Vineri, 11 Iunie 2010 00:08

Libertate, egalitate, fraternitate? Aiurea!

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Trăim într-o ţară liberă. Atât de liberă, că nici nu mai ştim ce să facem ca să ne arătăm libertatea unii altora: ne jefuim unii pe alţii, ne furăm banii, casele, afacerile, uneori chiar şi nevestele ori copiii, îi înjurăm pe conducători mai abitir ca un muscal de pe Podul Grant, ne lamentăm (tot unii altora) că „uite, vecinu' o duce mai bine de când s-a băgat în partidu' lu' X-ulescu” şi tot aşa. Doar suntem liberi. Atât de liberi, că în curând, dacă vom apuca aplicarea măsurilor de austeritate pe care le tot propune de vreo lună şi ceva Guvernul, vom fi liberi să murim de foame, de necaz şi de nefăcut nimic.
Şi dacă trăim într-o ţară liberă şi democratică (zic unii...), înseamnă că suntem şi egali, unii cu alţii. Atât de egali, încât unii (ăia şmecheri, care au mirosit la timp partidul potrivit pentru afacerile proprii) se plimbă acum cu Rolls-ul pe maidan, uitându-se în sictir la ceilalţi „egali”, cei care n-au avut decât nenorocul să nu cunoască niciun ştab de partid care să-l trimită, cu bileţelul legat de gât, la vreo regie ori cum s-or mai chema societăţile din parohia primăriilor şi consiliilor locale ori judeţene, ca să taie cu abnegaţie frunză la madanezi pe banii noştri. Şi culmea e că nimeni din vârful acestei ţări nu vorbeşte decât de egalitate şi spirit solidar. Care spirit solidar, isteţilor, că tot voi aţi propus un plan de redresare bugetară care pentru unii e mumă, iar pentru alţii e ciumă: „să reducem salariile bugetarilor, să restructurăm aparatul public, dar cu mici excepţii”?! Iar „micile excepţii” înseamnă cam 100% din personalul societăţilor „de interes local sau naţional” şi cam tot atât din „personajele” care populează maldărul de agenţii apărute de vreo 5-6 ani încoace mai abitir decât ciupercile după ploile de săptămâna trecută.
Dar asta pesemne că înseamnă, în viziunea onor-guvernului Boc & comp, fraternitatea în sânul bugetarilor. Adică unii să rabde de foame cu 500 de lei pe lună, iar alţii să-şi schimbe săptămânal merţanul, că ăla vechi se „uzase moral”. Şi pesemne că tot fraternitate consideră măria-sa Guvernul că este şi faptul că salariaţii „de la patron” sunt trimişi acasă cu sutele de mii, fără nici cea mai mică măsură de protecţie socială, în timp ce pentru disponibilizarea câtorva frecători de hârtii de prin agenţiile guvernamentale inutile se invocă adevărate cataclisme sociale naţionale. Vedeţi-vă de treabă, domnu' Boc, n-o să se întâmple nimic dacă rămânem fără agenţii şi chiar fără unele ministere. Ba dimpotrivă, facem economie la banii publici. Ia încercaţi!
Mai multe din această categorie: « Cine pe cine salvează Bucla temporară »

Lasă un comentariu