare şi 15 asistente are nevoie secţia ATI a Spitalului Judeţean Galaţi pentru ca nouă extensie să poată funcţiona la întreaga capacitate.

„Descărcarea echipamentelor va fi urmată de montarea secţiei mobile şi instruirea cadrelor medicale“, a precizat dr. Radu Rotaru, medic Fundaţia Pentru SMURD.

La acţiune a participat şi o unitate a pompierilor de la ISU Galaţi. „Am primit unitatea de terapie intensivă mobilă, acesta urmează să fie legată la utilităţi. Îi vom sprijini pe cei care au sosit cu personal de la ISU, aproximativ 10 persoane de la ISU Galaţi se vor implica în montarea unităţii deoarece trebuie lucrat cu grijă şi montat în ordine sub supravegherea specialistului“, a precizat col. Ion Toma, ISU Galaţi. Secţia are o capacitate de 12 paturi.

Articole similare: Anchetele epidemiologice de la Spitalul de Urgenţă Galaţi, sub lupa Ministerului Sănătăţii

Au continuat în Galaţi, şi în ultimele două zile, şirul de verificări, realizate sub autoritatea Instituţiei Prefectului, privind respectarea măsurilor impuse în perioada stării de alertă, legate de prevenirea şi limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 (citește și Amenzi uriaşe în Galaţi pentru nerespectarea măsurilor anti-COVID).

La acestea, au luat parte, în sistem integrat, un total de 610 poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi, 58 jandarmi din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Galaţi, 6 reprezentanţi din cadrul A.N.P.C. Galaţi, 10 reprezentanţi din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, 7 reprezentanţi din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi 73 de poliţişti din cadrul Poliţiei Locale Galaţi.

Au fost vizate zonele care se aglomerează în mod deosebit în perioada sfârşitului de săptămână precum: pieţele agroalimentare, terasele, zonele de promenadă, parcuri, dar şi mijloacele de transport în comun local, judeţean şi interjudeţean. 

Deşi o parte semnificativă a populaţiei a respectat recomandările de distanţare socială şi de protecţie individuală, totuşi s-au constat şi abateri în urma cărora s-au aplicat un număr de 231 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 26.100 lei.

Au fost verificate 808 de societăţi comerciale, fiind aplicate un număr de 7 sancţiuni contravenţionale operatorilor economici pentru organizarea de activităţi în spaţiul public/privat/închis pentru care au fost instituite interdicţii/restricţii şi 2 sancţiuni contravenţionale pentru modul necorespunzător de amenajare a teraselor, privind distanţa dintre mese, valoarea totală a acestora însumând 6.000 de lei.

De asemenea, au fost aplicate un număr de 231 de sancţiuni contravenţionale persoanelor care nu au respectat măsurile de protecţie individuală, în valoare totală de 26.100 lei; 63 la Legea nr. 61/1991 pentru încălcarea normelor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, în valoare totală de 34.000 lei; 2 la Legea nr. 12/1990, în valoare totală de 2.000 lei şi 379 de sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei rutiere conform prevederilor OUG 195/2020, în valoare totală de 109.621 lei.

Sub ameninţararea unei noi stări de urgenţă se simt mulţi după ce, fie pe surse, fie oficial, se aud voci care spun că o creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus ar putea duce şi la luarea unei astfel de decizii.

„În situaţiile în care vom avea o suprasolicitare a tot ce înseamnă sistem medical, se poate vorbi de întoarcerea la situaţia de urgenţă, dar acum nu este momentul. Nu suntem într-un colaps medical, avem 243 de persoane în terapie intensivă, adresabilitatea la unităţile de primiri urgenţe este încă acceptabilă, avem asimptomaticii sau cei cu forme uşoare care au solicitat, mulţi dintre ei, externarea, deci sunt locuri în spitale. Rămâne gestionarea de la o zi la alta a numărului de cazuri, şi în special cei cu simptomatologie severă sau critică, care vor aglomera la un moment dat terapiile intensive, sunt şi cei care vor da şi măsura ulterioară. Nu văd un pericol în acest moment pentru starea de urgenţă, dar recomand, în acelaşi timp, menţinerea şi păstrarea acelor precauţii. Nu putem discuta doar noi, dumneavaostră şi cu mine, ce ar trebui să facem despre un adevărat prăpăd care ar putea veni. Nu, în acest moment gestionăm situaţia, locuri sunt în terapie intensivă, vizualizăm relaxarea populaţiei civile, cât şi a personalului medical, într-o oarecare măsură, şi recomand respectarea acelor precauţii. Când am venit am intrat în corturi, am intrat în UPU pentru a vedea cum se manifestă personalul medical şi cât de aglomerat este. Dacă nu am văzut aglomeraţie, am văzut un pic de relaxare din partea personalului medical. Aş recomanda să nu ne relaxăm, încă nu am trecut pasul. Dacă mai menţineam măcar două săptămâni acea atitudine pe care o aveam, poate acum eram la baza pantei descendente. Ne-am grăbit cred să recomandăm, politic, anumite idei, anumite idei care s-au perpetuat, precum bagatelizarea ce-a fost, efortul de peste trei luni de zile, precum şi neîncrederea în existenţa unui virus. Poate că noi suntem subiectivi, dar cei din exteriorul ţării noastre nu sunt aşa subiectivi, sunt obiectivi şi vor lua decizii în privinţa noastră“, a spus Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, aflat astăzi la Galați (citește și Anchetele epidemiologice de la Spitalul de Urgenţă Galaţi, sub lupa Ministerului Sănătăţii).

Oricum, joi, la finalul stării de alertă, în funcţie de evoluția situaţiei se va stabili după consultări ale Guvernului cu grupul tehnico-ştiinţific şi Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă ce măsuri se vor lua deşi, în acest moment, nu există un periol iminent de întoarcere la starea de urgenţă.

Pagina 1 din 4276