Ioana MANEA

Ioana MANEA

Consilierul judeţean liberal Ion Ştefan a pus pe hârtie un plan de creare a unei zone metropolitane, dar alta decât cea care prevede o colaborare cu Brăila, deoarece, în opinia sa, „zona metropolitană Galaţi-Brăila e bună, dar cu şanse mici de realizare, din cauza unor orgolii nejustificate”. Drept urmare, Ion Ştefan e de părere că Galaţiul poate crea un pol de dezvoltare, pentru că legea permite crearea unei zone metropolitane în jurul unui municipiu de rang 1, prin cooptarea câtorva localităţi gălăţene din jurul municipiului reşedinţă de judeţ, aflate la o distanţă mai mică de 30 km. Vorbim aici de Pechea, Vânători, Smârdan, Cuza Vodă, Tuluceşti, Frumuşiţa, Schela, Şendreni, Piscu, Scânteieşti, Independenţa, Slobozia Conachi şi Braniştea. Acestea s-ar putea uni cu Galaţiul într-o asociere fără personalitate juridică, dar care are avantajul de a acoperi un teritoriu în care trăiesc 363.000 de locuitori şi care ar putea reprezenta a cincea mare aglomerare urbană din ţară, cu avantaje foarte mari în ceea ce priveşte şansele de accedere la fonduri europene pentru proiecte mari. 

Metropola Galaţi, în viziunea lui Ion Ştefan, ar da o nouă şansă municipiului Galaţi, pentru revitalizarea căruia liberalul a făcut şi un plan în 11 puncte, acest plan care acoperă cam toate domeniile cu impact esenţial asupra nivelului de trai al populaţiei oraşului. 

Primul punct prevede realizarea a 25.000 de locuri de muncă iar Ion Ştefan spune că e capabil să atingă acest obiectiv, în condiţiile în care acesta spune că în utimii 4 ani a reuşit să creeze, în mediul privat, pe fonduri europene, peste 1.000 de locuri de muncă. 

Cel de-al doilea punct se referă la crearea unei prize de apă proprii pentru oraş, asigurarea tuturor utilităţilor pentru absolut toţi cetăţenii metropolei (apă rece şi caldă, căldură, gaze, salubritate, electricitate şi canalizare). 

Al treilea punct se referă la atragerea de fonduri europene. Ion Ştefan este convins că se pot atrage fonduri de minim 200 milioane de euro pentru sprijinirea industriei şi agriculturii, mai ales că el personal are în portofoliu circa 100 milioane de euro atrase prin proiecte în mediul privat. 

Ion Ştefan nu a uitat nici de siguranţa cetăţeanului şi serviciile medicale de calitate, fără de care o comunitate nu poate avea pretenţii de trai decent. Acestea ocupă poziţiile 4 şi 6 în programul său în 11 puncte.

Un alt punct important, cel de-al şaselea, se referă la „Strategia Dunăre-Siret-Prut”, care ar putea reprezenta o sursă de dezvoltare, deoarece în prezent zona nu este pusă în valoare deşi suntem înconjuraţi de apă. Ion Ştefan a fost implicat în proiecte referitoare la Lunca Joasă a Prutului Inferior şi zona Măcin şi cunoaşte foarte bine problematica.

Nu a fost uitat nici programul de anvelopare a blocurilor, despre care se vorbeşte la poziţia a şaptea a proiectului său politic. În ceea ce priveşte extinderea şi reabilitarea infrastructurii, ideea centrală este că fără un drum de centură viabil şi ieşire la drumuri naţionale şi autostrăzi, Galaţiul este un oraş mort. Iar în interior Galaţiul se sufocă, spune liberalul, în condiţiile în care nu avem parcări subterane sau supraetajate. 

Ion Ştefan îşi propune să rezolve şi problema câinilor comunitari, să reabiliteze zonele de agrement şi turism şi să ofere spaţii verzi şi curate pentru relaxare. 

Până la alegerile locale de anul viitor mai sunt vreo 8-9 luni, dar deja potenţialii candidaţi au început să-şi arate intenţiile. Puţini sunt, însă, cei care au întocmit, meticulos, un plan cu care să se prezinte în faţa electoratului. Ion Ştefan poate candida sau nu, dar un lucru e cert: proiectul său poate fi oricând un punct de plecare pentru dezvoltarea zonei.

După cazul şocant de la Tg. Bujor, unde o fetiţă a fost muşcată de un câine fără stăpân în curtea spitalului orăşenesc, a revenit în actualitate problema câinilor comunitari. După cum se ştie, la Galaţi se percepe de la toată populaţia o taxă de ecarisaj, sumele colectate fiind direcţionate către padocul Primăriei, care are grijă de animalele fără stăpân strânse de pe stradă. Din păcate, numărul câinilor comunitari este foarte mare iar capacitatea padocului de care are grijă Ecosal este insuficientă. În aceste condiţii, nu e de mirare că toţi cei care aspiră la o funcţie în administraţie au în agendă şi problema animalelor fără stăpân. Spre exemplu, consilierul judeţean Ion Ştefan a trecut la punctul 9 din programul său politic în 11 puncte de realizare a Metropolei Galaţi tocmai rezolvarea problemei câinilor comunitari.

„Suntem iubitori de animale, dar cele care trăiesc pe stradă trebuie îngrijite. În plus, oricât am iubi aceste animale, nu ne putem pune în pericol copiii, nici în parcuri, nici pe stradă, nici în curţile instituţiilor, aşa cum s-a întâmplat la Târgu Bujor. Ar trebui să discutăm, în Consiliul Judeţului, poate chiar joi, când este şedinţa lunară, pentru că, aţi văzut şi dumneavoastră, Curtea de Conturi a atras atenţia asupra faptului că nici acum CJ nu a reuşit preluarea spitalului de la Tg. Bujor. Cu toate acestea, lumea ştie că e al nostru, al CJ, şi ne acuză pe noi că nu am rezolvat problema câinilor de acolo. În plus, uitaţi-vă care sunt reacţiile oamenilor după cazul cu fetiţa muşcată de câini. Pe bună dreptate, întreabă ce facem cu animalele din curtea Spitalului Judeţean. E o problemă!”, spune consilierul judeţean Ion Ştefan.

Revenind la soluţiile pe care liberalul le propune, amintim: construirea de padocuri moderne, care să fie adminstrate de ONG-uri de profil, care să fie „verificate la sânge”; încurajarea adopţiei la distanţă; sterilizarea câinilor fără stăpân; desfiinţarea taxei de ecarisaj; echiparea corespunzătoare a hingherilor şi crearea unui program energic, care să dea roade în prinderea animalelor fără stăpân; organizarea de campanii de sterilizare a patrupedelor şi de conştientizare a populaţiei privind gestionarea puilor nedoriţi.

După cazul şocant de la Tg. Bujor, unde o fetiţă a fost muşcată de un câine fără stăpân în curtea spitalului orăşenesc, a revenit în actualitate problema câinilor comunitari. După cum se ştie, la Galaţi se percepe de la toată populaţia o taxă de ecarisaj, sumele colectate fiind direcţionate către padocul Primăriei, care are grijă de animalele fără stăpân strânse de pe stradă. Din păcate, numărul câinilor comunitari este foarte mare iar capacitatea padocului de care are grijă Ecosal este insuficientă. În aceste condiţii, nu e de mirare că toţi cei care aspiră la o funcţie în administraţie au în agendă şi problema animalelor fără stăpân. Spre exemplu, consilierul judeţean Ion Ştefan a trecut la punctul 9 din programul său politic în 11 puncte de realizare a Metropolei Galaţi tocmai rezolvarea problemei câinilor comunitari.
„Suntem iubitori de animale, dar cele care trăiesc pe stradă trebuie îngrijite. În plus, oricât am iubi aceste animale, nu ne putem pune în pericol copiii, nici în parcuri, nici pe stradă, nici în curţile instituţiilor, aşa cum s-a întâmplat la Târgu Bujor. Ar trebui să discutăm, în Consiliul Judeţului, poate chiar joi, când este şedinţa lunară, pentru că, aţi văzut şi dumneavoastră, Curtea de Conturi a atras atenţia asupra faptului că nici acum CJ nu a reuşit preluarea spitalului de la Tg. Bujor. Cu toate acestea, lumea ştie că e al nostru, al CJ, şi ne acuză pe noi că nu am rezolvat problema câinilor de acolo. În plus, uitaţi-vă care sunt reacţiile oamenilor după cazul cu fetiţa muşcată de câini. Pe bună dreptate, întreabă ce facem cu animalele din curtea Spitalului Judeţean. E o problemă!”, spune consilierul judeţean Ion Ştefan.
Revenind la soluţiile pe care liberalul le propune, amintim: construirea de padocuri moderne, care să fie administrate de ONG-uri de profil, care să fie „verificate la sânge”; încurajarea adopţiei la distanţă; sterilizarea câinilor fără stăpân; desfiinţarea taxei de ecarisaj; echiparea corespunzătoare a hingherilor şi crearea unui program energic, care să dea roade în prinderea animalelor fără stăpân; organizarea de campanii de sterilizare a patrupedelor şi de conştientizare a populaţiei privind gestionarea puilor nedoriţi.

Administratorul special al Electrocentrale, Mustafa Sinan, ne-a declarat că Adunarea Creditorilor, în şedinţa de luni, a decis prelungirea perioadei în care se va furniza apă caldă, până la finele lunii octombrie.

„Electrocentrale Galaţi SA va prelungi perioada de implementare a soluţiei actuale de producere a energiei termice destinată preparării apei calde menajere până la sfârşitul lunii octombrie 2015, în condiţiile de până acum, mai exact cu condiţia plăţii în avans, de către distribuitorul local, a contravalorii acesteia. Acum câteva zile vă spuneam că este necesară şi o decizie în acest sens din partea Adunării Creditorilor societăţii noastre. În şedinţa de luni s-a hotărât să mergem în continuare în baza acestei înţelegeri cu ArcelorMittal şi să furnizăm apă caldă oraşului. În privinţa căldurii, Romgaz nu şi-a schimbat poziţia şi ne-a comunicat clar că nu ne va furniza gaz decât cu condiţia constituirii unei garanţii”, ne-a declarat administratorul special al Electrocentrale, Mustafa Sinan.

Cu alte cuvinte, până la finele lunii octombrie, apa caldă menajeră este produsă de Electrocentrale cu ajutorul ArcelorMittal, care îi livrează, contra cost, abur industrial (drept combustibil), în baza unui protocol încheiat între între Consiliul Local, Electrocentrale şi Calorgal. Asociaţiile care au semnat noile contracte cu societatea Calorgal au pornit “de la zero” cu plata facturilor şi acum primesc apă caldă. 

În ceea ce priveşte încălzirea locuinţelor la iarnă, reprezentanţii Calorgal ne-au declarat că la începutul lunii octombrie se va demara încărcarea cu apă a reţelei de încălzire. La rândul său, Electrocentrale dă asigurări printr-un comunicat de presă că „este pregătită din punct de vedere tehnic şi poate relua oricând producerea şi furnizarea energiei termice, după îndeplinirea de către Calorgal SA Galaţi a condiţiilor deja ştiute”.

„Pentru furnizarea energiei termice în sezonul rece începând cu 1 noiembrie 2015, facem un apel şi pe această cale celorlalţi factori implicaţi - distribuitorul local Calorgal SA Galaţi, municipalitate şi Prefectură - să întreprindă toate demersurile necesare îndeplinirii condiţiilor impuse în acest sens de Comitetul Creditorilor al Electrocentrale Galaţi - în insolvenţă: semnarea protocolului cu autorităţile locale; constituirea unei garanţii faţă de societatea noastră care va fi cesionată către furnizorul de gaze naturale - SNGN Romgaz SA Mediaş. O condiţie suplimentară pentru reluarea producerii de energie termică în sezonul rece este şi achitarea/ eşalonarea/ garantarea datoriilor curente înregistrate de societatea noastră către furnizorul de gaze naturale (SNGN Romgaz SA Mediaş) şi furnizorul serviciului de transport gaze naturale (SNTGN Transgaz SA Mediaş) din iarna trecută, în sumă de 53,7 milioane lei, care au fost generate de neîncasarea contravalorii energiei termice livrate în sezonul de iarnă anterior distribuitorului local Apaterm, aflat în faliment, în cuantum de 51,6 milioane lei”, mai precizează Electrocentrale.

Aşa-zisele zone unitare, unde s-ar fi făcut modernizări ale infrastructurii de furnizare a agentului termic, se dovedesc a fi încă un eşec al administraţiei condusă de Marius Stan. Acesta îi obligă pe gălăţeni să rămână legaţi la un sistem de distribuire a agentului termic care s-a dovedit inoperabil şi care i-a adus la disperare pe mulţi dintre locuitorii acestor zone, este de părere consilierul judeţean George Stângă.

Liberalul reamonteşte că PNL a încercat să soluţioneze această problemă a gălăţenilor din aşa-zisele zone unitare prin înaintarea unui proiect de hotărâre referitor la suspendarea Hotărârii Consiliului Local nr.166/2008 privind instituirea zonelor unitare, astfel încât locuitorii captivi în acest sistem centralizat de termoficare să se poată debranşa şi să îşi asigure singuri apa caldă şi căldura de care au nevoie. 

„Este o chestiune de minim bun simţ ca, atât timp cât cetăţenii nu primesc un serviciu considerat obligatoriu, să nu îi forţezi să rămână legaţi de un sistem nefuncţional. Trebuie să li se asigure gălăţenilor o alternativă, ea fiind aceea a debranşării. Însă, de la momentul depunerii proiectului de hotărâre de către colegii mei din PNL au trecut mai bine de două luni de zile. Ce au făcut şefii administraţiei municipale din Galaţi? Nimic. Au pus această hotărâre în sertar, fără să le pese de gălăţeni, ignorând problemele acestora, confirmându-ne încă o dată incapacitate de a răspunde la problemele gălăţenilor. Nu aşa trebuie să funcţioneze o administraţie care are grijă de cetăţenii săi. Primarul Stan ar trebui să iasă din vacanţa prelungită în care a intrat şi să dea un răspuns clar la această solicitare venită din partea PNL sau măcar să propună dezbaterea proiectului nostru în şedinţa Consiliului Local”, spune consilierul George Stângă. 

Asociaţia Ecologică Universitară Galaţi şi partenerul Asociaţia Comunelor din România, filiala Galaţi, au implementat în ultimele 18 luni (pe perioada aprilie 2014 – septembrie 2015) proiectul „O şansă europeană în mediul rural - serviciile integrate de ocupare”, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Managerul de proiect, Ion Ştefan, ne-a declarat că e foarte mândru de acest proiect, ajuns acum la final, ca de altfel de toate proiectele cu finanţare europeană de care s-a ocupat în ultimii ani.

„Vă spuneam de curând, într-o conferinţă de presă, că unul dintre punctele avute de mine în vedere, în proiectul meu de realizare a Metropolei Galaţi, prevede realizarea a 25.000 de locuri de muncă şi că sunt capabil să ating acest obiectiv, în condiţiile în care în utimii 4 ani am reuşit să creez, în mediul privat, pe fonduri europene, peste 1.000 de locuri de muncă. Iată, acesta este unul dintre proiectele care dovedesc faptul că, dacă vrei, poţi”, spune Ion Ştefan

Despre proiect am aflat că are o valoare totală eligibilă de 2.096.152 lei, din care 42.133 lei a reprezentat contribuţia eligibilă a beneficiarului. Obiectivul general al proiectului a vizat creşterea gradului de ocupare a şomerilor de lungă durată, a persoanelor inactive, persoanelor în căutarea unui loc de muncă, agricultorilor de subzistenţă din mediul rural al judeţ, prin promovarea serviciilor integrate de ocupare, prin îmbunătăţirea gradului de informare, motivare, conştientizare, instruire şi calificare a acestora. Astfel, 468 de persoane din mediul rural au fost informate cu privire la piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor şi cu privire la activităţile oferite în cadrul proiectului iar 375 persoane au fost selectate pentru participarea la activităţile de consiliere, formare profesională, medierea muncii şi consultanţă antreprenorială. Aceste persoane au beneficiat de instruire şi formare profesională în ocupaţiile: lucrător în comerţ, lucrător-instalator pentru construcţii, lucrător în tâmplărie, contabil, lucrător în alimentaţie, cofetar, îngrijitor bătrâni la domiciliu şi lucrător-finisor în construcţii.

„Rezultatele finale au vizat inserarea pe piaţa muncii a 55 de persoane şi oferirea de expertiză tehnică privind demararea şi dezvoltarea unei afaceri pentru 20 persoane care să devină angajaţi pe cont propriu. Astăzi va avea loc conferinţa de diseminare a rezultatelor”, ne-a spus Ion Ştefan, managerul proiectului. 

Odată cu venirea toamnei, care la români e sinonimă cu gospodărirea pentru intrarea în iarnă, problema asigurării utilităţilor a devenit una acută. Sunt asociaţii care nu beneficiază de apă potabilă, apă de spălat sau pentru toaletă, iar pentru la iarnă tot Galaţiul stă în aşteptarea unei veşti care să le dea locuitorilor siguranţa că va fi căldură la calorifere. Pentru că nu mai e mult până la alegerile locale, politicienii - atât cei angrenaţi acum în conducerea administrativă cât şi cei care doar aspiră la acest lucru - caută soluţii. Totuşi, din toată armata de politicieni gălăţeni, puţini sunt cei care chiar fac planuri serioase. Liberalii par cei mai activi în această perioadă, poate şi pentru faptul că există acea competiţie internă privind desemnarea candidatului la Primărie din partea PNL. Dintre ei, pe problema utilităţilor, consilierul judeţean Ion Ştefan pare a fi cel mai vehement.

„Nu cred că un oraş din Uniunea Europeană trebuie să îşi pună problema asigurării utilităţilor: apă rece, canalizare, apă caldă, încălzire, electricitate, gaze... Eu vă propun soluţii viabile de asigurare a utilităţilor în Galaţi”, spunea Ion Ştefan săptămâna trecută, de la microfon, pe scena Teatrului Dramatic, la dezbaterea PNL. Despre acelaşi lucru a vorbit, cu ceva vreme în urmă, şi în cadrul unei conferinţe de presă, la sediul partidului, când şi-a expus viziunea proprie asupra căilor de dezvoltare a oraşului. 

„Galaţiul trebuie să asigure utilităţi pentru toţi. Ne trebuie o priză de apă proprie, ne trebuie apă rece şi caldă, căldură, gaze, salubritate şi canalizare pentru fiecare dintre locuitorii urbei, nu doar pentru unii, iar contractele cu operatorii trebuie să fie corecte şi negociabile”, spune Ion Ştefan. Acesta a mai vorbit despre necesitatea dotării punctelor termice de cartier cu tehnologie modernă (biogaz, cogenerare sau biomasă), un proiect vital pentru municipalitate în condiţiile în care Apaterm a sucombat iar Calorgal s-a născut anemică şi pare o societate neviabilă.

Revenind la problema apei, Ion Ştefan a vorbit şi despre cişmelele publice, al căror număr trebuie mărit, dar şi despre un lucru despre care nu prea vorbeşte lumea: udarea spaţiului verde, care ar trebui să se facă folosind apă nepotabilă, provenită dintr-o reţea separată, pentru că nu e nomal ca unii să-şi ude grădina cu apă tratată iar alţii să nu aibă cu ce să facă mâncare. 

Consilierul judeţean liberal Ion Ştefan realizează de curând o nouă emisiune la postul local ExpressTV. E deja bine cunoscută emisiunea „Vestea bună”, în care Ion Ştefan abordează subiecte de suflet. De această dată, realizează o emisiune în care „atacă” zone de interes pentru fiecare dintre noi. „Direct din Galaţi”, noua emsiune realizată de politicianul liberal, a avut marţi a doua ediţie. În prima emisiune, Ion Ştefan i-a avut ca invitaţi pe Onuţ Atanasiu, fost inspector şcolar adjunct, şi pe Ştefan Bădiţă, un tânăr extrem de activ, care se implică în tot ce ţine de comunitate şi care a dovedit deja că unele dintre ideile sale sunt viabile, fiind deja puse în practică. Tema emisiunii inaugurale a fost „Învăţământul şi locurile de muncă”. La cea de-a doua ediţie, Ion Ştefan i-a avut alături pe Nicuşor Ciumacenco şi Cristian Gâscă, doi oameni care cunosc foarte bine realităţile municipiului Galaţi. Subiectele abordate au fost extrem de actuale: „Utilităţile de care beneficiază sau nu gălăţenii”.

Trebuie spus că în Galaţi se derulează de ceva vreme o campanie de promovare a emisiunii „Direct din Galaţi”, promoterii fiind prezenţi în stradă, unde le vorbesc oamenilor despre emisiune, temele abordate şi posibilitatea de a interveni în timpul emisinii pentru a-şi spune părerea în legătură cu ceea ce se discută în platou. 

„Nu pot să vă spun cât de mulţumit sunt de faptul că realizez această emisiune! Gălăţenii sunt încântaţi de faptul că-şi pot face auzită vocea. Discutăm despre lucruri care îi dor, cu oameni care îi pot ajuta să înţeleagă de ce unele lucruri nu merg aşa cum ar trebui şi cu oameni care pot să-i ajute”, ne-a spus Ion Ştefan.

Miercuri, 09 Septembrie 2015 00:00

Ion Ştefan susţine schimbarea rutei traseului 11

Consilierul judeţean Ion Ştefan susţine implicarea civică în problemele oraşului şi apreciază implicarea tinerilor în tot ce ţine de urbea în care trăiesc. Este şi cazul unei iniţiative care îi aparţine tânărului Ştefan Bădiţă şi care presupune prelungirea rutei traseului 11 până la Liceul de Artă şi devierea lui pe Str. Regiment 11 Siret şi eliminarea capătului din Piaţa Centrală.

„Sunt cel care a propus modificarea mai multor trasee din Galaţi, reintroducerea unora vechi sau introducerea unora noi, venind în sprijinul călătorilor. Trasee modificate la propunerea mea sunt 19 şi 29, reintrodus este traseul către bac, 16 (în trecut avea nr. 32) şi nou introdus este cel către Fileşti, 25. De asemenea, la propunerea mea au fost introduse şi biletele valabile 24 de ore, iar acum vin cu propunerea modificării traseului 11 şi reintroducerea traseului 21, care face legătura între Gara Mare şi Gara Barboşi. Traseul 11 vreau să fie un traseu tineresc, adică traseu ce să deservească multe unităţi de învăţământ din Galaţi. În prezent este un traseu scurtat până la Albatros, dar normal este Piaţa Centrală – Micro 13 (via Bd. Brăilei). Mi se pare un traseu ciudat, la fel ca 7 şi 36, dar aici e o altă poveste. Referitor la 11, în orele de maximă frecvenţă, poate fi deservit cu 15 autobuze dacă studiile confirmă necesitatea unei maşini la 4 – 5 minute, având în vedere că graficul traseului 11 nu poate fi de 1 oră dus-întors. Doresc să expun propunerea aceasta în următoarea şedinţă a Consiliului Local iar modificarea să fie făcută de la începerea şcolii, dacă va fi aprobată”, spune Ştefan Bădiţă.

„Am analizat propunerea, am stat şi de vorbă cu elevi, studenţi, gălăţeni care muncesc în zonele vizate de modificare şi impactul va fi benefic pentru încasările societăţii de transport. Traseul 19 are mai multă rentabilitate, după ce tot la propunerea tânărului Ştefan Bădiţă a fost deviat prin Francezi în 2010. Sprijin orice iniţiativă cetăţenească, sunt un om deschis şi sunt sigur că împreună putem schimba Galaţiul dacă vom lăsa nepăsarea în uitare şi vom da crezare forţelor noastre. Un primar, sau întreaga administraţie a unui oraş, judeţ ori a unei ţări trebuie să fie în slujba cetăţeanului şi să ţină cont de propunerile sau petiţiile venite din partea lui”, spune Ion Ştefan. 

Reamintim faptul că Ion Ştefan participă la o competiţie internă în interiorul PNL pentru desemnarea candidatului la alegerile locale de anul viitor pentru funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ.

Luni, 07 Septembrie 2015 00:00

Metropola Galaţi - un proiect în 11 puncte

Scriam acum ceva vreme că liberalul Ion Ştefan a prezentat într-o conferinţă de presă proiectul cu care se va prezenta în faţa gălăţenilor dacă partidul va decide că merită să intre în competiţia pentru Primăria Galaţi. După cum se ştie, PNL are nu mai puţin de opt candidaţi în lupta pentru poziţia de candidat la alegerile locale de anul viitor pentru Primăria Galaţi. Aceştia se vor confrunta „la scenă deschisă” la sfârşitul acestei săptămâni, după care se va face un sondaj iar cel ales de partid va fi propus spre validare forurilor naţionale. 

Ideea lui Ion Ştefan porneşte de la un plan de creare a unei zone metropolitane, dar alta decât cea care prevede o colaborare cu Brăila, deoarece, în opinia sa, „zona metropolitană Galaţi-Brăila e bună, dar cu şanse mici de realizare, din cauza unor orgolii nejustificate”. Ion Ştefan e de părere că Galaţiul poate crea un pol de dezvoltare prin cooptarea câtorva localităţi gălăţene din jurul municipiului reşedinţă de judeţ, aflate la o distanţă mai mică de 30 km. Vorbim aici de Pechea, Vânători, Smârdan, Cuza Vodă, Tuluceşti, Frumuşiţa, Schela, Şendreni, Piscu, Scânteieşti, Independenţa, Slobozia Conachi şi Braniştea. Acestea s-ar putea uni cu Galaţiul într-o asociere fără personalitate juridică, dar care are avantajul de a acoperi un teritoriu în care trăiesc 363.000 de locuitori şi care ar putea reprezenta a cincea mare aglomerare urbană din ţară, cu avantaje foarte mari în ceea ce priveşte şansele de accedere la fonduri europene pentru proiecte mari. 

Metropola Galaţi, în viziunea lui Ion Ştefan, ar da o nouă şansă municipiului Galaţi, pentru revitalizarea căruia liberalul a făcut şi un plan în 11 puncte, acest plan acoperind cam toate domeniile cu impact esenţial asupra nivelului de trai al populaţiei oraşului. 

Primul punct prevede realizarea a 25.000 de locuri de muncă iar Ion Ştefan spune că e capabil să atingă acest obiectiv, în condiţiile în care în utimii 4 ani a reuşit să creeze, în mediul privat, pe fonduri europene, peste 1.000 de locuri de muncă. Cel de-al doilea punct se referă la crearea unei prize de apă proprii pentru oraş, pentru a nu mai cumpăra de la alţii. De fapt proiectul e mai ambiţios şi se referă la asigurarea tuturor utilităţilor pentru absolut toţi cetăţenii metropolei. Vorbim aici de apă rece şi caldă, căldură, gaze, salubritate, electricitate şi canalizare. Al treilea punct din 11-le lui Ion Ştefan se referă la atragerea de fonduri europene, iar liberalul este convins că se pot atrage fonduri de minim 200 milioane de euro pentru sprijinirea industriei şi agriculturii, mai ales că el personal are în portofoliu circa 100 milioane de euro atrase prin proiecte în mediul privat. Ion Ştefan nu a uitat nici de siguranţa cetăţeanului şi serviciile medicale de calitate, fără de care o comunitate nu poate avea pretenţii de civilizaţie şi trai decent. Un alt punct important se referă la „Strategia Dunăre-Siret-Prut”, care ar putea reprezenta o sursă de dezvoltare, deoarece în prezent zona nu este pusă în valoare deşi suntem înconjuraţi de apă.  

Nu a fost uitat nici programul regional de anvelopare a blocurilor, pentru care luna aceasta se pot depune propuneri şi de care Galaţiul ar trebui să profite, spune Ion Ştefan. În ceea ce priveşte extinderea şi reabilitarea infrastructurii, ar fi multe de spus. Ideea centrală este că fără un drum de centură viabil şi ieşire la drumuri naţionale şi autostrăzi, Galaţiul este un oraş mort. Iar în interior Galaţiul se sufocă, spune liberalul, în condiţiile în care nu avem parcări subterane sau supraetajate. Ion Ştefan îşi propune să rezolve şi probela câinilor comunitari, să reabiliteze zonele de agrement şi turism şi să ofere spaţii verzi şi curate pentru relaxare. Planuri mari, bine structurate, pentru o competiţie internă în partid, dar care pot fi oricând un punct de plecare pentru un plan administrativ de manageriere a zonei.

Pagina 3 din 4