Consiliul de Administraţie al Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi s-a reunit astăzi, 05 august 2021, pentru a aproba numirea noului director al companiei. Este vorba despre Nicolae Vizinteanu, administrator şi general manager la  Romanel International Group SA , Port Brăila care, începând din 09 august 2021 va prelua această funcţie după ce directorului anterior, Alexandru Şerban, îi expiră mandatul în data de 08 august 2021. Detalii în articolul ”Se schimbă directorul şi la APDM Galaţi”.

Pentru a afla mai multe informaţii despre noul director al APDM Galaţi, l-am întrebat pe deputatul USR, Bogdan Rodeanu, ce ştie despre noul director. 

”Aşa cum ne-am asumat, am venit cu propuneri de oameni profesionişti, cu experienţă în domeniu. Nicolae Vizinteanu este un foarte bun profesionist, cu o vastă experienţă în domeniul naval. Un om corect, coerent, un profesionist şi cu un grad înalt de expertiză în domeniul naval”, ne-a declarat deputatul USR, Bogdan Rodeanu. 

Nicolae Vizinteanu a deţinut funcţia de manager al SC Romanel International Group SA , Port Brăila, din 2003 până în 2016, iar din 2016 şi până în prezent acesta a fost administrator şi general manager al SC Port Romanel SRL având ca principală atribuţie managementul portului din punct de vedere operaţional, tehnic, comercial şi financiar.

Festival de artă urbană, care îşi propune promovarea artei stradale şi a dialogului ei cu comunitatea locală, precum şi regenerarea spaţiului urban în orasul Galati este în plină desfăşurare.
Artiştii urbani invitaţi să reînsufleţească municipiul vor lucra la faţadele unor clădiri în perioada 2-25 august 2021 fiind animaţi şi reuniţi sub tema HOPE.
Locurile în care artiştii îşi vor etala arta sunt:

Bloc Patiseria Dana Micro 19, 2-7 august – Harcea Pacea
Gard stadion Oţelul – artist Eufonic
Gang Strada Brăilei, bloc I – artist YUPPA
Strada Brăilei nr. 1, bloc I, scara 8 – artist Pandele
Parcare supraetajată Mazepa 13-22 august – artist Iluc
Bloc (în spate la) Nespalata 16 – 22 august – artist Atoma
Rampă Grădina Botanică 19-25 august – artist Medeea
Cămine studenţeşti 2 – 8 august – artişti Cazacincu şi Korolenco
Sala sport Şcoala 28, 4-11 august – artist Mihail Alin
Graffiti experience, sâmbăta 7 august, Grădina Publică, ora 18.

Festivalul este organizat de Asociaţia Innovation Education Lab cu susţinerea financiară a Primăriei municipiului Galaţi.

România, Austria, Germania, Letonia, Norvegia, Slovacia şi Slovenia au fost mutate de Marea Britanie pe lista verde, a anunţat guvernul de la Londra. Noua listă va intra în vigoare duminică, 8 august, de la ora 04.00.

Ţările menţionate ”au demonstrat că prezintă un risc scăzut pentru sănătatea publică din Regatul Unit”, explică site-ul oficial gov.uk.

Călătorii care merg din zona verde spre teritoriul britanic trebuie, totuşi, să respecte o serie de reguli şi cerinţe, chiar dacă sunt vaccinaţi.

Înainte de călătorie:
- să facă un test de Covid-19, de care sunt scutiţi doar copii cu vârste de maxim 10 ani
- să se programeze şi să plătească un test Covid-19 ce trebuie făcut cel mult în a doua zi de după sosirea în Anglia
- să completeze un formular de localizare a pasagerilor

La sosirea în Anglia:
- Să facă un test Covid-19 după sosire sau cel târziu până a doua zi. Copiii cu vârste de cel mult 4 ani nu trebuie să-l facă.
- Călătorii sunt carantinaţi dacă testul este pozitiv.
De asemenea, cei sosiţi trebuie să se carantineze dacă sistemul de urmărire a cazurilor de coronavirus NHS Test & Trace îi informează că au călătorit în Anglia cu cineva testat pozitiv la coronavirus

Ploaia torenţială şi grindina cât o cireaţă au lovit din plin rândurile de viţă de vie de la Staţiunea de Cercetare Viti-Vinicolă Târgu Bujor. Peste 100 de hectare au fost practic scuturate de pe araci sau au boabele crăpate. Este a treia oară în ultimii trei ani când podgoria are de suferit din cauza grindinii.
Staţiunea de Cercetare Viti-Vinicolă Târgu Bujor este cel mai important producător de vinuri din zonă şi deţine o suprafaţă de 353 de hectare de viţă de vie. În zonă există o baterie de rachete antigrindină, dar aceasta nu este funcţională, deşi ar proteja zona.
”Este al treilea an consectiv când pe raza fermei numărul 2 suntem afectaţi de asemenea fenomene puternice, respectiv vijelii şi grindină, care au provocat şi provoacă pagube însemnate la cultura viţei de vie. Au fost afectate circa 100 de hectare pe raza fermei numărul 2 şi o suprafaţă mai mică la ferma numărul 3. Noi am estimat o producţie cuprinsă între 6 şi 7.000, dar cu grindina va fi la jumătate în cel mai fericit caz“, a precizat Gabriel Tabăranu, directorul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. Se va încerca salvarea prin tratatemente fito-sanitare a măcar uneia dintre zonele afectate.

Furtuna puternică însoţită de ploaie torenţială şi grindina de mari dimensiuni a provocat pagube mari în Brăila. Peste 30 de copaci sau crengi mari ale unor copaci au căzut peste autoturisme, carosabil sau pe cabluri şi clădiri. Nu s-au înregistrat victime. Au fost mai multe cabluri rupte de vijelie şi două cartiere au rămas fără curent electric o perioadă semnificativă de timp. 

Compania Xiaomi, fondată în 2010, a depăşit Samsung în al doilea trimestru al anului şi a ajuns producătorul care vinde cele mai multe smartphone-uri în Europa, informează News.ro.
Xiaomi a fost producătorul care a reuşit, atât la nivel global, cât mai ales în Europa, să umple cel mai eficient golul lăsat de căderea Huawei, cădere cauzată de embargoul impus de Statele Unite.

În al doilea trimestru al anului, Xiaomi a livrat 12,7 milioane de unităţi în Europa, crescând cu 67,1% de la an la an, conform Strategy Analytics.

Compania chineză a profitat şi de stângăciile Samsung, care a scăzut cu 7% de la an la an după ce a livrat doar 12 milioane de unităţi. Pe locul trei se menţine Apple, care a crescut cu 15,7%, livrând 9,6 milioane de telefoane.

Locurile 4 şi în 5 în topul producătorilor de smartphone-uri sunt ocupate de Oppo şi Realme, ambele cu o creştere anuală de 180%, după ce au livrat 2,8 respectiv 1,9 milioane de unităţi.

Xiaomi deţine acum 25,3% din piaţa europeană de smartphone-uri, în vreme ce Samsung mai are 24%. Apple deţine 19,2%, iar ceilalţi producători au de la 5 procente în jos.

Per ansamblu, se consideră că piaţa europeană şi-a revenit după pandemie. În al doilea trimestru al anului, creşterea faţă de 2020 a fost de 14%, după ce au fost livrate 50,1 milioane de unităţi.

Netflix a anunţat ca va produce o versiune modernă a romanului lui Lev Tolstoi "Anna Karenina", care va fi totodată şi primul său serial original rusesc, relatează EFE.
Rolul principal va fi interpretat de actriţa şi model Svetlana Jodchenkova, a anunţat într-un comunicat Netflix, care nu a dezvăluit numele celorlalţi membri ai distribuţiei care participă la serialul intitulat "Anna K".
"Suntem incredibil de mândri să anunţăm primul nostru serial rusesc alături de 1-2-3 Production. O talentată echipă de scriitori şi producători a creat un serial plin de imaginaţie şi fascinant", a declarat directorul secţiei Original Series al Netflix, Michael Azzolino.
Adaptarea pentru micile ecrane a romanului lui Tolstoi i-a avut ca responsabili pe scenariştii Roman Kantor şi Maria Mikulina.
"Acţiunea se petrece în Rusia de azi. O femeie din înalta societate, Anna Karenina, soţia viitorului guvernator de Sankt Petersburg începe o relaţie cu Alexei Vronski, moştenitor al imperiului aluminiului", se arată în comunicat.
Potrivit lui Kantor, transpunerea Annei Karenina în Rusia secolului XXI şi "prezentarea sa în faţa întregii lumi în propria limbă prin intermediul magiei Netflix "este un vis devenit realitate".
"Ideea acestui serial mi-a venit la propriu într-un vis şi de atunci m-a obsedat", a mărturisit scenaristul.
Serialul va fi filmat la Moscova şi la Sankt Petersburg, fosta capitală imperială rusă.
Romanul "Anna Karenina", publicat iniţial în mai multe părţi între 1873 şi 1877, este considerat una dintre capodoperele literaturii universale. (sursa Agerpres)

Joi, 05 August 2021 13:30

Taylor Swift, pe marile ecrane

Scris de

Cântăreaţa americană Taylor Swift a fost distribuită în următorul film al regizorului David O. Russell, produs de New Regency, informează site-ul revistei Variety.
Vedeta pop-country se va alătura astfel unei distribuţii impresionante, în care se remarcă actori precum Christian Bale, Margot Robbie, Rami Malek, Zoe Saldana şi John David Washington.
David O. Russell, cineastul aflat în spatele unor filme premiate cu Oscar, precum "American Hustle" şi "Silver Linings Playbook", va regiza noul film pe baza unui scenariu propriu. Acest proiect reprezintă primul său lungmetraj după "Joy", un film din 2015 cu Jennifer Lawrence în rolul principal.
Titlul şi detalii despre intriga filmului nu au fost deocamdată dezvăluite. Etapa de producţie a fost deja finalizată, iar 20th Century Studios va lansa acest film la o dată ce urmează să fie anunţată.
Taylor Swift a fost deosebit de prolifică în timpul pandemiei de COVID-19, lansând două albume bine primite de public şi de criticii de specialitate - "Folklore" şi "Evermore". Filmul regizat de David O. Russell îi va aduce primul rol pentru marile ecrane după cel din "Cats", o adaptare cinematografică a celebrului musical compus de Andrew Lloyd Webber. În acea versiune cinematografică, considerată un eşec de criticii de la Variety, au jucat Judi Dench, Jennifer Hudson, Rebel Wilson şi Jason Derulo, iar Taylor Swift a interpretat rolul unei feline impertinente, Bombalurina. Ea a fost şi coautoare a unui cântec inclus pe coloana sonoră a peliculei, "Beautiful Ghosts", considerat unul dintre puţinele momente memorabile din întreaga producţie.
Atunci când îşi alege rolurile de film, Taylor Swift preferă să joace în producţii care beneficiază de o distribuţie selectă. Cântăreaţa pop-country a debutat pe marile ecrane în comedia romantică "Valentine's Day" din 2010, în care a jucat alături de nume celebre de la Hollywood, precum Jessica Alba, Jessica Biel, Bradley Cooper şi Taylor Lautner.
Artista fost apoi distribuită în lungmetrajul distopic "The Giver" şi a asigurat vocea unui personaj din filmul de animaţie "The Lorax". În 2020, cântăreaţa a reprezentat subiectul documentarului "Miss Americana", care a avut premiera la Festivalul Sundance şi a fost difuzat ulterior pe platforma de streaming Netflix. (sursa Agerpres)

Persoanele care mănâncă prea mulţi carbohidraţi rafinaţi şi grăsimi animale la cină prezintă un risc mai mare de boli cardiace în comparaţie cu cele care consumă astfel de produse la micul dejun, conform constatărilor unui studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism al Societăţii de Endocrinologie din Statele Unite, citat de EurekAlert!, platforma operată de American Association for the Advancement of Science (AAAS).
Bolile cardiovasculare, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, atacul de cord şi accidentul vascular cerebral, reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial, cu aproximativ 17,9 milioane de decese din aceste cauze înregistrate în fiecare an.
Consumul de grăsimi saturate, carne procesată şi zaharuri adăugate poate contribui la creşterea nivelului de colesterol şi la un risc mai mare de boli de inimă.
O dietă sănătoasă pentru inimă, bazată preponderent pe carbohidraţi din legume şi cerealele şi pe o cantitate mai mică de carne, poate compensa în mod semnificativ riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare.
''Orele la care se ia masa şi calitatea alimentelor sunt factori importanţi de luat în considerare atunci când se caută modalităţi de a reduce riscul de apariţie a bolilor de inimă. Studiul nostru a constatat că persoanele care consumă o cină pe bază de plante, cu mai mulţi carbohidraţi 'integrali' şi grăsimi nesaturate şi-au redus riscul de boli de inimă cu zece procente", a declarat autoarea studiului, Ying Li, de la Universitatea de Medicină din Harbin, China.
''Este întotdeauna recomandată o dietă sănătoasă, în special în cazul persoanelor cu risc crescut de boli de inimă, dar am constatat că un consum de produse din carne şi carbohidraţi rafinaţi la micul dejun în loc de cină a fost asociat cu un risc mai redus'', a precizat Ying Li.
Cercetătorii au studiat date prelevate de la 27.911 persoane adulte din Statele Unite incluse într-o vastă bază de date din Statele Unite (National Health and Nutrition Examination Survey - NHANES) şi au analizat informaţiile asociate alimentaţiei, colectate în timpul interviurilor cu participanţii, pe parcursul a două zile non-consecutive.
Specialiştii au examinat asocierea dintre consumul de grăsimi, carbohidraţi şi proteine în diferite momente ale zilei - micul dejun sau cină - şi ratele de apariţie a bolilor de inimă în rândul subiecţilor.
Consumul unei mese pe bază de plante pe zi a redus riscul de boli de inimă cu zece procente, s-a constatat în urma acestei analize. (sursa Agerpres)

Un laborator de testare independent a detectat compusul chimic benzen, un carcinogen cunoscut la om, în 78 de produse de protecţie solară şi solicită Administraţiei SUA pentru Alimente şi Medicamente (FDA) să retragă produsele, potrivit unui studiu publicat de LiveScience.
Laboratorul Valisure verifică calitatea medicamentelor şi a produselor de îngrijire a sănătăţii. Recent, compania a testat aproape 300 de produse de protecţie solară şi a constatat că 27% conţineau benzen, potrivit unui comunicat al companiei. Paisprezece dintre produse (5%) conţineau benzen la niveluri mai mari de 2 părţi per milion (ppm), care este limita recomandată de FDA pentru benzen în produse cu indicaţie medicală care nu pot fi făcute fără această substanţă.
"Prezenţa acestui carcinogen în produse recomandate pe scară largă pentru prevenirea cancerului de piele şi care sunt utilizate în mod constant de adulţi şi copii este foarte îngrijorătoare", a declarat David Light, fondator şi CEO al laboratorului Valisure.
Benzenul este un lichid incolor sau de culoare galben deschis, care se formează natural, dar este de asemenea produs şi în urma unor activităţi umane, potrivit Centrelor pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC). De exemplu, emisiile de noxe de la automobile şi arderea cărbunelui şi a petrolului pot elibera benzen în aer; substanţa chimică este, de asemenea, utilizată la fabricarea unor materiale plastice, cauciucuri, coloranţi, detergenţi, medicamente şi pesticide, potrivit CDC.
Expunerea la niveluri ridicate de benzen cauzează cancer la om, în special cancer de sânge, leucemie. Administraţia americană pentru Securitate şi Sănătate în muncă limitează expunerea la locul de muncă la benzen în aer la 1 ppm în medie într-o zi şi maximum 5 ppm pe o perioadă de 15 minute, potrivit Societăţii Americane pentru Cancer. Agenţia pentru Protecţia Mediului limitează benzenul în apa potabilă la 0,005 ppm, sau 5 părţi per miliard (ppb), care este, de asemenea, limita pentru apa îmbuteliată.
Potrivit FDA, benzenul nu ar trebui utilizat la fabricarea produselor medicamentoase decât în circumstanţe speciale - dacă utilizarea este inevitabilă şi medicamentul constituie un progres terapeutic semnificativ. În aceste cazuri, nivelurile de benzen ar trebui să fie limitate la 2 ppm ''dacă nu se justifică altfel'', indică FDA. La începutul pandemiei de COVID-19, când a existat o penurie de dezinfectant pentru mâini, FDA a permis temporar ca dezinfectantele pentru mâini să conţină până la 2 ppm de benzen. Dar în martie 2021, laboratorul Valisure a anunţat că a detectat benzen peste acest nivel în aproape 24 de produse pentru dezinfectarea mâinilor, dintre care cel puţin unul a fost retras ulterior. (sursa Agerpres)

Pagina 1 din 4612