Veronica AFTENE

Veronica AFTENE

Ministerul Sănătăţii a dispus, de curând, creşterea numărului de spitale ce vor fi finanţate în vederea aplicării tratamentului de tromboliză necesar pacienţilor care suferă un accident vascular cerebral (AVC) şi care ajung la spital în scurt timp după producerea accidentului vascular, printre acestea numărându-se şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" Galaţi. În acest weekend, a apărut şi primul caz care a beneficiat de acest tratament, în premieră la Galaţi.

radio

"Pe data de 19 ianuarie 2019 s-a efectuat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sfântul Apostol Andrei» Galaţi prima procedură de tromboliză intravenoasă în tratamentul accidentului vascular ischemic. Este vorba despre o pacientă de 68 de ani, patologie complexă, care s-a prezentat în serviciul de urgenţă în fereastra terapeutică pe care o impune acest tip de tratament, adică in primele 4-5 ore de la declanşarea accidentului vascular. Echipa pluridisciplinară a urmat paşii algoritmului în vederea stabilirii eligibilităţii pacientului pentru această procedură şi a efectuat tromboliza care a decurs fără complicaţii. Ulterior, pacienta a rămas în supraveghere în terapie intensivă, iar după 24 de ore era staţionară clinic. Putem preciza că tromboliza intravenoasă este o metodă terapeutică netraumatizantă care constă în injectarea unei substanţe trombolitice care se administrează intravenos şi dizolvă cheagul de sânge care blochează circulaţia. În aceste condiţii, ţesutul cerebral parţial ischemiat nu mai este necrozat, iar deficienţa neurologică se remite complet", a precizat Alina Dobrea (FOTO), directorul Spitalului de Urgenţă Galaţi.

alina dobrea

Cadrele medicale ale spitalului vor folosi această procedură, de acum înainte, de câte ori este nevoie, în cazul în care pacientul se încadrează în intervalul de timp necesar. Toţi medicii neurologi o cunosc, la fel şi medicii de Urgenţă şi cei din ATI, aceştia făcând parte din echipa multidisciplinară care efectuează procedura. Ministerul Sănătăţii a extins lista spitalelor care primesc finanţare pentru a realiza procedura de tromboliză la 41. "Prima procedură de tromboliză în cazul unui Accident Vascular Cerebral (AVC) ischemic s-a realizat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sfântul Apostol Andrei» Galaţi. Multumesc echipei formată din medici neurologi, radiologi, de urgenţă şi din cadru ATI care a intervenit prompt, evoluţia pacientului fiind una favorabilă. Începând de acum acesta nouă procedură va salva multe vieţi si va reduce mult efectele negative în cazul unui asemenea accident", a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, instituţie în subordinea căreia se află Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Apostol Andrei".

Una dintre cele mai noi metode de blocare a maşinilor parcate neregulamentar va fi implementată şi la Galaţi. Este vorba despre un dispozitiv care se lipeşte pe parbriz cu un sistem de ventuze foarte puternic. Societatea Gospodărire Urbană SRL intenţionează să închirieze, pentru început, 12 astfel de aşa numite ”blocatoare de parbrize”.
Dispozitivele sunt deservite de un sistem informatic ce va transmite societăţii date exacte despre când şi unde a fost montat. ”Avem intenţia de a implementa aceste sistem de blocare amplasat pe parbriz care nu degradează în niciun fel autoturismul pe care este amplasat. În prezent avem mereu de reclamaţii că a fost degradată roata sau janta, atunci când sunt montate actualele sisteme de blocare a roţilor. Aceste noi dispozitive sunt însoţite de un sistem informatic, astfel încât vom avea o evidenţă clară a acestora”, ne-a explicat directorul general al Gospodărire Urbană SRL, Bogdan Ardean. Acesta a mai precizat că dacă intenţia se va concretiza, atunci posesorii autoturismelor care vor parca neregulamentar şi care se vor trezi cu acest sistem de blocare pe parbriz, vor putea să scape de el după ce vor achita taxa de deblocare de 200 de lei.
Licitaţia pentru închirierea dispozitivelor a fost deja lansată pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - SICAP şi are ca termen limită pentru primirea ofertelor data de 29 ianuarie 2019. Dacă vor fi ofertanţi, se va încheia un acord cadru de furnizare, prin închiriere, de dispozitive de blocare tip carte/echivalente, prin montare pe parbriz de minim 36 buc./3 luni şi maxim 2016 buc./18 luni. Valoarea totală estimată a achiziţiei se situează în intervalul 25.210 lei şi 151.260 lei.

Culturnicii din PNL Galaţi s-au gândit că, dacă tot este an electoral, să nu rateze nicio ocazie de a se remarca cu evenimente prin care să demonstreze că le pasă de ”tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul...”, dar mai ales de poetul nepereche Mihai Eminescu. Drept pentru care, peneliştii au pus mână de la mână şi au organizat ”o seară de poezie menită să marcheze Ziua Culturii Naţionale - ziua oficială de naştere a Poetului Mihai Eminescu”. După cum se vede în afişul de prezentare a evenimentului de înalt angajament cultural, peneliştii gălăţeni nu prea erau lămuriţi când este această zi măreaţă, căci sub chipul lui Eminescu scrie ”marţi, 15 ianuarie”, iar cu două rânduri mai jos scrie ”miercuri, 15 ianuarie”.
Nu ştim dacă seara de poezie a fost marţi sau miercuri, însă afişul plin de greşeli (despre cum este acordat corect articolul posesiv - a, al, ale, ai - nu mai facem vorbire, căci lipsesc destule virgule, încât ”poetul” scris cu majusculă rămâne fără cuvinte) cu siguranţă l-ar fi determinat pe Mihai Eminescu să le dedice ”pe persoană fizică” ultima strofă din Scrisoarea a III-a:
”Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!”.

Părinţii, reprezentanţii legali ai copiilor sau alte persoane, inclusiv adoptatorii, pot depune bani, începând din această lună, în contul minorilor deschis în cadrul programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar”. Pe numele copiilor, cetăţeni români, care nu au împlinit vârsta de 18 ani, la Trezoreria Statului sector 1 Bucureşti se deschide automat contul special de economisire sub formă de depozit RO17TREZ701460101XXXXXXX, codificat cu codul numeric personal al copiilor beneficiari, indiferent de localitatea acestora de domiciliu.

Cum şi unde se depun banii

Deschiderea contului se face fără a fi necesară o cerere din partea unuia dintre părinţi, din partea reprezentantului legal al copilului sau împuternicitului acestuia. În acest cont se pot depune oricând de către reprezentanţii legali ai copiilor sau alte persoane, inclusiv adoptatorii, după caz, sume de bani în lei, prin trei metode de plată: virament, mandat poştal prin oficiile Companiei Naţionale Poşta Română - SA, numerar la orice unitate a Trezoreriei Statului. În documentele de plată, la rubricile destinate beneficiarului, vor fi completate obligatoriu: numele şi prenumele copilului beneficiar şi codul numeric personal al acestuia.

Prime şi dobânzi

Titularii de cont beneficiază de o primă de stat în valoare de 600 lei, anual, până la împlinirea vârstei de 18 ani, condiţia fiind ca suma depusă în cont în anul respectiv să fie de minimum 1.200 lei. În cazul în care la finele anului calendaristic suma depusă în anul respectiv este mai mică decât suma minimă de 1.200 lei, titularul contului nu beneficiază de prima de stat, dar pentru soldul contului se acordă dobândă. Deci titularul contului beneficiază de prima de stat numai pentru suma minimă de 1.200 lei.
Dreptul la prima de stat se constituie la finele anului calendaristic de economisire în care s-au efectuat depunerile, mai puţin pentru anul în care titularul împlineşte vârsta de 18 ani. Prima de stat se plăteşte în contul individual de economii Junior Centenar, la scadenţa depozitului, cumulate pentru anii în care s-au efectuat depuneri, în termen de 15 zile lucrătoare de la data scadenţei depozitului. Sumele depuse anual în cont nu vor putea depăşi un plafon maxim reprezentând echivalentul în lei al valorii de 100.000 euro, calculate la cursul de schimb din ultima zi a anului precedent. Sumele depuse în contul individual de economii Junior Centenar, cu excepţia sumelor reprezentând prima de stat, sunt purtătoare de dobândă. La soldul contului se aplică o rată de dobândă al cărei nivel se stabileşte la 3% pe an. Dobânda se calculează şi se plăteşte la scadenţa depozitului, când titularul contului împlineşte vârsta de 18 ani, în termen de 15 zile lucrătoare de la data scadenţei depozitului.

În ce situaţie pot fi retraşi banii

Sumele existente în contul individual de economii Junior Centenar nu pot fi retrase până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, cu excepţia următoarelor situaţii:
a. În cazul achitării cheltuielilor de sănătate pentru tratarea titularului contului în cazul bolilor cu risc de deces al acestuia, respectiv: boli infecţioase, boli rare, afecţiuni oncologice, malformaţii congenitate, boli hematologice, diabet, accident domestic şi intoxicaţii;
b. În cazul achitării cheltuielilor pentru suportul serviciilor medico/sociale de care beneficiază titularul contului cu tulburări pervasive de dezvoltare, respectiv în cazul achitării cheltuielilor de recuperare medical complex psihoneuromotorie;
c. În cazul decesului titularului contului.
În aceste situaţii scadenţa depozitului este considerată data la care a intervenit unul dintre cazurile excepţionale, dobânda la soldul sumelor depuse calculându-se până la această dată. La împlinirea vârstei de 18 ani sau în situaţiile excepţionale, titularul contului, reprezentantul legal al acestuia sau succesorul legal al titularului contului, după caz, poate efectua retragerea totală a sumelor din cont. De la data împlinirii vârstei de 18 ani, titularul contului nu mai beneficiază de condiţiile din programul guvernamental. Pentru operaţiunile derulate prin contul individual de economii Junior Centenar, Trezoreria Statului nu percepe comisioane.

Balta Zătun, printre puţinele baze de agrement şi pescuit recreativ din judeţul Galaţi, este locul preferat de relaxare în perioada verii pentru mulţi gălăţeni. Reabilitată cu bani europeni în urmă cu aproape trei ani de zile, balta necesită o îngrijire permanentă din partea administratorului acestei bălţi, adică Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat (SPJADPP) Galaţi.
În acest sens, Cătălin Popa, directorul SPJADPP Galaţi a anunţat pe o reţea de socializare că a fost semnat un contract de finanţare europeană nerambursabilă prin intermediul căruia se va achiziţiona un utilaj de cosire şi întreţinere a luciului de apă de la balta Zătun, în valoare de 588.717 lei. Un lucru lăudabil de altfel, însă ceea ce nu spune Cătălin Popa este că din 2016 balta nu a mai fost populată, în condiţiile în care vară de vară mii de pescari amatori au tot scos peştele din baltă, iar densitatea de peşte lasă de dorit.

Impozanta clădire a fostului Institut de Proiectare al Regiunii Galaţi va fi transformată în hotel. Cel puţin aşa prevede proiectul ”Consolidare, extindere, recompartimentare şi schimbare de destinaţie din imobil existent cu regim de înălţime S+P+8E+9E (tehnic) rezultând un imobil S+P+9E cu funcţiune de hotel, restaurant, birouri şi funcţiuni conexe” pentru care proprietarul clădirii, societatea Proiect SA, încearcă să obţină toate acordurile şi avizele necesare. Societatea a fost înfiinţată în 1957 sub denumirea de „Institutul de Proiectare al Regiunii Galaţi”, iar începând cu anul 1991, firma s-a transformat în societate pe acţiuni cu capital privat, activând sub denumirea de Proiect SA. În anul 2014, acţiunile societăţii au fost cumpărate de omul de afaceri Ion Bujor, care controlează şi firma Agrocov SRL (unul dintre cei mai mari arendaşi din judeţul Galaţi) sau Cooperativa de Credit Covurlui. Societatea Proiect SA are în prezent aproximativ 40 de angajaţi ale căror birouri ocupă un singur etaj al clădirii. În portofoliul societăţii se află lucrări de proiectare a multor clădiri emblematice ale Galaţiului precum şi o bună parte din clădirile rezidenţiale ale municipiului.

Sâmbătă, 05 Ianuarie 2019 00:00

Cât va mai rezista Viaductul SIDEX?

Viaductul care leagă Combinatul Siderurgic Galaţi de oraş va beneficia de o nouă expertiză tehnică a cărei valoare estimată se ridică la 200.000 lei. Construit în perioada 1966-1969, Viaductul se află într-o stare avansată de degradare, principalele probleme fiind localizate la structura de rezistenţă a suprastructurii şi a infrastructurii Viaductului. Pentru a afla cât de gravă este situaţia, Primăria municipiului Galaţi a lansat o licitaţie în sistemul electronic de achiziţii publice - SICAP pentru a găsi o firmă de specialitate care să stabilească starea tehnică şi de viabilitate precum şi identificarea corectă a măsurilor de intervenţie. Data limită de depunere a oferteror este 17 ianuarie 2019. Termenul de realizare a expertizei, din momentul semnării contractului este de 60 de zile.

Istoria zbuciumată a reparaţiilor Viaductului

În anul 2005 s-a efectuat o expertiză tehnică a Viaductului prin care se arăta că starea tehnică a construcţiei este satisfăcătoare însă are nevoie de unele lucrări de intervenţie. Datorită faptului că măsurile prevăzute în această expertiză nu au fost efectuate, degradările s-au accentuat, iar în iunie 2011 autorităţile au constatat distrugerea pereului şi alunecarea sfertului de con de pe partea stângă a culeei Sidex şi tasarea umpluturii din sparele culeei. S-au dispus atunci măsuri urgente de împiedicare a infiltraţiilor în corpul terasamentului şi reactualizarea expertizei tehnice. În baza acestei expertize a fost întocmită documentaţia de proiectare în faza DALI în care au fost descrise două tipuri de lucrări: în primă urgenţă şi de reabilitare. În cadrul lucrărilor de primă urgenţă au fost prevăzute refacerea integrală a sfertului de con afectat, a umpluturii din faţa culeei SIDEX, reamenajarea scurgerii apelor de pe rampa de accesdinstre SIDEX pentru a nu mai ajunge pe partea carosabilă a Viaductului.
Dar până în iunie 2013 nimeni nu a luat nicio măsură, iar consecinţa firească a fost că degradările s-au accentuat astfel încât s-a impus închiderea circulaţiei rutiere pe Viaduct şi reactualizarea expertizei tehnice şi întocmirea documentaţiei "Reabilitare Viaduct SIDEX - etapa I - lucrări urgente". Lucrările de primă urgenţă au fost realizate în 2014 (foto) pe repede înainte, iar primarul de atunci, Marius Stan, a redeschis circulaţia rutieră, cu mare fast, în iunie 2015 când acesta împreună cu country managerul ArcelorMittal, Ionel Borş, viceprimarul Florin Popa, city managerul Aurel Vlaicu şi directoarea Transurb, Genica Totolici, s-au plimbat cu tramvaiul pe Viaduct.
Viaductul Sidex are o lăţime totală de 18,70 metri, o partea carosabilă de 14 metri, pentru două linii de tramvai şi două benzi pentru autovehicule, şi două trotuare, de câte 1,90 metri. Structura de rezistenţă este alcătuită din 7 cadre de beton precomprimat legate între ele cu articulaţii fixe pe stâlpi de beton armat. Fundaţia stâlpilor este realizată din piloni Franki cu diametrul de 60 cm fiecare încastraţi într-un radier de beton armat de 3,50 - 4,50 m grosime şi a fost dimensionat pentru convoaie de vehicle pe roţi A30, dar şi pentru zona de intensitate seismică 8,1.
Se pare că degradarea accentuată a Viaductului se datorează în primul rând faptului că de la construirea acestuia şi până în prezent, nu s-a obosit nimeni să efectueze la timp şi cu simţ de răspundere nici măcar lucrările urgente, ca să nu mai vorbim de lucrări de întreţinere. În ultimii 20 de ani, Viaductul a avut parte numai de cârpăceli şi expertize, însă de lucrări ample de consolidare s-a vorbit doar. Rămâne de văzut cât va mai rezista construcţia în aşteptarea expertizelor, proiectelor, autorizaţiilor, licitaţiilor ce preced lucrările de consolidare atât de necesare.

La fiecare şedinţă a Consiliului Judeţean Galaţi din 2018 s-au aprobat proiecte finanţate în mare parte din fonduri europene, dar şi unele finanţate din bugetul propriu. Anunţate prin comunicate de presă sau declaraţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, păreau multe şi mărunte. Dar cum fiecare sfârşit de an este momentul în care se trage linie şi se fac bilanţuri, cotidianul nostru vă prezintă principalele proiecte - majoritatea aflate în execuţie - derulate de Consiliul Judeţean Galaţi.

INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ - 135.592.600 euro
1. Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6: Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regional
Extindere şi modernizare variantă ocolitoare a municipiului Galaţi. Buget proiect: 135.196.480,12 lei (29.390.000 euro)
Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene ce vor deserve localităţile:
- Matca, Valea Mărului, Cudalbi, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Schela, Smârdan (DJ 251), Lungime 28 km, buget proiect: 68.268.649,74 lei;
- Movileni, Furcenii Noi, Furcenii Vechi, Cosmeşti, Băltăreţi, Dobrineşti, Nicoreşti, Barcea (DJ 252), Lungime 21,5 km, Buget proiect 42.635.062,37 lei;
- Folteşti, Măstăcani, Chiraftei, Vîrlezi, Fîrţăneşti, Viile, Umbrăreşti, Tg. Bujor (DJ 242), Lungime 30,7 km, Buget proiect: 72.206.493,07 lei;
- Corod, Blânzi, Brătuleşti, Nicopole, Fundeanu, Drăguşeni (DJ 251 A), lungime 16 km, buget proiect 39.966.966,26 lei;
- Pechea, Rediu, Cuca, Fîrţăneşti, Chiraftei, Suhurlui, Măstăcani – DN 26 (DJ 255), lungime 34,61 km, buget proiect 66.734.563,88 lei;
- Iveşti, Călmăţui, Ghiviţa, Costache Negri (DJ 254), Lungime 15,4 km, buget proiect 33.796.055,01 lei;
- Rădeşti (Cruceanu) Bereşti, Bereşti Meria, Slivna, Găneşti, Cavadineşti (DJ 242A), lungime 17,9 km, Buget proiect 42.035.732,85;
- Băneasa, Suceveni, Rogojeni (DJ 242D) lungime 19,9 km, buget proiect 58.073.947,90 lei.
TOTAL 558.913.947 lei (121.500.000 euro)
2. Programul Naţional de Dezvoltare Locală
- Corni, Măcişeni, Valea Mărului (DJ 251J) Lungime 4,5 km;
- Bereşti, Balinteşti, Băneasa, Târgu Bujor, Moscu (DJ 242B) lungime 19,8 km;
- Tecuci-Matca (DJ 251) lungime 2,21 km.
Valoarea totală 53.752.776,76 lei (inclusiv TVA) - 11.685.000 euro
3. Bugetul propriu al Consiliului Judeţean Galaţi
Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene ce vor deservi localităţile:
- Ţigăneşti, Ungureni, Gohor, Crăieşti, Corni, Ţepu, Umbrăreşti, Cudalbi, Viile, lungime totală 19,01 km. Valoarea totală 11.059.234,79 lei (inclusiv TVA) - 2.404.000 euro
Investiţii în infrastructura rutieră de interes judeţean pe scurt:
Lungimea drumurilor judeţene în curs de reabilitare şi modernizare 240,53 km.
Valoarea totală a investiţiilor pentru perioada 2018/2021: 623.725.962,75 lei (135.592.600 euro)
Numărul total de localităţi deservite de drumurile judeţene modernizate 57 localităţi.

SĂNĂTATE - 41.255.000 euro
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Galaţi
10 proiecte de investiţii în desfăşurare:
- 7 proiecte finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014/2020;
- 1 proiect finanţat de Compania Naţională de Investiţii;
- 1 proiect finanţat de Agenţia Naţională pentru Locuinţe;
- 1 proiect finanţat de Bugetul propriu al Consiliului Judeţean Galaţi.
Valoarea totală investiţii 144.138.757,03 lei (31.334.000 euro)
Investiţii 2018-2020
- Modernizarea instalaţiilor de fluide medicale, apă caldă şi apă rece;
- înlocuirea echipamentelor cu un consum energetic mare (inclusiv 12 lifturi);
- introducerea de sisteme alternative de producer energie din surse regenerabile;
- extinderea pe orizontală a clădirii UPU pentru refacerea circuitului funcţional tip cod roşu;
- consolidarea structural a clădirii ambulatoriului S+D+P+3E;
- consolidarea corpului principal al spitalului;
- realizarea termoizolării anvelopei clădirii cu plăci composite;
- înlocuirea tâmplăriei şi refacerea hidroizolaţiei;
- modernizarea instalaţiilor de încălzire;
- 1 computer tomograf pentru activitatea UPU;
- extinderea spaţiilor pentru sălile de aşteptare UPU;
- amenajarea unui garaj acoperit pentru ambulanţe cu dublu sens;
- amenajare garaj pentru maşina mediului de urgenţă;
- 301 dotări şi echipamente medicale pentru UPU şi secţii deservite de UPU (bloc operator, ATI);
- reabilitarea şi modernizarea spaţiilor unde au funcţionat fostele cabinet ale medicilor de familie (clădire ambulatoriului parter);
- extinderea pe orizontală a ambulatoriului cu o clădire cu regim de înălţime P + 3E, suprafaţa construită de 390,60 mp şi suprafaţa desfăşurată de 1500,84 mp;
- 60 echipamente medicale pentru 13 specialităţi medicale din cadrul Ambulatoriului: diabet, gastroenterology, oftalmologie, cardiologie, ginecologie, urologie, radiologie şi imagistică medical, ORL, neurologie, medicină internă, hematologie, ortopedie, oncologie;
- extindere, reamenajare şi dotare secţie Radioterapie (tratament bolnavi cancer);
- 1 accelerator de particule - centru rezonanţă nuclear pentru tratamentul bolnavilor de cancer;
- 1 parcare supraetajată cu suprafaţa construită de 4.004,44 mp, capacitate de 315 locuri din care 17 locuri de parcare neacoperite pentru persoanele cu dizabilităţi situate în exteriorul clădirii, 141 locuri de parcare acoperite situate la nivelul parterului şi 156 locuri de parcare neacoperite situate la nivelul etajului;
- 1 bloc de locuinţe pentru tinerii specialişti în sănătate cu 20 unităţi locative şi cu un regim de înălţime P+3E+M.

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Sf. Cuvioasa Parascheva
Creşterea eficienţei energetic (Pavilion B)
- sursă de finanţare Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3, Valoarea proiect 898.452,07 lei (195.300 euro)
Dotarea cu echipamente medicale a viitorului laborator de Microbiologie molecular
- Sursă de finanţare Programul Operaţional Comun România Republica Moldova ENI 2014-2020, Prioritatea 4.1
Valoarea Consiliul Judeţean Galaţi 318.140,00 euro.
Clădire nouă pentru Laborator Microbiologie Moleculară şi activităţi clinice spitaliceşti
- Sursă de finanţare Bugetul Consiliului Judeţean Galaţi
Valoarea proiect 14.088.441,03 lei (3.062.000 euro)
Rezumat investiţii 2018-2020
- un imobil Pavilion B consolidat, renovat şi modernizat conform cerinţelor de creştere a eficienţei energetice;
- 184 echipamente medicale şi dotări pentru viitorul Laborator microbiologie moleculară;
- 1 pavilion nou construit cu regim de înălţime D+P, suprafaţă construită de 1400 mp, suprafaţă desfăşurată de 2800 mp ce va deservi activitatea spitalului.
TOTAL: 3.575.000 euro

Unitatea Medico-Socială Găneşti
Pavilion nou cu 50 de paturi
- sursă de finanţare Bugetul Consiliului Judeţean Galaţi
Valoarea proiect 13.685.000,00 lei (2.975.000 euro)
Rezumat investiţii 2018-2020
- construirea unui pavilion nou cu capacitate de cazare de 50 paturi, suprafaţă construită de 1.024 mp, suprafaţă desfăşurată de 3.700 mp şi un regim de înălţime D+P+2E

Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor
Extindere, reabilitare, modernizare şi dotare ambulatoriu integrat de specialitate
- sursă de finanţare Programul Operaţional Regional 2014/2020, Axa Prioritară 8
Valoarea proiect 11.148.902,04 lei (2.423.000 euro)
Construirea unui pavilion nou ce va deservi secţia de pediatrie din spitalul orăţenesc Târgu Bujor
- sursă de finanţare Programul Operaţional Comun România - Republica Moldova ENI 2014 – 2020, Prioritatea 4.1
Valoare proiect 948.395,04 euro
Rezumat investiţii 2018-2020
- reabilitarea şi modernizarea parţială a clădirii spitalului, parter şi etaj doar unde va funcţiona ca spaţiu distinct al ambulatorului cu o suprafaţă de 228,23 mp,
- extinderea pe orizontală a ambulatoriului cu o clădire cu regim de înălţime P+1E, suprafaţa construită de 421,70 mp şi suprafaţă desfăşurată de 837,41 mp,
- 180 echipamente medicale şi dotări pentru 6 specialităţi medicale din cadrul Ambulatoriului chirurgie general, ORl, medicină internă, pediatrie, obstetric ginecologie,
- construirea unui pavilion nou ce va deserve secţia de pediatrie.
TOTAL: 3.371.000 euro

Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi
Extindere, reabilitare, modernizare şi dotare ambulatoriu integrat de specialitate
- sursă de finanţare Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa Prioritară 8
Valoarea proiect 9.460.217,77 lei. (2.056.000 euro)
Rezumat investiţii 2018-2020
- reabilitarea şi modernizarea clădirii Ambulatoriului cu o suprafaţă de 224,70 mp;
- extinderea pe verticală şi pe orizontală cu regim de înălţime P+1E, suprafaţa construită de 189,59 mp şi suprafaţa desfăşurată de 601,36 mp;
- 85 dotări şi echipamente medicale (inclusiv 1 computer tomograf).

CULTURĂ - 6.706.000 euro
Construcţie Muzeu de Artă Vizuală Galaţi
- Sursă de finanţare Bugetul Consiliului Judeţean Galaţi
Valoare proiect 24.733.801,85 lei (5.376.000 euro)
Rezumat investiţie 2018-2020
- 1 imobil cu funcţiunea Muzeu de artă vizuală, cu înălţimea P+3E;
- nivelul 1 - amfiteatru cu 185 locuri, sală expunere, garderobă, foaier, 2 laboratoare conservare-restaurare lucrări artă, depozit, birouri administraţie, spaţii tehnice;
- nivelul 2 - sală expunere, 2 laboratoare, depozite, birouri, spaţiu tehnic;
- nivelul 3 - sală expunere, bibliotecă, depozit, 3 birouri;
- nivelul 4 - sală expunere, depozit, birou.

Consolidare, restaurare şi dotare Casa Cuza Vodă
- Sursă de finanţare Programul Operaţional Regional 2014-2020, Prioritatea de investiţii 5.1
Valoarea proiect 2.669.239,77 lei (580.000 euro)
Rezumat investiţie 2018-2020
- lucrări de consolidare, restaurare şi amenajare clădire muzeu, inclusiv elemente decorative;
- digitizarea exponatelor muzeale şi crearea unui tur virtual.

Restaurare şi amenajare Casa Colecţiilor - fosta Farmacie Ţinc
- Sursă de finanţare Programul Operaţional Regional 2014-2020, Prioritatea de investiţii 5.1
Valoarea proiect 3.452.821,32 lei (750.000 euro)
Rezumat investiţie 2018-2020
- lucrări de restaurare elemente decorative: stucaturi interioare şi exterioare, zidărie aparentă, tâmplărie, elemente din lemn decorativ (scări din lemn);
- lucrări pentru îndepărtarea igrasiei şi impermeabilizarea elementelor de construcţii afectate;
- lucrări exterioare de protecţie asupra clădirii: amenajarea incintei şi refacerea trotuarelor de protecţie;
- digitizarea exponatelor muzeale şi crearea unui tur virtual.

Proiectul de hotărâre de consiliu local privind acordarea unui ajutor de minimis individual reprezentând scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi pe teren de către Navrom Centru de Afaceri SRL a fost repus pe masa consilierilor locali şi aprobat de către aceştia. Potrivit expunerii de motive care însoţeşte proiectul de hotărâre, obiectul ajutorului de minimis constă în atragerea investitorilor locali şi străini prin punerea la dispoziţie a spaţiilor din Parcul de Software şi crearea a noi locuri de muncă ce vor avea ca scop majorarea veniturilor la bugetul de stat şi local. Valoarea maximă a ajutorului de minimis care va fi acordat în cadrul acestei proceduri este de 118.513 euro, respectiv 552.714 lei defalcată astfel: impozit clădiri pentru anul 2019 - 59.255 euro şi pentru anul 2020 - 59.258 euro, la care se adaugă impozit pe teren pe 2019 şi 2020 în sumă totală de 259 euro. Sumele în lei se prezintă astfel: impozit pe clădiri pentru 2019 - 275.752 lei şi e 2020 - 275.752 lei, iar impozitul pe teren cumulat pe 2019 şi 2020 este de 1.210 lei.
Reamintim că Navrom Centru de Afaceri SRL a beneficiat, prin aceeaşi procedură, de scutirea de impozit pe clădire şi teren şi pentru ani 2017 - 2018, valoarea ajutorului de minimis anterior fiind de 149.892 lei. Navrom Centru de Afaceri este proprietarul clădirii şi a cedat imobilul pentru o perioadă de 30 de ani în folosinţa Parcului de Software, care este administrat de societatea Cons Management Parc de Soft SRL Galaţi. Parcul de Soft a fost înfiinţat în 2003, la iniţiativa liderului local al PSD, Dan Nica, care pe atunci era ministru al Comunicaţiilor, şi este administrat de Cons Management PARC DE SOFT S.R.L., societate care are ca asociaţi Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Galaţi.

Citeşte şi: Se pregăteşte o nouă scutire de impozite pentru Navrom Centru de Afaceri SRL

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, ca urmare a scăderii tarifului reglementat la nivel de gros, pentru majoritatea planurilor tarifare va creşte volumul de date (MB/GB) ce pot fi consumate în roaming în UE/SEE  fără aplicarea unor taxe suplimentare, anunţă Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). 

Totodată, în cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE, scad şi suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior, după cum urmează: 

- de la 1 ianuarie 2019, scade cu 25% suprataxa pentru date, de la 6 la 4,5 Euro/GB;

- de la 3 ianuarie 2019, scade cu aproximativ 7% suprataxa pentru apelurile primite, de la 0,91 la 0,85 Eurocenţi/minut.

Tot începând cu data de 3 ianuarie 2019, nivelul maxim al suprataxei pe care RCS&RDS S.A. este autorizată să o perceapă propriilor clienţi pentru apelurile primite în roaming în SEE, în condiţiile prevăzute în Decizia preşedintelui ANCOM nr. 571/2018, scade de la 0,91 la 0,85 Eurocenţi/minut.

 

Când se aplică suprataxe datelor în roaming

 

Din data de 15 iunie 2017, datele (internetul mobil - MB/GB) consumate în roaming în UE/SEE se tarifează, în principiu, la fel ca în România. Totuşi, în cazul celor mai multe dintre planurile tarifare, furnizorii pot stabili un volum de date care pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără costuri suplimentare într-o perioadă de facturare (volum de consum rezonabil). Începând cu 1 ianuarie 2019 volumul de consum rezonabil va creşte cu 25% faţă de cel aplicat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018. 

După depăşirea volumului de consum rezonabil, furnizorii pot să aplice o suprataxă, chiar şi în cazul în care traficul inclus nu a fost complet epuizat. În prezent, suprataxa este de maxim 6 Euro/GB (0,6 Eurocenţi/MB), dar începând cu 1 ianuarie 2019 aceasta va scădea la maxim 4,5 Euro/GB (0,45 Eurocenţi/MB), fără TVA.

Mai multe detalii despre modalitatea de aplicare a limitelor de utilizare rezonabilă a datelor în roaming (UE/SEE), inclusiv modele de calcul, sunt disponibile pe pagina de internet a ANCOM. Pentru a uşura estimarea volumului de date pe care utilizatorii le pot consuma în roaming în UE/SEE fără suprataxă, ANCOM a dezvoltat o aplicaţie de tip widget. Aplicaţia, care în prezent utilizează tariful de 6 Euro/GB valabil până la sfârşitul anului, va fi actualizată cu tariful de 4,5 Euro/GB începând cu data de 1 ianuarie 2019. Aplicaţia oferă rezultate relevante pentru toţi utilizatorii de planuri tarifare cu acces la roaming, cu excepţia celor ale RCS&RDS S.A., operator autorizat să aplice suprataxe de roaming de la prima unitate de consum. 

Pagina 1 din 51