Fermierii români vor putea beneficia de credite de investiţii şi de dezvoltare în condiţii avantajoase, în baza unui instrument de finanţare cu partajarea riscului, în valoare de 126 de milioane de euro, derulat prin Fondul European de Investiţii (FEI), România fiind a cincea ţară din Uniunea Europeană care semnează un astfel de acord.
"Acordul de finanţare este susţinut 70% din fonduri europene şi 30% din contribuţia băncilor, care va fi supusă rigorilor bancare de credite şi comisioane. Este un mecanism uşor de accesat, dar cu rigoare în implementarea lui, motiv pentru care, în etapa următoare, se vor construi structuri care să urmărească îndeaproape implementarea acestui mecanism", a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu prilejul semnării acestui acord.
Din totalul împrumutului, circa 93,8 milioane de euro vor veni prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 — 2020, iar diferenţa va fi asigurată de instituţiile financiare selectate.
Potrivit reprezentaţilor FEI, acesta este un produs de creditare cu partajarea riscului care va reduce semnificativ ratele dobânzilor şi va îmbunătăţi cerinţele de garantare a împrumuturilor acordate întreprinderilor active în sectorul agricol.
Creditele se vor acorda în lei pentru susţinerea investiţiilor şi cheltuielile de capital ale fermelor mici şi ale întreprinderilor active în domeniul agriculturii, precum şi cofinanţarea granturilor din agricultură.
"Vrem să creăm un produs care să fie prietenos şi foarte util fermierului român. (...). Am ţinut cont de faptul că fermierii români nu au garanţii şi nu pot avea acces la finanţare din partea băncilor şi dacă o fac este foarte scump pentru ei. Fermierii iau împrumut în monedă locală, în lei, ca să nu îi expunem la riscurile diferenţelor de curs valutar. Estimăm că prin aceste program vom ajunge la cel puţin 350 de fermieri şi când vor lua aceste împrumuturi ne aşteptăm să le ia cu o reducere a dobânzii de cel puţin 50%. Am vrut să combinăm împrumuturile cu granturile la solicitarea ministrului Agriculturii şi rezultatele răspund tuturor necesităţilor realizate în analiza noastră ex-ante. Avem o experienţă de 10 ani de de colaborare cu instituţiile bancare româneşti şi mă bucur că aceasta o putem transfera în sectorul agriculturii. Pe lângă faptul că ajutăm fermierii români, ajutăm şi România pentru viitoarea programare financiară", a spus Hubert Cottogni, director în cadrul FEI.
La rândul său, reprezentantul Comisiei Europene, Maria Gafo Gomez Zamalloa, a adăugat că s-a muncit mult "în culise" pentru introducerea acestui instrument cu risc partajat, care va avea un impact asupra dobânzii şi asupra garanţiilor care se cer fermierilor la acordarea unui credit.
"În România, riscurile asociate agriculturii sunt foarte mari şi au un impact asupra dobânzii şi asupra garanţiilor care se cer pentru un credit. De aceea, acest instrument de partajare a riscului este aşteptat cu interes de fermieri, de procesatorii români şi de IMM-uri. Prin acest instrument vor avea acces la finanţare aşa cum se prevede în PNDR. În acest fel fermierii, antreprenorii, operatorii din agricultură şi mediul rural vor putea fi mai competitivi şi se vor putea bucura de condiţii de competitivitate egală cu alte sectoare care beneficiază de acces la creditare", a spus Maria Gafo Gomez Zamalloa, şef adjunct de unitate în cadrul Comisiei Europene, DG Agri.
Potrivit sursei citate, România este a cincea ţară din UE care a semnat un astfel de acord de creditare cu FEI, după Estonia, Germania, Italia şi Franţa.
"Avantajele vor fi pentru toţi care vor aplica, dar vor fi şi pentru autorităţile române, care vor avea resurse pentru viitor şi se vor putea depăşi pe viitor limitările şi constrângerile bugetare. (...) Avem până în prezent patru instrumente financiare operaţionale, în Estonia, Germania, Italia şi Franţa. Prin semnarea acestui acord de finanţare, România va fi a cincea ţară, deci între primele ţări unde semnăm acest acord de finanţare (...) Noi, Comisia Europeană, suntem hotărâţi să facilităm acest proces şi avem un rol important pentru a simplifica asistenţa acordată ţărilor membre. Domnul director Cottogni glumea mai devreme spunând că semnarea acestui acord este ca un fel de căsătorie între FEI şi Ministerul român al Agriculturii şi, folosind această metaforă, noi (CE — n. r.) suntem maestru de ceremonii în această căsătorie, dar şi cei care plătim nota de plată", a adăugat Zamalloa.
Conform reprezentanţilor FEI, după semnarea acestui acord, se va lansa un apel de cereri de interes pentru instituţiile de creditare, în care vor fi prevăzute toate condiţiile şi termenii de împrumut. Ulterior, vor fi selectate băncile care vor intra în program, respectiv cele care vor acorda cele mai multe avantaje fermierilor români, adică dobânzi cât mai reduse şi garanţii cât mai mici.
Valoarea maximă a unui credit va fi de un milion de euro, iar rata dobânzii va fi 0% pentru contribuţia PNDR reprezentând maximum 70% din credit, iar pentru contribuţia instituţiilor financiare rata dobânzii va fi conform propriei politici de creditare. Instrumentul se adresează cu prioritate fermelor mici şi celor care fac investiţii până în 50.000 de euro.
FEI este o instituţie financiară internaţională, parte a Grupului Băncii Europene de Investiţii, specializată în finanţarea de risc pentru IMM-uri. FEI sprijină obiectivele UE prin favorizarea inovării, a cercetării şi dezvoltării, a antreprenoriatului şi a creării de noi locuri de muncă.

Un medic din Tecuci a fost prins luând mită. El completase incorect foaia de observaţie ajutând pacienta să nu dea bani pe spitalizare. Potrivit unui cominucat DGA, ofiţerii din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, Serviciul Judeţean Anticorupţie (S.J.A.) Galaţi, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, au prins în flagrant un medic din cadrul spitalului municipal din Tecuci, în timp ce a primit cu titlu de mită suma de 500 lei de la o persoană denunţătoare. În schimbul banilor, medicul i-a promis că nu va plăti taxele aferente perioadei în care a fost spitalizată. Fapta a fost sesizată în jurul orei 09.30 la Linia Telverde Anticorupţie 0800.806.806, acţiunea de prindere în flagrant fiind organizată cu maximă operativitate la numai 3 ore de la efectuarea apelului telefonic. Din cercetări a rezultat faptul că medicul i-a precizat denunţătoarei că suma de bani solicitată reprezintă o “atenţie” pentru menţiunile pe care le-a făcut în fişa de internare şi în baza cărora aceasta nu va fi nevoită să plătească taxa de spitalizare. Medicul este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, fiind dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Mănăstirea Buciumeni este situată pe teritoriul comunei cu acelaşi nume din nordul judeţului Galaţi, la 25 km NV de Tecuci. Tradiţiile sihăstreşti ale acestor locuri şi cadrul natural deosebit fac din Mănăstirea Buciumeni un punct de pelerinaj pentru credincioşi în toate perioadele anului.

Un lăcaş încercat de istorie

Conform tradiţiei locale, primele forme de viaţă monahală sunt semnalate aici încă de la sfârşitul secolului al XVI-lea. Un prim document, datat la 18 martie 1602, aminteşte în apropiere de ”chilia lui Gheorghe dascălul”.
Prima biserică, cu hramul Sf. Nicolae, a fost construită, însă, abia pe la începutul secolului al XVIII-lea. Această biserică, de lemn, a fost sfinţită de Episcopul Sava al Romanului, la 1718, dar schitul este desfiinţat, la 1750, probabil datorită unor legături cu o grupare antifanariotă. Bisericuţa este demontată, încărcată în care şi dusă de schimonahul Isaia Orbul în părţile Bacăului, unde este reconstruită întocmai. În secolul al XIX-lea, este strămutată, de schimonahul Isaia Diaconu-Diaconescu, în cimitirul mănăstirii Bogdana. În 1925 biserica va fi distrusă parţial de un incendiu, dar va fi refăcută în acelaşi stil, de stareţul Glicherie Lovin, mai târziu duhovnicul Mănăstirii Adam.
Viaţa monahală va fi continuată la Buciumeni şi după anul 1750, căci la 1809 biserica schitului este reconstruită de serdarul Manolache Radovici, acum purtând hramul Sfintei Treimi, stareţă fiind monahia Afia. La 25 august 1817, Episcopul Gherasim al Romanului îl transformă în metoc al mănăstirii Văratec. În timp, biserica mănăstirii s-a deteriorat, din ea mai păstrându-se astăzi doar vechiul prestol. O nouă biserică, cea actuală, este construită prin eforturile monahiilor din mănăstire, între 1840 şi 1844, perioadă în care stareţă a mănăstirii Văratec era monahia Olimpiada, iar superioara schitului Buciumeni – monahia Vitalia.
Schitul este desfiinţat în 1860, prin decret domnesc, dar câteva maici au rămas, ducând viaţă de sine. La 1867 schitul este vizitat de domnitorul Carol I. Viaţa mănăstirească este revigorată la Buciumeni după venirea la Roman a Episcopului Melchisedec Ştefănescu, în anul 1879. În 1884 biserica este refăcută şi zugrăvită.
Reparată din nou, după cutremurul din 1940, între anii 1958-1959, când s-a adăugat turla de pe naos, biserica a fost pictată în tehnica fresco de Anatolie Cudinof, adăugându-se şi actuala pisanie, ce menţionează, printre altele: „Datorită vechimii, PS dr. Antim Angelescu, episcopul Eparhiei Buzăului, în anul 1957, a dat binecuvântare de restaurare a bisericii, în primăvara anului 1958. Prin străduinţa preacuvioasei maicii stareţe Evsevia Costin, întregului sobor, preoţilor Chesarie Doruş şi Ermoghen Longhin ai sfintei mănăstiri, cu concursul preacuviosului arhim. pr. Teofil Pandele şi ajutoarelor primite de la Departamentul Cultelor, Sfânta Episcopie şi pioşi creştini, biserica a fost restaurată complet din temelie, la care s-a adăugat turla mare şi pictura în fresco, executată de pictorul Anatolie Cudinof, fiind ajutat de ucenicul său Mihael Corbu. Terminatu-s-a lucrarea la anul mântuirii 1959“.
După 1960, la mănăstire au rămas câteva dintre monahii, în condiţiile deosebit de grele ale regimului comunist din acea vreme. Viaţa monahală se reface după 1990, din iniţiativa Înaltpreasfinţitului Casian al Dunării de Jos, sub conducerea monahiei Macrina Humă, cu sprijinul duhovnicilor Teoctist Dobrin şi Mihail Nare, realizându-se reamenajarea întregului complex mănăstiresc, construirea unei clopotniţe, noi corpuri de chilii, anexe gospodăreşti şi împrejmuirea cu gard a incintei.

La mănăstire este înmormântată schimonahia Teoctista Busuioc

La Mănăstirea Buciumeni este înmormântată schimonahia Teoctista Busuioc, mare schivnică a acestor locuri. Născută în ultimii ani ai secolului al XIX-lea în zona Huşilor, călugărită la Mănăstirea Adam, pustnică la Locurile Sfinte, în valea Iordanului şi în codrii Neamţului vreme de mai bine de 20 de ani, schimonahia Teoctista îşi va trăi ultimii ani ai vieţii în apropierea Mănăstirii Buciumeni, unde a fost şi înmormântată, în vara anului 1977, după ce şi-a anunţat şi pregătit, cu câteva zile înainte, sfârşitul pământesc.

În fiecare an se organizează un pelerinaj la care sunt prezenţi peste 1.000 de tineri elevi

Din 1995, în fiecare an, ziua de hram la mănăstire este marcată prin organizarea unui pelerinaj la care sunt prezenţi mai mult de 1.000 de tineri elevi din toate liceele eparhiei, cei mai buni la ora de Religie. Ei participă la Sfânta Liturghie săvârşită la Altarul din mijlocul pădurii, într-un cadru natural impresionant, precum şi la discuţiile duhovniceşti purtate, în grupuri restrânse, cu cei peste 75 de preoţi, din toate protopopiatele Eparhiei, invitaţi la sărbătoare. Manifestarea este consacrată ca fiind un festival anual al tinerilor creştini din regiune.
Biserica, monument istoric, este construită după un plan în formă de cruce, cu o turlă pe naos. Faţadele sunt decorate sub ştreaşină cu brâie şi ocniţe nepictate. Turla octogonală şi acoperişul în stil moldovenesc dau zvelteţe şi frumuseţe bisericii. Mănăstirea are în patrimoniu o importantă colecţie de icoane pe lemn, carte veche, epitafe, obiecte de cult, mobilier bisericesc şi obiecte de ceramică.

Alăptarea la sân nu are efecte benefice numai pentru copii, ci contribuie şi la reducerea riscului mamelor de a se confrunta cu infarct sau accident vascular cerebral (AVC) mai târziu în viaţă, informează Xinhua care citează un studiu efectuat pe 300.000 de persoane de sex feminin din China.
Femeile care au alăptat la sân au prezentat un risc cu aproape 10% mai mic de a dezvolta boli de inimă sau accident vascular cerebral în comparaţie cu cele care nu şi-au hrănit astfel copiii.
În plus, cu cât perioada de alăptare a fost mai lungă cu atât au fost mai pronunţate efectele pozitive, se arată în cercetarea ale cărei rezultate au fost publicate în ''Journal of the American Heart Association''.
''Descoperirile ar trebui să încurajeze popularizarea alăptării la sân datorită beneficiilor pentru mamă dar şi pentru copil'', a notat într-o declaraţie coautorul studiului, Zhengming Chen, profesor de epidemiologie în cadrul Universităţii Oxford. ''Cercetarea susţine recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii potrivit cărora mamele ar trebui să îşi alăpteze copiii exclusiv la sân în primele şase luni de viaţă'', a completat Chen.
Studii anterioare au sugerat că alăptarea la sân conferă mamelor beneficii pe termen scurt, printre acestea numărându-se scăderea din greutate, reducerea nivelului de colesterol şi a tensiunii, dar şi a glicemiei. Însă, efectele pe termen lung ale alăptării asupra riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare în cazul mamelor era neclar.
În cadrul noii cercetări, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Oxford, de la Academia de Ştiinţe Medicale din China şi de la Universitatea Peking au studiat 300.000 de femei din China cu vârste cuprinse între 30 şi 79 de ani, ca parte a unui studiu de amploare intitulat ''China Kadoorie Biobank'', care oferă informaţii detaliate cu privire la istoria lor reproductivă şi a stilului de viaţă.
După opt ani de cercetări, au fost constatate 16.671 de cazuri de afecţiuni coronariene — inclusiv infarct — şi 23.983 de accidente vasculare cerebrale în rândul celor 290.000 de femei care la momentul înscrierii la studiu nu aveau un istoric privind bolile cardiovasculare.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că în comparaţie cu femeile care nu alăptaseră niciodată la sân, mamele care făceau acest lucru aveau un risc cu 9% mai mic de a dezvolta afecţiuni cardiace şi cu 8% mai redus de accident vascular cerebral.
În rândul mamelor care şi-au alăptat copiii la sân timp de doi ani sau mai mult, impactul bolilor de inimă era cu 18% mai mic, iar cel de accident vascular cerebral era cu 17% mai scăzut spre deosebire de femeile care nu alăptaseră niciodată.
Creşterea cu câte şase luni a perioadei în care era practicată alăptarea la sân a bebeluşului a fost asociat cu o scădere de 4% a riscului de boli de inimă şi cu 3% de accident vascular cerebral, au notat de asemenea cercetătorii.
''Deşi nu putem stabili efectele de cauzalitate, beneficiile pentru sănătatea mamei în urma alăptării la sân ar putea fi explicate printr-o 'resetare' mai rapidă a metabolismului mamei după naştere'', a explicat coautoarea lucrării, Sanne Peters, de la Universitatea Oxford. ''Sarcina modifică în mod dramatic metabolismului unei femei, aceasta stocând grăsime pentru a conferi energia necesară pentru dezvoltarea bebeluşului ei şi pentru alăptarea acestuia, după naştere'', a explicat ea adăugând că ''alăptarea la sân ar putea contribui la eliminarea mai rapidă a grăsimii acumulate''.

O sută de fabricanţi de bere de 20 de naţionalităţi vor participa între 30 iunie şi 2 iulie la Mondialul de Bere de la Paris, un festival originar din Quebec care se desfăşoară pentru prima dată în capitala franceză, relatează AFP.
Organizat pe o durată de trei zile, evenimentul va permite publicului să guste din circa 500 de beri şi să asiste la numeroase demonstraţii de măiestrie din partea berarilor.
Participanţii, francezi în proporţie de jumătate, dar şi britanici, americani, canadieni sau elveţieni, fabrică în proporţie de 80% bere artizanală (mai puţin de 10.000 de hectolitri pe an), a declarat Luc Dubanchet, şeful festivalului culinar Omnivore şi coorganizator al evenimentului.
Ambiţia este de "a crea un festival deschis, care adună un public diferit, într-un demers de pedagogie", afirmă acest specialist în gastronomie care vrea să amelioreze imaginea berii şi care crede că în Franţa există "o lipsă de cultură destul de flagrantă" în domeniu.
Mondialul Berii, creat la Montreal în 1994, s-a implantat apoi şi la Rio, iar ediţii franceze au avut loc Strasbourg şi Mulhouse.
La Paris, accesul la eveniment se va face cu un bilet care este valabil întreaga zi şi care costă 12 de euro, în care nu este inclus preţul degustărilor. Organizatorii speră să atragă nu mai puţin de 10.000 de vizitatori la eveniment.
Franţa are în prezent circa 1.000 de fabricanţi de bere, din care jumătate au apărut în ultimii cinci ani. Chiar dacă Franţa este a treia din Europa din punctul de vedere al numărului locurilor de producţie, francezii nu sunt în topul consumatorilor de bere din UE, cu un consum de 30 de litri pe an pe cap de locuitor, potrivit cifrelor furnizate de asociaţia Brasseurs de France.

Un număr de 1.644 de planuri de afaceri au fost depuse în programul Start-Up Nation, demarat pe 15 iunie, iar beneficiarii eligibili vor primi primii bani în lunile septembrie-octombrie, a declarat recent Sterică Fudulea, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, în cadrul unei conferinţe pe tema dezvoltării antreprenoriatului în România.
Potrivit acestuia, a fost demarat şi proiectul EMPETREC, care susţine, de asemenea, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, urmând ca la mijlocul lunii iulie să fie funcţional şi programul de microindustrializare, prin care IMM-urile din sectorul de producţie beneficiază de 450.000 de lei fonduri nerambursabile.
Revenind la programul Start-Up Nation, oficialul ministerial a precizat că, după perioada de evaluare a proiectelor depuse, beneficiarii vor putea primi primii bani în septembrie-octombrie.
Programul Start-Up Nation a devenit activ pe data de 15 iunie, la ora 10:00, iar potenţialii beneficiari vor înscrie online planurile de afaceri începând timp de 30 de zile. Programul are o alocare de 1,7 miliarde de lei, din surse bugetare naţionale şi fonduri europene, iar suma pe care un beneficiar o poate obţine este de maximum 200.000 de lei.
Obiectivul principal al programului îl constituie stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, îmbunătăţirea performanţelor economice ale start-up-urilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare. Anul acesta, prin programul Start-Up Nation se estimează finanţarea a 10.000 de firme nou înfiinţate, care vor crea cel puţin 10.000 de noi locuri de muncă.
La începutul lunii iunie, secretarul de stat în acelaşi minister, Ilan Laufer, preciza că, pentru a beneficia de acest program prima condiţie este înfiinţarea unei societăţi comerciale după data de 1 ianuarie 2017. A doua condiţie este crearea a cel puţin un loc de muncă pe care antreprenorul să îl menţină pentru o perioadă de doi ani.
"Programul este dedicat inclusiv antreprenorilor care nu au capital propriu. Nu este un lucru pe care îl încurajez, dar cred că în România există mulţi tineri, şi bărbaţi, şi femei, care într-adevăr văd o speranţă în programul Start-Up Nation şi unii dintre ei nu dispun de capital propriu, iar acest program oferă finanţare 100% nerambursabilă. Aceasta nu înseamnă că, dacă aveţi un plan de afaceri de peste 200.000 de lei nu puteţi veni cu propriul plan de afaceri", a precizat Laufer.

O adolescentă în vârstă de 14 ani, care a plecat de acasă şi nu a revenit până în prezent, este căutată de poliţiştii gălăţeni. „La data de 21 iunie a.c., poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Galaţi au fost sesizaţi despre faptul că minora Mihaela Marin, de 14 ani, din Galaţi, a plecat de la domiciliu şi nu a mai revenit. Semnalmente: 1.55 m. înălţime, 50-55 kg., corpolentă, ten măsliniu, faţă ovală, păr lung negru, ochii negri, nas acuţit. Nu se cunosc obiectele vestimentare pe care le purta în momentul dispariţiei. Cei care pot oferi informaţii care să conducă la găsirea copilei sunt rugaţi să sune la numărul unic de urgenţă - 112“, se arată în comunicatul IPJ Galaţi.

Concurs internaţional de interpretare destinat elevilor din învăţământul muzical, Ceata lui Piţigoi reuneşte pe scena sa elevi din şcoli de arte, licee de muzică, centre culturale, palate ale copiilor, şcoli, grădiniţe, precum şi şcoli artistice private, cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani.
În 2017, Festivalul internaţional de muzică uşoară pentru copii CEATA LUI PIŢIGOI a ajuns la ediţia a XVI-a şi se organizează în perioada 23-25 iunie, la scena în aer liber a Centrului Multicultural din str. Domnească nr. 91 (vechea clădire a Muzeului de Ştiinţe ale Naturii). Intrarea este liberă pentru toţi spectatorii.
În urma preselecţiilor, au fost admişi circa 70 de concurenţi din Moldova, Bulgaria şi diverse zone ale ţării (judeţele Iaşi, Ilfov, Călăraşi, Galaţi şi Bucureşti).
Festivalul se desfăşoară în trei zile consecutive, după următorul program: vineri 23 iunie, ora 18.00 – deschiderea oficială, concurs grupele 6-8 şi 9-11 ani; sâmbătă 24 iunie, ora 18.00 – concurs grupele 12-14 şi 15-18 ani; duminică 25 iunie, ora 11.00 – recital Gabriela Teodorova (Bulgaria, câştigătoarea trofeului Ceata lui Piţigoi 2016, o voce de excepţie, născută pentru jazz), acordarea premiilor, gala laureaţilor.
Din partea Centrului Cultural ”Dunărea de Jos” vor susţine recitaluri clasa de balet a Şcolii de Arte, îndrumată de prof. Rodica Androne, precum şi trupa rock Blue Danube Band, îndrumător prof. Mihai Susma.
Juriul are trei membri: compozitorul Horia Moculescu, interpreta Vera Revenko – prim solistă a Teatrului Naţional al Ucrainei din Odessa şi compozitorul Mihai Alexandru, fost chitarist al formaţiei IRIS.

Ministerul Agriculturii are ca obiectiv realizarea, până în 2020, a unor sisteme de irigaţii care să acopere o suprafaţă agricolă de două milioane de hectare, a anunţat zilele trecute ministrul Petre Daea, acum demisionar.
El a declarat că sursele de apă şi canalele de irigaţii vor fi puse gratuit la dispoziţia fermierilor, însă aceştia au obligaţia de a achiziţiona sistemele de udare, fie cu fonduri proprii, fie în baza unor proiecte cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
"Noi, până la sfârşitul anului 2020, vrem să realizăm cele două milioane hectare reabilitate. Iată şantierul ţării! Ţara este în lucru. S-au deschis şantiere, iată aici puteţi observa şi v-aş ruga să vedeţi ce a însemnat abandonul acestor lucrări hidroameliorative. (...) Practic, le scoatem din pământ şi le punem în funcţiune pentru a iriga ţara. E păcat, că avem sursa de apă. Avem fermieri destoinici, care practică o tehnologie la nivel înalt şi nu au apă", a afirmat Daea.
Petre Daea a făcut un apel la fermieri să se asocieze pentru a putea obţine mai uşor fonduri pentru realizarea de investiţii în sistemele de irigaţii.
"Guvernul dă bani pentru treaba aceasta. Faceţi asociaţiile că să putem lua şi banii prin PNDR pe fonduri europene ca să facem treabă. Pentru mine nu există minut de linişte până când ţara se conectează la resursele de apă pe care le are", a adăugat Daea.

Ministrul canadian al apărării, Harjit Sajjan, a promis să dubleze practic în termen de zece ani cheltuielile Canadei cu armamentul şi mijloacele de apărare pentru mai multe avioane de luptă şi nave de război, transmite AFP.
Obiectivul este de a majora în următorii zece ani fondurile alocate pentru cheltuieli militare la 1,4% din Produsul Intern Brut (PIB) de la 1% în prezent.
Acest nivel al cheltuielilor este unul dintre cele mai mici în rândul ţărilor membre ale Organizaţiei Atlanticului de Nord (NATO), cu mult sub cei 2% ceruţi de preşedintele american, Donald Trump, la ultimul summit al Alianţei desfăşurat la sfârşitul lui mai.
În total, Canada doreşte să aloce în zece ani aproape 33 de miliarde de dolari canadieni (22 de miliarde de euro) pentru armată şi echipamentul acesteia, faţă de 18,9 miliarde de dolari canadieni în prezent.
Cu mijloace mai importante şi materiale mai moderne, Canada intenţionează să îşi întărească apărarea internă, în America de Nord şi să îşi îndeplinească "responsabilităţile ca partener de încredere în lume" pe lângă ţările din NATO, a explicat Harjit Sajjan în cursul unei conferinţe de presă desfăşurate la Ottawa.
Din această sumă, o parte importantă va fi consacrată noilor materiale şi înlocuirii flotei îmbătrânite de avioane de luptă F-18 cu 88 de avioane de vânătoare, faţă de 65 în prezent.
Fondurile vor permite, de asemenea, dotarea Marinei canadiene cu 15 noi vase de război, modernizarea flotei de submarine, achiziţionarea de vehicule blindate uşoare, de muniţii ghidate de precizie şi alte echipamente.
Canada îşi va majora cu 5.000 de membri numărul efectivelor sale militare la 101.500 soldaţi (activi şi rezervişti).
Armata canadiană îşi va spori capacităţile pentru a face faţă ameninţărilor în spaţiu cu sateliţi de comunicaţii şi de supraveghere. De asemenea, Ottawa a confirmat că nu se va alătura programului scutului antirachetă american.
În strategia sa de apărare, Canada va pregăti "piraţi cibernetici" pentru a lansa atacuri informatice în sprijinul operaţiunilor militare.
Obiectivul Canadei este de a creşte capacităţile de spionaj militar şi operaţiuni speciale şi a-şi întări prezenţa în Oceanul Arctic, acolo unde Rusia a desfăşurat în ultimii ani mijloace importante.
Canada doreşte să identifice împreună cu Statele Unite noi misiuni pentru Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospaţială (NORAD) dincolo de mandatul actual de securizare a spaţiului aerian şi în sprijinul operaţiunilor din apele de coastă ale celor două ţări.