Vineri, 20 Noiembrie 2015 00:00

Omul din spatele măştii

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Mare fericire, mare, noul guvern a depus jurământul, făcându-l fericit pe preşedintele Klaus Iohannis, care se bucura ca un copil că România n-a mai avut aşa un guvern format numai din tehnocraţi. Dacă au jurat drept sau strâmb, asta numai viitorul ne-o va arăta, eu unul rămân totuşi sceptic şi mai aştept să văd ce averi îşi vor declara în următoarele 45 de zile după cum li se cere, chestie pe care iar nu o înţeleg, aşa sunt eu, mai bătut în cap, de ce oare are nevoie un om de o lună şi jumătate pentru a-şi socoti şi declara averea? Sau 45 de zile sunt suficiente pentru a-şi trece averile pe numele verilor, mătuşilor pentru a nu apărea în faţa lumii ca nişte gogoşari plini de bani? Oscar Wilde a spus cândva: „Daţi-i omului o mască şi vă va spune cine este”. Poate că aşa ar fi trebuit să facă cei din comisiile de specialitate atunci când i-au audiat pe cei care urmează să ne conducă destinele de acum încolo. Oare chiar le-ar fi spus cu adevărat cine sunt ei în realitate? Că aşa, probabil că i-au aburit pe ăia cu cât de pricepuţi sunt ei şi cu câte intenţii bune au venit să se cocoaţe în scaunul de guvernant au unei triste ţări. Şi la jurământ ar fi trebuit să poarte aceeaşi mască, poate că atunci când întindea mâna către Biblie s-ar fi răzgândit sau s-ar fi gândit de două ori înainte de a jura. Cum ar fi oare să îl vezi pe Traian Băsescu la vreun post tv, cu masca pe figură, spunându-ne şi nouă adevărul despre cum a condus timp de două mandate România, cu ce foloase s-a ales el din toată tevatura asta şi cu câte găuri prin buzunare am rămas noi românii? Ca să nu mai vorbim de principesa lui, Elena Udrea, cea care mai zilele trecute, deşi avea averea pusă sub sechestru, tot a mai găsit (chipurile pe la prieteni) firmiturile alea de cinci milioane de lei vechi, pentru a-şi plăti cauţiunea, nu de alta, dar o doamnă ca ea nu suportă mizeria din penitenciarele României. Cum ar fi să i se pună blondei ăsteia o mască pe figură şi să fie pusă să povestească ce destrăbălări a făcut pe unde şi-a purtat tocurile şi posteriorul ăla cu care i-a înnebunit pe toţi babalâcii ăia din parlament. După cum zic unii, numai din desfăşurătorul cheltuielilor făcute cu cardul dumneaei, reiese că numai la un magazin de prin Paris sau de prin Londra cheltuia între 300 şi 400 de milioane de lei vechi. Cum de unde, păi dacă numai de la o „afacere” precum cea în care este acuzată mai nou, cea de la Hidroelectrica, ar fi primit şpagă cinci milioane de dolari, ne mai putem întreba oare de unde? Chiar mă întreb, dacă i-ar smulge oare cineva de pe figură masca aceea de femeie fericită şi nevinovată, am putea descoperi oare faţa îmbătrânită şi plină de griji, plină de frica judecăţii de apoi, plină de remuşcări pentru relele făcute? Sau vreun rânjet diabolic care ne spune mai pe şleau: „V-am făcut, fraierilor!”? Sus masca!

 

Lasă un comentariu