Ioana MANEA

Ioana MANEA

Comunele Vânători, Piscu, Munteni şi Bălăşeşti beneficiază de o serie de proiecte de modernizare graţie fondurilor alocate de Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

La Vânători, primarul PSD Marian Ghinea şi echipa sa investesc peste patru milioane de lei pentru înfiinţarea sistemului de canalizare în satul Odaia Manolache şi pentru racordarea la reţeaua de canalizare a gospodăriilor din satul Vânători, banii necesari celor două investiţii, extrem de importante pentru confortul cetăţenilor şi dezvoltarea comunei, fiind asiguraţi prin PNDL. Pe lângă cele două proiecte, autorităţile din Vânători mai investesc peste 1,2 milioane de euro (fonduri obţinute prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – AFIR) pentru înfiinţarea sistemului de canalizare a apelor uzate în Sat Costi, iar peste 4,3 milioane de lei de la bugetul local pentru extinderea alimentării cu apă în satul Odaia Manolache.

În comuna Piscu, condusă de primarul PSD Ştefan Vlad, datorită fondurilor alocate de către Ministerul Dezvoltării, au fost modernizate mai multe străzi, pe care au fost realizate de altfel podeţe, dar şi şanţuri dalate pentru scurgerea apelor pluviale. Tot cu fonduri obţinute prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală urmează să fie pus în practică un nou proiect de modernizare a unor drumuri. Autorităţile vor mai investi în Şcoala nr. 1, pentru construirea unui grup sanitar, dar şi în realizarea unui complex sportiv.

Şi în comuna Munteni, condusă de primarul PSD Dănuţ Oprea, sunt realizate investiţii extrem de importante pentru comunitate cu fonduri guvernamentale, prin PNDL. Primăria va finaliza în acest an un proiect de aproximativ 16 milioane de lei, care presupune înfiinţarea sistemului de canalizare cu staţie de epurare în satele Ungureni şi Ţigăneşti. Reţeaua de canalizare proiectată va avea o lungime de 19.520 de metri de conducte din PVC, cu diametrul de 250 mm. Pe traseul reţelei au fost prevăzute 491 de cămine de vizitare, 800 cămine de racord, şase staţii de pompare ape uzate; 3.833 de metri de conductă de refulare şi o staţie de epurare a apelor menajere, cu o capacitate de 300 mc/zi şi nu numai. Pe tronsoanele reţelei de canalizare au fost prevăzute cămine de racord, la limita proprietăţilor private, pentru a facilita posibilitatea branşării gospodăriilor la colectorul stradal de canalizare.

În comuna Bălăşeşti, condusă de primarul PSD Cezar Paul Maftei, fondurile guvernamentale sunt investite în modernizarea reţelei de drumuri din satul Ciureştii-Noi. Proiectul, a cărui valoare depăşeşte 5 milioane de lei, este realizat în proporţie de 40 la sută. Pe lângă lucrările de asfaltare, proiectul mai prevede 210 podeţe şi treceri către gospodării, dar şi 3,85 de kilometri de şanţuri dalate.

”Sub guvernarea PSD, alături de o echipă de consilieri locali dedicaţi şi dornici de a contribui la modernizarea şi dezvoltarea comunei, cu sprijinul necondiţionat al domnului senator Marin Nicolae, fiu al comunei, am reuşit să implementăm o serie de proiecte cu impact major asupra comunităţii, îmbunătăţind astfel condiţiile de trai pentru cetăţeni, sporind mândria acestora de a fi pecheni”, spune primarul comunei Pechea, Mihăiţă Măncilă (PSD). Autorităţile investesc peste 23 de milioane de lei, din fonduri guvernamentale şi de la bugetul local, pentru dezvoltarea comunei. Cele mai multe proiecte vizează reabilitarea şi modernizarea drumurilor, modernizarea unităţilor de învăţământ, a reţelei de iluminat public, a pieţei agroalimentare, iar o serie de proiecte sunt dedicate prevenirii şi apărării împotriva inundaţiilor, ştiut fiind faptul că Pechea s-a confruntat în anii 2013 şi 2016 cu astfel de probleme. Primarul Mihăiţă Măncilă şi echipa îşi doresc ca, în viitorul apropiat, comuna Pechea să beneficieze de gaze naturale, racordarea gospodăriilor oamenilor la reţeaua de gaze fiind una dintre cele mai importante investiţii pe care le are în plan. Pe lista scurtă a autorităţilor se află şi construirea unui stadion modern, cu fonduri europene. ”În prezent, suntem în faza de semnare a contractului de finanţare  şi de demarare a procedurii de licitaţie. Astfel ne dorim să-i încurajăm pe tineri să facă sport, oferindu-le posibilitatea practicării mai multor activităţi sportive: fotbal, handbal, fitness  etc”, spune primarul Mihăiţă Măncilă.

Numeroase proiecte sunt în derulare şi în comuna Cavadineşti, condusă de primarul Dănuţa-Mihaela Bourceanu (PSD). Autorităţile investesc aproape 9 milioane de lei, din fonduri guvernamentale şi de la bugetul local, pentru modernizarea reţelei de drumuri, pentru modernizarea căminului cultural din satul Găneşti, extinderea sistemului de alimentare cu apă în satul Vădeni, dar şi pentru extinderea şi reabilitarea sediului Primăriei.

Şi la Frumuşita continuă proiectele pentru dezvoltarea comunei. Autorităţile au reuşit să obţină pentru comunitate, de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), fonduri de peste 16 milioane de lei, dintre care peste 13 milioane de lei vor fi investite în extinderea sistemului de canalizare a apelor uzate menajere din satele Tămăoani, Ijdileni, precum şi pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă din satele Frumuşiţa şi Tămăoani. PNDL, gândit de PSD şi pus în practică de PSD, este cel mai important program de dezvoltare a comunităţilor. Datorită fondurilor alocate localităţilor, la acest moment se derulează în toată ţara investiţii în infrastructură de peste 10 miliarde de euro, traduse în 12.681 de obiective.

Comuna gălăţeană Tuluceşti rămâne un exemplu de bună practică pentru multe dintre unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Galaţi, dar şi din alte zone ale ţării, în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene şi guvernamentale pentru dezvoltarea celor trei sate pe care le are în componenţă (Tuluceşti, Şiviţa şi Tătarca), cu peste 7.300 de locuitori. ”Putem afirma cu mândrie că toate cererile depuse pentru a fi finanţate prin intermediul fondurilor europene au fost aprobate, în prezent Tuluceşti fiind singura comună din judeţul Galaţi care are finanţate un număr de cinci proiecte şi are în evaluare alte trei proiecte”, spune primarul PSD, Petrică Bratu, aflat la al treilea mandat. În ultimii doi ani, Primăria Tuluceşti a investit peste 17 milioane de lei pentru modernizarea mai multor drumuri, pentru reabilitarea căminului cultural din Tuluceşti, pentru extinderea reţelei de canalizare, pentru modernizarea staţiilor de pompare şi repompare cu scopul suplimentării cantităţii de apă livrată populaţiei, dar nu numai. În prezent, Primăria are în derulare investiţii de aproape 18 milioane de lei, dar şi o serie de proiecte care se află în evaluare şi pentru care se aşteaptă aprobarea finanţării, cele mai multe dintre acestea vizând unităţile de învăţământ.

”Grija faţă de cetăţeni şi comunitate este firul roşu ce străbate strategia mea de la începutul şi până la sfârşitul mandatului”, mărturiseşte primarul din Iveşti, social-democratul Cornel Hamza, care a transformat comuna într-un orăşel datorită investiţiilor finanţate din fonduri europene, guvernamentale şi de la bugetul local. Pe lângă numeroasele proiecte de modernizare a drumurilor (unele finalizate, altele urmând să înceapă în curând), de reabilitare a iluminatului public stradal şi de amenajare la standarde urbane a pieţei agroalimentare, autorităţile din Iveşti au demarat construirea a două grădiniţe din fonduri guvernamentale, proiecte în valoare de 1,2 milioane de euro. O grădiniţă cu program prelungit va fi construită în Iveşti (700.000 de euro), iar o alta, cu program normal, în satul Buceşti (500.000 de euro). Mai mult, va începe şi contruirea celei de-a treia grădiniţe în satul Iveşti, zona Stadion – Tarola cu trei grupe, având finanţare de la Ministerul Educaţiei. Proiectul ”Grădiniţă cu 3 grupe de clasă în comuna Iveşti, judeţul Galaţi” are o valoare de 500.000 euro.

Şi în comuna Poiana, condusă de primarul PSD Ciprian Tudor, autorităţile investesc în infrastructura rutieră, în reţeaua de alimentare cu apă a gospodăriilor, dar şi pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ. Primăria din Poiana are în derulare investiţii cu bani de la Ministerul Dezvoltării, prin PNDL, de aproximativ cinci milioane de lei, pentru proiectul ”Extindere şi modernizare captare, aducţiune şi înmagazinare apă potabilă” şi pentru proiectul de „Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare Şcoala Gimnazială Nr. 1 sat Poiana”. Totodată, prin PNDR, Serviciul Public de Gospodărire Comunală din Poiana va fi dotat cu un buldoexcavator.

Graţie fondurilor pe care le-au obţinut de la Guvern, prin programele naţionale de dezvoltare, şi a banilor europeni câştigaţi, comunele gălăţene se pot mândri cu numeroase investiţii în derulare.

Umbrăreşti, una dintre cele mai active comune gălăţene în atragerea de fonduri pentru dezvoltare, investeşte nu mai puţin de 23.550.949 de lei în modernizarea infrastructurii, cei mai mulţi din aceşti bani fiind obţinuţi de la Ministerul Dezvoltării, prin programele naţionale de dezvoltare - PNDL şi PNDR, respectiv 18.290.746 de lei. Unele dintre proiecte sunt deja finalizate, iar altele sunt în curs de implementare, declară primarul PSD Stoica Paraschiv. Autorităţile se pot mândri, în actualul mandat, cu cinci proiecte majore de modernizare şi întreţinere a reţelei de drumuri, dar şi cu un proiect dedicat modernizării drumurilor agricole, care este realizat în proporţie de 90%. Primăria Umbrăreşti va mai investi şi pentru racordarea la reţeaua de gaze.

13 apr Psd3 Draguseni 1

Peste 23 de milioane de lei investesc şi autorităţile locale din comuna Drăguşeni pentru modernizarea mai multor unităţi de învăţământ, dar şi pentru alimentarea cu apă a cetăţenilor. Fondurile au fost obţinute de către Primărie prin PNDL. Primarul PSD al comunei Drăguşeni, Dumitru Vintilă, a declarat că patru şcoli vor fi dotate cu centrale termice proprii, vor avea grupuri sanitare noi şi vor fi modernizate. Este vorba despre şcolile din satele Drăguşeni şi Căuieşti, care vor fi finalizate până la începerea noului an şcolar. Cea mai mare sumă obţinută de la Ministerul Dezvoltării va fi investită în sistemul de alimentare cu apă. Investiţia contractată depăşeşte 18 milioane de lei.

Preocupat de îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri din cele trei sate componente ale comunei Smârdan, primarul PSD Costică Stroea, împreună cu echipa sa, a obţinut fonduri prin PNDL pentru modernizarea mai multor drumuri. Autorităţile vor investi, după finalizarea reţelei de apă şi canalizare, peste 11 milioane de lei, din fonduri guvernamentale şi de la bugetul local, în infrastructura rutieră a comunei. Edilul precizează că, în viitorul apropiat, cetăţenii din comuna Smârdan, printre care se află şi numeroase familii din municipiul Galaţi, vor fi conectaţi în proporţie de sută la sută la reţeaua de apă si canalizare.

Şi autorităţile din Priponeşti investesc nu mai puţin de 11.514.872,02 de lei pentru modernizarea drumurilor comunale şi săteşti, cu bani de la Ministerul Dezvoltării, prin PNDL, dar şi de la bugetul local. Unul dintre proiectele majore de investiţii, care a constat în modernizarea a peste 5,6 kilometri de drum şi a cărui valoare a depăşit 6,6 milioane de lei, este deja finalizat. Primăria, condusă de social-democratul Lucian Borza, investeşte şi în modernizarea Şcolii Gimnaziale nr.1 din satul Ciorăşti, proiect în valoare de 1.070.720,15 de lei. În curând, în comuna Priponeşti vor începe şi amplele lucrări de modernizare a iluminatului public.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul grupului PSD din Parlamentul European și președintele social-democraților gălățeni, prezent, joi, la Galați, la Forumul de cooperare în regiunea Dunării, a subliniat rolul foarte important al Dunării pentru coeziunea economică și socială, precum și pentru dezvoltarea culturală a Europei și a României în particular, arătând că ”avem nevoie de proiecte strategice care să contribuie la dezvoltarea regiunii”.

”În mod simbolic, așa cum poate bine știți, acum 163 de ani (în 1856), a fost înființată prima Comisie Europeană a Dunării, cu sediul la Galați (apoi la Sulina). Comisia Europeană a Dunării a fost un organism internațional care a influențat cooperarea economică între puterile de atunci, a instituit, pentru prima dată, un regim internațional pentru protejarea navigației libere pe Dunăre și a transformat Dunărea în cale strategică de navigaţie. În momentul de față, Dunărea are un rol foarte important pentru coeziunea economică și socială, precum și pentru dezvoltarea culturală a Europei și a României în particular, dar cu siguranță acest rol trebuie mai departe fructificat atât prin oportunitatea pe care o reprezintă Strategia UE pentru regiunea Dunării, cât și prin posibilitatea de a crea sinergii cu toate celelalte politici europene”, a punctat liderul social-democrat.

Europarlamentarul Dan Nica a arătat că Strategia UE Pentru Regiunea Dunării, a doua strategie macro-regională a UE (după cea pentru Marea Baltică), adoptată în 2011, a avut un impact pozitiv asupra cooperării dintre țările și regiunile participante, prin îmbunătățirea mobilității și a interconexiunilor pe toate modurile de transport, promovarea energiei ecologice, a culturii și a turismului sustenabil și, mai ales, prin întărirea contactelor directe dintre oameni și realizarea unui grad mai mare de coeziune dintre regiunile și țările care participă la strategie.

”Atrag atenția asupra faptului că la Strategia Dunării participă 14 state dintre care 9 state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi 5 state non-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). Și menționez acest lucru deoarece, deși creată iniţial sub imperativul „celor trei nu” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări – proiectele relevante pentru Strategia Dunării pot beneficia de finanțare atât din Programele operaţionale naţionale (precum Programele Operaţionale pentru Capital Uman, Capacitate Administrativă, Asistenţă Tehnică, Competitivitate etc) din Programe de Cooperare Teritorială Europeană și din Programe gestionate direct de către Comisia Europeană (HORIZON 2020/ HORIZON EUROPE (cercetare); Connecting Europe Facility; Instrumentul Financiar pentru mediu LIFE+; Programul COSME pentru creșterea competitivității IMM-urilor; Erasmus+; Creative Europe”, a explicat eurodeputatul.

Dan Nica a subliniat că este nevoie de proiecte strategice pentru dezvoltarea regiunii. ”Avem nevoie de proiecte strategice care să contribuie la dezvoltarea regiunii. În acest sens doresc să menționez Proiectul Danubius RI – Infrastructură pan-europeană în domeniul râuri-mări, condusă de România și apoi să detaliez câteva puncte legate de noul Program cadru de cercetare, Horizon Europe, al cărui raportor sunt.

Proiectul Danubius RI îşi propune să fie infrastructura de cercetare pan-europeană a cercetărilor interdisciplinare care au ca scop fundamentarea managementului integrat al acestor sisteme la nivelul întregului bazin hidrografic. Rezultatele ştiinţifice vor fundamenta soluţii de management integrat al acestor sisteme în ansamblul lor. Din bugetul total de 4.266.405 de euro,contribuția UE (Horizon 2020) pentru acest proiect a fost de 3.996.405 de euro.

Acest exemplu este important, deoarece Horizon 2020 oferă finanțare pentru cercetare și inovare pentru proiecte de colaborare multi-naționale, precum și pentru cercetători individuali și sprijină IMM-urile printr-un instrument de finanțare special”, a spus Dan Nica.

Europarlamentarul a oferit participanților la Forum detalii cu privire Horizon Europe, al cărui raportor este, program extrem de complex care îi poartă semnătura și de care s-a ocupat încă de la început.

Începând din 2021, Horizon Europe, noul Program cadru de cercetare, va avea un buget de aproximativ 100 de miliarde de euro (propunerea Comisiei) sau 120 de miliarde de euro  (propunerea Parlamentului European) pentru perioada 2021-2027. Negocierile privind bugetul vor continua în legislatura viitoare, dar deja am reușit să asigur un procent de 3,3% pentru statele numite widening, printre care și România. Ca și referință, bugetul ”widening” actual este de 0,8 %, iar în propunerea Comisiei era de 1,7%). Deci, cu cât bugetul Horizon va fi mai mare, cu atât acesta se va reflecta și în viitoarele proiecte de care va beneficia și România.

HORIZON EUROPE poate oferi soluții pentru dezvoltarea durabilă a orașelor, zonelor și regiunilor peri-urbane, integrarea transformării economiei circulare cu soluții bazate pe natură, inovații tehnologice, digitale, sociale, culturale și teritoriale, strategii de transformare economică a regiunilor în tranziție, strategii integrate de dezvoltare urbană și date. De asemenea, prin linii specifice, Horizon Europe va contribui la  consolidarea capacităților actorilor locali și regionali pentru implementarea strategiilor macroregionale și se va oferi consultanță ”la cerere” și asistență adaptată pentru statele membre, regiuni sau orașe, inclusiv printr-o rețea virtuală de platforme Science4Policy. Tot prin intermediul Horizon Europe - în PILONUL III - EUROPA INOVATOARE   - pentru a face față noului val global de inovație, UE va acorda sprijin pentru dezvoltarea și implementarea inovațiilor și a companiilor, IMM-urilor, inclusiv de tip start-up îndrăznețe în asumarea riscurilor, dar care trebuie să aducă plus valoare activităților de inovare conexe puse în aplicare de statele membre sau de regiuni individuale”, a explicat liderul social-democrat.

În perioada 11-12 aprilie 2019, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, prin Centrul de Studii Internaționale și Drepturile Omului, împreună cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, organizează și găzduiește un eveniment de anvergură - Forumul pentru cooperare în regiunea Dunării - sub patronajul Ministerului de Externe, integrat în calendarul evenimentelor organizate în perioada în care România deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. 
Forumul de dezbatere este un format de lucru și de dialog cu scopul de a căuta împreună cu reprezentanți din mediul academic, economic, social și politic cele mai bune soluții de politici publice europene pentru provocările pe care le întâmpină statele din regiune. 

 Evenimentul permite participanților să împărtășească propria expertiză şi experienţă, dar și cele mai bune practici pentru o serie de teme de interes regional (dezvoltare locală și regională, tineret, coeziune, rezilienţă, securitate energetică, securitatea mediului, participarea cetățenească, politici europene, politica de vecinătate etc.), dar și noi parteneriate și proiecte comune ce pot oferi soluții la provocările existente la nivel regional. 

Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) este proiectul politic european lansat de România împreună cu Austria, reprezentând un instrument de cooperare a statelor din bazinul Dunării (9 state membre UE şi 5 state non-membre UE), destinat dezvoltării economice şi sociale a macro-regiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor Uniunii Europene. Mai multe detalii despre SUERD sunt disponibile la http://www.mae.ro/strategia-dunarii  sau www.danube-region.eu.

Graţie fondurilor pe care le-au obţinut de la Guvern, prin programele naţionale de dezvoltare, şi a banilor europeni câştigaţi, comunele gălăţene se pot mândri cu numeroase investiţii în derulare. De la modernizarea drumurilor, extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, modernizarea unităţilor de învăţământ şi dotarea acestora la standarde europene, amenajarea unor parcuri şi până la achiziţia de utilaje necesare întreţinerii localităţilor în sezonul rece şi în sezonul cald, toate aceste proiecte au rolul de a îmbunătăţi calitatea vieţii localnicilor şi de a creşte nivelul de trai al oamenilor. Indiferent că se află la doar doi paşi de municipiul Galaţi, în centrul judeţului sau în nordul acestuia, nu este comună care să nu aibă cel puţin două-trei proiecte de investiţii în implementare, la acest moment.

WhatsApp Image 2019 04 10 at 16.30.14

În nordul judeţului Galaţi, pe lângă alte investiţii, Primăria din Suceveni, condusă de primarul PSD Marian Mitrofan, lucrează în satul Rogojeni pentru a moderniza 14 drumuri. Proiectul, în valoare de aproape nouă milioane de lei, este finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL II). Drumurile vor fi astfel asfaltate, protejate cu şanţuri şi rigole betonate, vor avea podeţe rutiere din beton, iar accesul în curţile oamenilor se va face cu dale din beton. Proiectul va fi finalizat până la sfârşitul acestui an. Şi în comuna Bălăbăneşti, aflată tot în nordul judeţului Galaţi şi condusă de primarul PSD Dorin Codreanu, se lucrează la reabilitarea şi asfaltarea drumurilor, autorităţile investind în proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere aproximativ 2,5 milioane de euro, fonduri pe care Primăria le-a obţinut prin PNDL şi prin accesarea unor finanţări europene (AFIR). Unele dintre acestea au fost finalizate, iar altele sunt în curs de execuţie. După finalizarea lucrărilor, localnicii din Bălăbăneşti vor beneficia de 13 kilometri de drumuri pe care se va circula în condiţii civilizate, dar mai ales în siguranţă.

WhatsApp Image 2019 04 10 at 16.29.42

În comuna gălăţeană Rădeşti din nordul judeţului, condusă de primarul PSD Ioan Porumb, autorităţile investesc peste 7,3 milioane de lei pentru modernizarea mai multor drumuri şi pentru reabilitarea unei şcoli gimnaziale, care va fi dotată cu centrală termică şi va avea grupuri sanitare noi. Fondurile au fost obţinute de către Primărie prin PNDL II. Autorităţile mai au în diferite stadii şi alte proiecte, printre care un teren de sport multifuncţional. Sănătatea, educaţia, infrastructura rutieră şi accesul cetăţenilor la servicii de calitate sunt priorităţile autorităţilor din comuna gălăţeană Fundeni, condusă de primarul PSD Manuel Lupu. Primăria investeşte, în acest mandat, aproape 16 milioane de lei, din fonduri guvernamentale, europene şi de la bugetul local, pentru dezvoltarea comunei. Cei mai mulţi bani direcţionaţi către investiţii au fost obţinuţi de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi prin PNDL.

Uniunea Europeană (UE) va aloca 120 de miliarde de euro pentru Cercetare prin amplul program de cercetare şi inovare ”Horizon Europe”, care va fi lansat anul viitor. Acest dosar complex l-a avut raportor pe europarlamentarul Dan Nica, liderul grupului PSD din Parlamentul European şi preşedintele social-democraţilor gălăţeni, şi a fost finalizat sub preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, fiind catalogat drept unul dintre succesele înregistrate de ţara noastră în acest mandat.Uniunea Europeană (UE) va aloca 120 de miliarde de euro pentru Cercetare prin amplul program de cercetare şi inovare ”Horizon Europe”, care va fi lansat anul viitor. Acest dosar complex l-a avut raportor pe europarlamentarul Dan Nica, liderul grupului PSD din Parlamentul European şi preşedintele social-democraţilor gălăţeni, şi a fost finalizat sub preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, fiind catalogat drept unul dintre succesele înregistrate de ţara noastră în acest mandat.Noul program de finanţare destinat cercetării face ca accesarea de fonduri europene să fie mai facilă, fiind eliminaţi paşi birocratici şi simplificată procedura, a anunţat europarlamentarul Dan Nica. Mai mult, cei care au proiecte în domeniul cercetării nu vor mai fi nevoiţi să aştepte deschiderea apelurilor de proiecte, ci vor putea merge cu ideea lor direct spre aprobare.
”A avea un raport care îţi poartă semnătura şi care va rămâne până în 2027 cu numele tău implică o răspundere foarte mare. Răspunderea aceasta este, în primul rând, faţă de cei care lucrează într-un domeniu prea puţin cunoscut de oameni – cel al Cercetării - dar al cărui rezultate sunt formidabile şi de care beneficiază toată lumea. Am reuşit câteva lucruri care pot fi numite spectaculoase, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, un acces mult mai facil la fondurile europene pentru cei care lucrează în Cercetare – universităţi, centre de cercetare şi nu numai. Am cerut mai mulţi bani pentru cercetarea medicală deoarece sănătatea este extrem de importantă. Le-am explicat tuturor: cercetarea în domeniul cancerului este foarte importantă, cercetările care se fac în genomică sunt de asemenea foarte importante, cercetarea privind bolile rare şi nu numai. Prin cercetare se pot găsi soluţii pentru cei care sunt în suferinţă şi care aşteaptă să poată să trăiască o viaţă normală. În domeniul mobilităţii, în domeniul energiei, de asemenea discutăm de cercetare”, a declarat europarlamentarul Dan Nica, cel care s-a ocupat de acest dosar de la început până la final.Liderul PSD Galaţi spune că programul ”Horizon Europe” va veni şi cu eliminarea diferenţelor de salarizare între cercetătorii din Estul Europei şi cei din Vest. ”Am propus să fie adoptat un nivel de salarizare comparabil cu Vestul. Deci, un prim pas este eliminarea diferenţelor dintre ţările din Est şi ţările din Vest. Am discutat foarte mult şi am negociat pentru ca accesul la acest program să fie simplificat. Am cerut, pe lângă simplificarea procedurilor, ca aplicanţii pentru ”Horizon Europe” să nu mai aştepte până se deschide apelul, să vină cu proiectul direct pentru finanţare. Am plecat de la un principiu în raportul meu – muncă egală, plată egală. Eu nu lucrez în cercetare, dar cred că aceşti oameni merită o şansă pentru mulţi români care aşteaptă ca viaţa lor să se îmbunătăţească şi printr-o invenţie, inovaţie. Iar cercetătorii români trebuie să aibă acces la fondurile europene”, a explicat europarlamentarul Dan Nica.

Proiectul liberalului Ion Ştefan de schimbare în bine a Galaţiului a fost îmbunătăţit, semn că echipa sa lucrează permanent la planul de revitalizare a zonei. Ion Ştefan e de părere că Galaţiul poate primi o nouă şansă şi a făcut şi un plan în 15 puncte, acest plan acoperind cam toate domeniile cu impact esenţial asupra nivelului de trai al populaţiei oraşului. 

Primul punct prevede realizarea a 25.000 de locuri de muncă iar Ion Ştefan spune că e capabil să atingă acest obiectiv, în condiţiile în care în utimii 4 ani a reuşit să creeze, în mediul privat, pe fonduri europene, peste 1.000 de locuri de muncă. Cel de-al doilea punct se referă la crearea unei prize de apă proprii pentru oraş şi la asigurarea utilităţilor (apă rece şi caldă, căldură, gaze, salubritate, electricitate şi canalizare) pentru toată lumea. 

Al treilea punct din 15-le lui Ion Ştefan se referă la atragerea de fonduri europene, iar liberalul este convins că se pot atrage fonduri de minim 200 milioane de euro pentru sprijinirea industriei şi agriculturii, mai ales că el personal are în portofoliu circa 100 milioane de euro atrase prin proiecte în mediul privat. 

Punctul patru se referă la asigurarea unui învăţământ performant şi a unei educaţii de calitate.

Eficientizarea siguranţei cetăţeanului ocupă poziţia a cincea în planul prezentat sub sloganul „Împreună schimbăm Galaţiul”.

Ion Ştefan nu a uitat nici de serviciile medicale şi sociale de calitate, fără de care o comunitate nu poate avea pretenţii de civilizaţie şi trai decent. 

Un alt punct important se referă la „Strategia Dunăre-Siret-Prut”, care ar putea reprezenta o sursă de dezvoltare, deoarece în prezent zona nu este pusă în valoare deşi suntem înconjuraţi de apă.  

O altă problemă avută în vedere se referă la anveloparea blocurilor din fonduri europene, astfel încât populaţia să poată suporta doar o parte din costuri iar imobilele din Galaţi să fie reabilitate unitar.

În ceea ce priveşte extinderea şi reabilitarea infrastructurii, ar fi multe de spus. Ideea centrală este că fără un drum de centură viabil şi ieşire la drumuri naţionale şi autostrăzi, Galaţiul este un oraş mort. Iar în interior Galaţiul se sufocă, spune liberalul, în condiţiile în care nu avem parcări subterane sau supraetajate. 

Ion Ştefan îşi propune să rezolve şi problema câinilor comunitari, să reabiliteze zonele de agrement şi de turism şi să ofere spaţii verzi şi curate pentru relaxare. 

Realizarea unui PUG care să rezolve problemele de estetică şi utilitate este un alt punct prevăzut în proiect.

La a 15-a poziţie în proiectul său politic, Ion Ştefan a trecut realizarea unei administraţii publice eficiente, aflate în slujba cetăţeanului, cu achiziţii publice transparente şi termene scurte pentru eliberarea documentaţiilor de urbanism.

Planuri mari, bine structurate, pentru o competiţie internă în partid, dar care pot fi oricând un punct de plecare pentru un plan administrativ pentru Galaţi.

Consecvent dorinţei sale de a prezenta proiectele sale de revitalizare a Galaţiului, consilierul judeţean Ion Ştefan, care în această perioadă participă la competiţia în interiorul partidului pentru desemnarea candidatului la primărie, a abordat în ultimele zile problema tineretului. 

„Eu propun soluţii pentru a investi în tineri, în viitorul nostru. Trebuie să ne gândim la cei care vor prelua ştafeta, cei care vor trebui să facă ceea ce noi nu am reuşit. Lor trebuie să le asigurăm acum toate condiţiile pentru a creşte frumos şi a se dezvolta profesional, pentru că ei sunt cei care vor produce pentru noi când noi nu vom mai avea putere”, spune Ion Ştefan. 

În opinia liberalului, viitoarea generaţie trebuie să beneficieze de condiţii bune în creşe şi grădiniţe, al căror număr trebuie să fie suplimentat. Acestea trebuie dotate corespunzător, ca de altfel şi celelalte unităţi de învăţământ, pentru a le oferi tinerilor condiţii pentru un învăţământ de calitate.

„Avem nevoie de unităţi de învăţământ dotate la un nivel performant şi acest lucru se poate face atrăgând fonduri europene. Elevii trebuie să aibă unde să facă practică, să înveţe bine meserii căutate pe piaţa muncii. Apoi, tinerilor cu performanţe în diferite domenii trebuie să le oferim burse pentru a-i stimula să rămână în ţară. Nu ne mai putem permite să pierdem valorile, să ni le fure alţii pentru că noi nu le putem oferi condiţiile adecvate. Trebuie să dezvoltăm centrele de excelenţă existente şi să creăm altele noi. Dacă investim în educaţia tinerilor, investim în viitorul lor şi al nostru, al tuturor”, spune Ion Ştefan.

Scriam acum circa două săptămâni despre un proiect implementat de Asociaţia Ecologică Universitară Galaţi împreună cu Asociaţia Comunelor din România, filiala Galaţi, intitulat „O şansă europeană în mediul rural - serviciile integrate de ocupare”, finanţat din Fondul Social European prin POSDRU 2007 – 2013. Managerul de proiect, Ion Ştefan, ne spunea atunci că e foarte mândru de acest proiect, ajuns la final, după 18 luni, ca de altfel de toate proiectele cu finanţare europeană de care s-a ocupat în ultimii ani.

„Unul dintre punctele avute de mine în vedere, în proiectul meu de realizare a Metropolei Galaţi, prevede realizarea a 25.000 de locuri de muncă şi că sunt capabil să ating acest obiectiv, în condiţiile în care în utimii 4 ani am reuşit să creez, în mediul privat, pe fonduri europene, peste 1.000 de locuri de muncă. Prin acest proiect, de exemplu, am creat 56 de locuri de muncă”, spune managerul de proiect Ion Ştefan. Nu a fost uşor, după cum a recunoscut şi partenerul său în proiect, primarul de la Scânteieşti, Gheorghe Bute. Aproape 500 de persoane din mediul rural au fost informate cu privire la piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor şi cu privire la activităţile oferite în cadrul proiectului iar aproape 400 de persoane au fost selectate pentru participarea la activităţile de consiliere, formare profesională, medierea muncii şi consultanţă antreprenorială. 

„Aceste persoane au beneficiat de instruire şi formare profesională în ocupaţiile: lucrător în comerţ, lucrător-instalator pentru construcţii, lucrător în tâmplărie, contabil, lucrător în alimentaţie, cofetar, îngrijitor bătrâni la domiciliu şi lucrător-finisor în construcţii. Sunt meserii căutate pe piaţa muncii. Chiar dacă nu s-au angajat acum, pe viitor sigur vor profita de faptul că au învăţat o meserie. POSDRU ne-a oferit o şansă, nouă, românilor. Unii au ştiut să beneficieze din plin de ea. Acum urmează POCU - Programul Operaţional Capital Uman, un alt program care are în vedere resursele umane. Noi deja avem pregătite 4 proiecte pentru POCU 2014 - 2020. Am avut mai multe proiecte pentru POSDRU şi mii de oameni au beneficiat de consultanţă sau şansa de a-şi schimba meseria, de a se angaja... POCU este o şansă ce nu trebuie ratată! România poate avea o absorbţie bună la acest capitol, dacă vor fi mai mulţi care vor înţelege importanţa acestui program”, spune managerul Ion Ştefan.

Pagina 2 din 4