Elon Musk a anunţat marţi că, dacă va prelua controlul asupra Twitter, va ridica suspendarea definitivă a contului fostului preşedinte american Donald Trump, decisă după atacul asupra Capitolului, spunând că a fost o decizie "greşită din punct de vedere moral" şi "lipsită de sens", relatează AFP şi Reuters.
"Cred că a fost o eroare deoarece acest lucru a alienat o mare parte din ţară şi nu l-a împiedicat până la urmă pe Donald Trump să se facă auzit", deoarece el este acum pe propria reţea de socializare, a subliniat el într-o conferinţă organizată de Financial Times.
Şeful Tesla, care se consideră un "absolutist al libertăţii discursului", a semnat recent un acord de 44 de miliarde de dolari pentru a achiziţiona platforma de social media.
Suspendarea contului lui Trump, care avea peste 88 de milioane de urmăritori, i-a redus la tăcere principala portavoce cu câteva zile înainte de sfârşitul mandatului său şi a venit după mai mulţi ani de dezbateri despre cum ar trebui să modereze companiile de social media conturile liderilor mondiali puternici.
Trump a fost suspendat permanent de pe Twitter la scurt timp după asaltul de la 6 ianuarie 2021 al susţinătorilor săi asupra Capitolului. Twitter şi-a motivat decizia prin "riscul unor noi incitări la violenţă".
Trump a declarat anterior la Fox News că nu va mai reveni pe Twitter chiar dacă Musk va cumpăra platforma şi îi va reactiva contul, spunând că va folosi propria aplicaţie de social media numită Truth Social, care s-a lansat pe Apple la sfârşitul lunii februarie, dar care a avut probleme de funcţionare până recent, când a început să permită un număr mai mare de utilizatori. (sursa Agerpres)

România s-a calificat în această seară în Marea Finală a concursului Eurovision 2022, de la Torino, Italia. Emoțiile au fost mari pentru reprezentantul României la Eurovision 2022, WRS, țara noastră fiind anunțată penultima ca fiind finalistă în cadrul concursului. În această seară a avut loc a doua semifinală, iar sâmbătă va avea loc finala, unde WRS cu piesa "Llamame" ne va reprezenta. Hai, România!

Accident rutier, pe strada Oțelarilor, din municipiul Galați, soldat cu două persoane rănite.
Victimele, două tinere, de 16 și 20 de ani, ar fi fost surprinse și accidentate de un autoturism condus de un bărbat, de 73 de ani, în timp ce traversau strada pe marcajul pietonal.
Au fost conduse la spital, pentru investigații medicale, în cauză fiind întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Reprezentantul României la Eurovision 2022 va concura în această seară în cea de-a doua semifinală a concursului. WRS va cânta piesa „Llamame”, iar din semifinală doar zece concurenţi se vor califica mai departe în marea finală de sâmbătă, notează hotnews.ro.
România intră în a doua parte (poziţia 13) din cea de-a doua semifinală a concursului Eurovision 2022 desfăşurat la Torino în Italia.
Ţările care vor evolua la semifinala a doua sunt: Australia, Georgia, Cipru, Serbia, Finlanda, Azerbaidjan, San Marino, Israel, Malta - în prima parte, iar Muntenegru, România, Cehia, Polonia, Belgia, Macedonia de Nord, Suedia, Estonia, Irlanda în a doua parte a serii.
Doar zece dintre concurenţi vor merge mai departe, în Finală. Ţările din grupul celor cinci mari plătitoare (big five) - Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie şi Italia - sunt calificate direct în finală.
Fanii din ţările repartizate în a doua semifinală şi cei din Spania, Marea Britanie şi Germania decid, alături de juriile de specialitate (al cărui vot contează 50%), cine va merge în Marea Finală.
La semifinala de joi seară fanii (cu excepţia celor care locuiesc în România) vor putea vota Llamame de până la 20 de ori de pe acelaşi număr de telefon sau prin aplicaţia de pe site-ul oficial al concursului: www.eurovision.tv, anunţă TVR.ro.

Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, actual primar al Sectorului 5, a fost condamnat definitiv joi, 12 mai 2022, de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Sentinţa este dată după aproape 7 ani de la tragedia în urma căruia au murit 62 de oameni, iar alţi aproximativ 150 au rămas mutilaţi pe viaţă. În prima instanţă, Piedone primise 8 ani şi şase luni de închisoare.
Totodată, au fost condamnaţi definitiv şi patronii clubului Colectiv, cărora şi lor le-au fost reduse pedepsele dispuse iniţial.
Pedepsele definitive în dosarul Colectiv:
- Cristian Popescu-Piedone - 4 ani de închisoare cu executare
- patronul Clubului Colectiv, Alin George Anastasescu - 11 ani si 8 luni de închisoare
- patronul Clubului Colectiv Costin Mincu - 8 ani
- patronul Clubului Colectiv Paul Gancea - 6 ani şi 4 luni
- pirotehnistul Viorel Zaharia - 6 ani şi 10 luni
- George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - 8 ani şi 8 luni
- Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - achitată. Ea fusese condamnată în prima instanţă la 8 ani de închisoare
- Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - achitată. Primise 7 ani de închisoare în prima instanţă
- Ramona Sandra Moţoc, referent superior achitată. Primise 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Decizia în procesul Colectiv - încheiat în 21 decembrie 2021 - a fost pronunţată după patru amânări.

În contextul publicării de către Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, pe pagina sa oficială de internet, a articolului cu titlul „Despre lătratul NATO la frontierele Rusiei şi sursa principală de dezinformare a lumii”, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus convocarea ambasadorului Federaţiei Ruse în România, Valery Kuzmin (foto ↑), la sediul Ministerului Afacerilor Externe.
Astfel, miercuri, 11 mai 2022, ambasadorul rus a avut o întrevedere cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota.
Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice a atras atenţia că este inacceptabilă folosirea repetată de către misiunea rusă a unui limbaj nepotrivit, ofensator şi provocator la adresa României şi a NATO, Alianţă din care ţara noastră face parte ca urmare a deciziei sale democratic asumate, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe.
De asemenea, a fost reamintit şi faptul că la data de 22 aprilie 2022 MAE a transmis o Notă Verbală prin care şi-a exprimat dezacordul, în scris, în termenii cei mai fermi, cu referire la declaraţiile postate pe pagina de internet a misiunii diplomatice ruse privind războiul din Ucraina (text intitulat „Despre război şi pace în Ucraina”). Totodată, MAE a atras atenţia asupra modului dezumanizant şi neconform cu realitatea al descrierii războiului din Ucraina, pentru care partea rusă deţine întreaga responsabilitate, şi a reiterat îndemnul la maximă reţinere în abordarea publică pe acest subiect, cu evitarea atitudinilor şi mesajelor cu caracter provocator din partea Ambasadei.
Secretarul de stat a atenţionat din nou partea rusă asupra faptului că această conduită de comunicare publică reflectă o abordare consecvent neconstructivă a relaţiei bilaterale din partea Ambasadei şi a solicitat ca mesajele publice să se menţină în limitele prevăzute de Convenţia de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Autoritatea de Supraveghere Financiara a aprobat, în data de 11 mai 2022, solicitarea Fondului Proprietatea pentru iniţierea unei oferte publice de cumpărare în legatura cu accelerarea programului de răscumpărare, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori Bucureşti, relatează financialintelligence.ro.
Valoarea ofertei este până la 325.000.000 acţiuni sub formă de acţiuni şi/sau certificate globale de depozit având la bază acţiuni (în engleză „global depositary receipt” („GDR”), iar preţul de cumpărare este de 2,19 RON per acţiune, respectiv valoarea în USD echivalentă cu 109,50 RON per GDR, calculată conform prevederilor documentaţiei de ofertă.
Perioada de subscriere este 18.05.2022 – 24.06.2022, iar metoda de alocare: pro-rata.
Fondul Proprietatea va anunţa în curând publicarea documentaţiei de Ofertă care conţine detaliile, paşii şi procedura de urmat pentru participarea în cadrul Ofertei.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, susţine că pentru inflaţia mare şi creşterea preţurilor din România este vinovat preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru că a atacat Ucraina.
„Inflaţie e doar un factor. Ca să încep sigur: am încredere că Guvernul României a luat şi va lua măsurile care se impun. Această inflaţie şi preţurile nu au apărut pentru că cineva în România a lucrat prost şi nu şi-a făcut treaba. Aceste probleme o să fie la nivel global. Toate acestea, repet - toate acestea - au o singură cauză: războiul lui Putin din Ucraina. Sigur, Guvernul România poate să amelioreze, însă problema nu e una românească, ci una globală. Aceste chestiuni trebuie tratate. Am avut o discuţie cu premierul. Deci trebuie să fie realişti. Crizele nu se vor termina mâine, iar Guvernul şi Parlamentul îşi fac treaba. Nu este cazul să încercăm să aruncăm vina asupra Guvernului, Parlamentului sau clasei politice. Vinovat este Putin! Aceasta e situaţia: pentru români e important să ştie că acest Guvern îşi dă silinţa”, a spus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi, 12 mai 2022, legea care prevede majorarea de la 100 km/oră la 120km/oră a limitei maxime de viteză în afara localităţilor pe drumurile expres. România are din data de 21 aprilie primii săi kilometri adevăraţi de drum expres - 16 km care ocolesc Balşul, parte din proiectul de 120 de kilometri de drum expres de la Craiova la Piteşti, proiect aflat în diferite stadii de execuţie. Reamintim că se lucrează intensiv şi la al doilea drum expres din România, cel dintre Galaţi şi Brăila care va avea 12,29 km.

Noile modificări aduse Codului Rutier prin această lege stabilesc următoarele limite maxime de viteză în afara localităţilor, pentru autovehiculele din categoriile A şi B:
a) pe autostrăzi – 130 km/h
b) pe drumurile expres – 120 km/h
c) pe drumurile naţionale europene (E) – 100 km/h
d) pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h

Pentru autovehiculele din categoriile C, D şi categoria D1 vitezele maxime vor fi:
- 110 km/h pe autostrăzi
- 100 km/h pe drumurile expres (faţă de 90 km/h cum este acum), 90 km/h pe drumurile naţionale europene (E) şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri

Pentru autovehiculele din categoriile A1, B1 şi C1 limitele de viteză vor fi:
- 90 km/h pe autostrăzi
- 85 km/h pe drumuri expres (faţă de 80 km/h cum este acum)
- 80 km/h pe drumurile naţionale europene (E) şi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri.

Ce mai prevede actul normativ:
- Pe autostrăzi sau pe drumurile expres este interzisă circulaţia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, fără autorizaţie specială de transport eliberată de administratorul drumului public, conform reglementărilor în vigoare, a vehiculelor cu tracţiune animală, a animalelor, a vehiculelor trase sau împinse cu mâna, a bicicletelor, trotinetelor electrice si mopedelor, a tractoarelor agricole sau forestiere şi a maşinilor autopropulsate pentru lucrări agricole, precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h.
- Pe autostrăzi sau pe drumurile expres sunt interzise învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de şasiuri şi de autovehicule, manifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele şi competiţiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile.
Se interzice circulaţia, oprirea sau staţionarea autovehiculelor pe banda de urgenţă sau acostament cu excepţia cazurilor justificate, precum şi a autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar.
- Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se efectuează, de regulă, numai pe banda 3 marginală din partea dreaptă a autostrăzii sau a drumului expres, în sensul de mers.

Al doilea mare producător de petrol din Rusia, Lukoil, va cumpăra activităţile de retail şi lubrifianţi ale Shell din Rusia, au anunţat joi companiile, în timp ce marea companie britanică îşi continuă procesul de retragere din ţară în urma invaziei din Ucraina, transmite Reuters citat de Hotnews.
Tranzacţia include 411 staţii de vânzare de carburanţi cu amănuntul, situate în principal în regiunile centrale şi de nord-vest ale Rusiei, şi uzina de lubrifianţi Torzhok, a precizat Shell într-un comunicat.
"Achiziţia afacerilor de înaltă calitate ale Shell din Rusia se încadrează bine în strategia Lukoil de dezvoltare a canalelor sale de vânzări prioritare, inclusiv a comerţului cu amănuntul, precum şi a activităţii de lubrifianţi", a declarat Maxim Donde, vicepreşedinte al Lukoil.
Nici Shell, nici Lukoil nu au vrut să dezvăluie valoarea tranzacţiei, care mai are nevoie de aprobarea autorităţilor anti-monopol din Rusia.
"În cadrul acestei tranzacţii, peste 350 de persoane angajate în prezent de Shell Neft vor fi transferate la noul proprietar al acestei afaceri", a precizat Shell.
Shell a şters din valoarea sa contabilă 3,9 miliarde de dolari după ce s-a retras din operaţiunile sale din Rusia, inclusiv din marea uzină de GNL Sakhalin 2, la care deţinea o participaţie de 27,5% şi care este operată de Gazprom.

Pagina 8 din 4938