Luni, 15 Iunie 2015 00:00

Pumnul în gură

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Constat cu dezamăgire că de ceva vreme singurul argument pe care înţelegem să îl folosim este puterea decibelilor şi nu pe cea a raţiunii. Suntem atât de grăbiţi să ne contrăm interlocutorul, încât nu mai avem răbdarea de a asculta până la sfârşit ce are de spus. Am observat situaţii absolut hilare, în care două persoane se ceartă, deşi spun acelaşi lucru, dar prin cuvinte diferite. Dincolo de faptul că nu avem răbdarea să aflăm toate datele problemei, pentru a putea exprima apoi un punct de vedere pertinent, am dezvoltat o autosuficienţă, care ne orbeşte la orice s-ar înfăţişa în faţa noastră. Cel mai bun exemplu este (încă) premierul Victor Ponta, un om pentru care cuvântul dat nu înseamnă absolut nimic, iar opoziţia este o chestie pe care o poţi suprima după bunul plac. Faptul că un astfel de personaj se află la conducerea Guvernului şi, culmea, este susţinut extrem de vocal de o bună parte din parlamentari, reprezintă expresia clară a nivelului la care ne aflăm. Social democraţia este necesară în orice democraţie sănătoasă, pentru a crea şi menţine clasa de mijloc, ce reprezintă practic cea mai mare masă a populaţiei. La noi, cei care se află momentan la conducerea stângii pun la bătaie aparatul de partid, o maşinărie de sorginte comunistă, pentru a înăbuşi în faşă orice încercare de opoziţie din interior sau din afară. Este şocantă prăpastia care s-a căscat între cei care ne conduc vremelnic şi populaţia care i-a trimis acolo. Ce nu înţeleg cei care susţin un asemenea sistem comunistoid este că, dacă încerci să blochezi calea firească a lucrurilor, vei crea un nod, iar ce se va acumula, le va exploda direct în faţă, proporţional cu cantitatea de energie negativă acumulată. Asta se întâmplă, din păcate, şi cu o  parte dintre noi, pentru că cei care ne conduc nu sunt altceva decât expresia celor care i-au trimis acolo. Nu pot trece cu vederea laşitatea, adică incapacitatea de a-ţi recunoaşte propriile greşeli, pentru a încerca apoi să le rezolvi. Când preferi să arunci în cârca altora, ceea ce la nivel subconştient ştii că ţi se datorează, nu faci altceva decât să te păcăleşti singur. De câte ori nu am auzit pe unii sau alţii că celălalt este vinovat, pentru că dacă nu îl enerva, nu îl întreba, nu îl stresa sau mai ştiu eu ce, treaba ar fi ieşit bine. Nu sunt decât scuze pentru a ascunde sub preş lipsa de responsabilitate, care este cam la ordinea zilei. Am ales prea mult timp calea mai uşoară şi uite unde ne-a adus. Am ajuns să fim conduşi de tot soiul de frustraţi, primim sfaturi de la persoane cu experienţă profesională mediocră şi orice nenea care are un butic crede că are drept de viaţă şi de moarte asupra angajaţilor. După 25 de ani de experimentat democraţia, cred că ar fi cazul să o şi punem în practică la modul serios, aşa cum se întâmplă în orice altă ţară europeană, pentru că altfel vom rămâne doar cu gustul amar al acestui sistem pseudocomunist şi cu cei care se simt atât de bine în el.

 

Mai multe din această categorie: « Ce vor liberalii? Pe vremuri toride »

Lasă un comentariu