Veronica AFTENE

Veronica AFTENE

În prezent, alimentarea cu energie electrică a obiectivelor societăţii Apă Canal SA se face din reţeaua de medie/joasă tensiune a operatorului de distribuţie. Odată cu preluarea în concesiune a unor noi sisteme de alimentare cu apă potabilă şi canalizare (în prezent, compania operează în 34 de localităţi din judeţul Galaţi), precum şi finalizarea unor programe de investiţii care au condus la creşterea numărului staţiilor de epurare, staţiilor de pompare apă potabilă/apă uzată, societatea a înregistrat o creştere accentuată a cantităţii de energie electrică consumate pe parcursul ultimilor ani, cu preponderenţă odată cu finalizarea şi punerea in funcţiune a investiţiilor implementate prin proiectul regional „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi“ derulat în perioada 2015-2016.

Compania estimează că la finalizarea investiţiilor demarate prin „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Galați în perioada 2014-2020“ să se înregistreze o creştere semnificativă a cantităţii de energie electrică consumată. De asemenea, având în vedere şi creşterea accelerată a preţului energiei electrice din ultimii ani, s-a ajuns la concluzia că este necesară o investiţie în instalaţii de producere locală a energiei electrice cu panouri fotovoltaice, această investiţie fiind considerată o prioritate în vederea reducerii costurilor de operare şi pentru programul de sustenabilitate al companiei.

„Implementarea unui sistem de producere locală a energiei electrice cu panouri fotovoltaice reprezintă cea mai bună oportunitate pentru reducerea consumului de energie electrică convenţională şi pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă. Acest sistem are rolul de a asigura o energie curată, pe o durată de cel puţin 20 ani, energie ce va fi consumată în totalitate în procesul tehnologic al instalaţiei respective. Ţinând cont de cele prezentate şi analizând situaţia existantă la acest moment, în incintele unor obiective ale operatorului regional, cu consum semnificativ de energie electrica, au fost identificate soluţii de instalare a unor ferme fotovoltaice, în variantele sol, acoperiş sau mixt. Pe suprafeţele disponibile din aceste locaţii se pot monta un numar de aproximativ 5.300 panouri cu o capacitate instalată de minim 2,6 MWp. Având în vedere necesitatea reducerii costurilor de exploatare se impune construirea unor ferme fotovoltaice pentru autoconsum”, se arată în documentaţia de achiziţie a panourilor fotovoltaice.

Valoarea totala estimată a achiziţiei este de 11.000.000 lei fără TVA, adică 2,2 milioane de euro. Panourile fotovoltaice vor fi instalate la Staţia de Epurare Galaţi, Staţia de Epurare Lieşti, Staţia de Epurare Pechea, Staţia de Epurare Tecuci, Uzina de Apă Galaţi, Puţuri de Pompare Vadu Roşca, Staţia de Epurare Şerbeşti şi sediul central Apă Canal.

Primăria municipiului Galaţi avea, la finele trimestrului IV al anului trecut, plăţi restante de 14.209.445 lei către furnizori, creditori din operaţiuni comerciale etc., adică aproximativ 2,8 milioane de euro. O mare parte din această sumă, adică 9.760.546 lei, reprezintă plăţi restante pentru facturi a căror scadenţă a depăşit 30 de zile.

Aceste cifre au fost publicate de municipalitate pe site-ul propriu ca urmare a unei adrese transmisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi, prin care au fost comunicaţi indicatorii municipiului Galați la 31.09.2020.

Potrivit prevederilor art. 761 din Legea privind finanțele publice locale, nr. 273/2006, ordonatorii principali de credite au obligaţia de a publica aceşti indicatori pe pagina de internet a unităţii administrativ teritoriale, în termen de 5 zile lucrătoare de la primire.

Decizia Consiliului Local de majorare a impozitului auto în municipiul Galaţi a provocat dezaprobări, controverse, proteste, precum şi interminabile discuţii, cele mai multe contra, dar şi pro, venite în special din partea celor sătui de autoturismele vechi, care lasă un fum gros în urma lor de îţi taie respiraţia sau sătui de maşinile puternice, de fiţe, care de obicei sfidează colegii de trafic cu viteze ameţitoare şi nerespectarea regulilor de circulaţie.

Analizând majorarea taxei auto ce ar putea fi aplicată în municipiul Galaţi - în prezent fiind suspendată ca urmare a faptului că Prefectura Galaţi a atacat în instanţă această decizie - cel mai tare se resimte în buzunarul celor care au autorisme scumpe, de capacitate cilindrică mare (de peste 3.000 cmc), culmea, aceştia fiind şi cei mai rău platnici dintre toţi proprietarii de autoturisme.

Ce autoturisme predomină în Galaţi

Potrivit datelor centralizate de municipalitate (VEZI TABEL în Galeria de imagini de mai jos! ↓), în Galaţi sunt înregistraţi 41.700 de proprietari de autovehicule (persoane fizice) care deţin un număr de 49.493 de autoturisme cu capacitatea cilindrică mai mică de 1.600. Deţinători de autorisme cu capacitate cilindrică între 1.601 şi 2.000 cmc sunt în număr de 24.024 cu 28.355 de autoturisme. Cu capacitate între 2.000 şi 3.000 cmc sunt 6.051 de autotursime deţinute de 5.485 de gălăţeni. Maşini puternice, de lux, cu capacitate de peste 3.000 cmc sunt în număr de 242 deţinute de 235 de persoane.

Deţinătorii de maşini scumpe, puternice, cei mai mari datornici

Pentru a putea avea un tablou asupra banilor care intră efectiv în buget din taxele auto, am făcut o analiză a încasărilor aferente anului 2020. Astfel, cei mai buni platnici sunt cei care deţin autoturisme cu capacitate cilindrică uzuală. Astfel, un grad de încasare ridicat se înregistrează la categoriile de sub 3.000 cmc, iar cei mai mari datornici sunt cei care deţin autoturisme de "fiţe". Dacă la categoria de autoturisme cu capacitate mai mică 1.600 cmc, anul trecut gradul de încasare era de 83,76%, iar la categoria 1.601 - 2.000 cmc, gradul de încasare era de 81,16%, iată că proprietarii de bolizi de lux se întrec în datorii, doar 28,09% dintre ei fiind cu plata la zi.

Având în vedere că la această categorie de autoturisme se resimte cel mai bine majorarea de 55% (exemplu: dacă pentru un autoturism cu capacitatea de 3.198 cmc se plătea în 2020 un impozit de 4.928 lei, după majorare suma de plată stabilită este de 7.673 lei, adică cu 2.745 lei mai mult) este foarte probabil ca debitele restante către bugetul local să crească semnificativ.

La 31 decembrie 2020, bugetul local avea de recuperat peste 3.863.000 lei de la proprietarii de bolizi cu capacitate cilindrică de peste 3.000, adică aproximativ 800.000 euro (de la mai puţin de 200 de proprietari).

Sanjeev Gupta (foto), patronul combinatului siderurgic de la Galați, a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Liberty Galaţi pentru data de 28 ianuarie 2021, dar şi Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor pentru aceeaşi dată, după ce Bogdan Grecu, directorul general al combinatului s-a retras din această funcţie ca urmare a începerii urmării penale în dosarul în care este cercetat şi fostul ministru al Mediului, Costel Alexe.

(Citeşte şi Halda de zgură de la Galaţi a adus fostului ministru Costel Alexe tone de tablă, ţeavă şi un dosar penal)

Dacă pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare figurează doar închiderea unor sedii secundare şi deschiderea unui altuia, în cadrul Adunării Ordinare va fi desemnat un auditor financiar ca să ia la puricat situaţia economico-finaciară a combinatului de la Galaţi.

Consilierul judeţean PNL Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii falsepentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud-Est.

”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpaţi:
- persoană fizică, la data faptei preşedinte al Asociaţiei Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud-Est sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată;
- Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud-Est, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În perioada 28 martie - 28 decembrie 2015, inculpatul persoană fizică, în calitatea menţionată mai sus şi cea de manager de proiect, ar fi depus în numele asociaţiei pe care o conducea mai multe înscrisuri falsificate la Ministerul Fondurilor Europene, cu ocazia implementării proiectului „Start-Up Smart” finanţat din fonduri europene, obţinând în acest mod, pe nedrept suma de 44.800 lei.
În concret, inculpatul ar fi falsificat mai multe înscrisuri prin care ar fi atestat în mod nereal existenţa şi derularea unor raporturi juridice contractuale între asociaţia al cărei reprezentant legal era şi o persoană ce ar fi fost angajată în calitate de „responsabil financiar-manager financiar” în cadrul echipei de implementare a proiectului mai sus menţionat.
Ulterior, actele respective ar fi fost prezentate la Autoritatea de Management, prin intermediul reprezentanţilor asociaţiei respective, în vederea justificării „cererilor de plată” ori „cererilor de rambursare” aferente perioadei februarie – decembrie 2015, a costurilor salariale brute lunare în cuantum de 4.480 lei, ce constituiau strict retribuţia persoanei mai sus menţionate.
Ministerul Fondurilor Europene a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 48.000 lei, reprezentând suma retribuţiilor lunare solicitate la plată şi pretins achitate respectivei angajate, în calitate de membră a echipei de implementare a proiectului.În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumei de 44.800 lei aflată într-un cont bancar aparţinând inculpatului”, se arată în comunicatul DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Galaţi cu propunere de a se menţine măsura asiguratorie dispusă în cauză.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpaţi:

- persoană fizică, la data faptei preşedinte al Asociaţiei Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud-Est sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată;

- Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud-Est, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În perioada 28 martie - 28 decembrie 2015, inculpatul persoană fizică, în calitatea menţionată mai sus şi cea de manager de proiect, ar fi depus în numele asociaţiei pe care o conducea mai multe înscrisuri falsificate la Ministerul Fondurilor Europene, cu ocazia implementării proiectului „Start-Up Smart” finanţat din fonduri europene, obţinând în acest mod, pe nedrept suma de 44.800 lei.

În concret, inculpatul ar fi falsificat mai multe înscrisuri prin care ar fi atestat în mod nereal existenţa şi derularea unor raporturi juridice contractuale între asociaţia al cărei reprezentant legal era şi o persoană ce ar fi fost angajată în calitate de „responsabil financiar-manager financiar” în cadrul echipei de implementare a proiectului mai sus menţionat.

Ulterior, actele respective ar fi fost prezentate la Autoritatea de Management, prin intermediul reprezentanţilor asociaţiei respective, în vederea justificării „cererilor de plată” ori „cererilor de rambursare” aferente perioadei februarie – decembrie 2015, a costurilor salariale brute lunare în cuantum de 4.480 lei, ce constituiau strict retribuţia persoanei mai sus menţionate.

Ministerul Fondurilor Europene a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 48.000 lei, reprezentând suma retribuţiilor lunare solicitate la plată şi pretins achitate respectivei angajate, în calitate de membră a echipei de implementare a proiectului.
În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumei de 44.800 lei aflată într-un cont bancar aparţinând inculpatului.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Galaţi cu propunere de a se menţine măsura asiguratorie dispusă în cauză.

Societatea Apă Canal S.A. Galaţi demarează un program complex de remediere şi/sau înlocuire a unor elemente critice din sistemul de distribuţie a apei potabile, respectiv din reţeaua de conducte magistrale şi din staţiile de pompare apă potabilă de pe raza municipiului Galaţi. Lucrările încep la Staţia de repompare Fileşti şi magistralele de apă aferente, care intră şi ies din această staţie. (VEZI GALERIA DE IMAGINI DE MAI JOS! ↓↓↓)

Primele lucrări programate în acest an la Staţia de Repompare Fileşti se vor executa în noaptea de 12 spre 13 ianuarie 2021, interval orar 20.00-06.00, la conductele magistrale Dn600mm şi compensator Dn1000mm, în incinta staţiei. Apa potabilă va fi sistată pentru consumatorii arondaţi Staţiei de Repompare Fileşti (blocuri, abonaţi casnici, agenţi economici, instituţii) din arealul cuprins între: str. Gh. Doja, bdul. G. Coşbuc, str. Drumul Viilor, str. N. Mantu, str. Drumul de Centură, Sat Fileşti, Calea Smârdan, respectiv următoarele cartiere, cu străzile adiacente: Cartier Aurel Vlaicu, Cartier Siderurgiştilor Vest, Cartier Micro 14 (inclusiv Viaduct), Cartier I.C. Frimu, Cartier Fileşti, Sat Fileşti, Cartier Micro 38, Cartier Micro 39A, Cartier Micro 39B, Cartier Micro 39C, Cartier Micro 40, Cartier Micro 13B.

Pentru situaţii deosebite, Apă Canal va pune la dispoziţie cisterne cu apă, cererile pot fi făcute la dispeceratul societății, la numerele de telefon 0236.463294 şi 0236.473380 int.133. „Rugăm toţi abonaţii afectaţi de această oprire să-şi asigure rezerva minimă de apă pentru consum şi uz casnic în perioada întreruperii furnizării apei“, se arată în comunicatul societății.

În 2021, întreruperi nenumărate ale serviciului de alimentare cu apă potabilă

„Programul de lucrări menţionat în primul paragraf va fi concentrat în anul 2021, pentru a ne sincroniza cu desfăşurarea lucrărilor mari de investiţii din fonduri europene, respectiv: modernizarea Staţiei de repompare Fileşti (contract derulat de Apă Canal Galaţi în cadrul POIM) şi modernizare artere principale, str. Siderurgiştilor şi str.1Decembrie 1918 (contract derulat de Primăria Galaţi). Ambele contracte de lucrări de investiţii presupun lucrări ample de înlocuire a conductelor magistrale de apă, precum şi a rezervoarelor de apă. Sistemul existent trebuie mai întâi pregătit pentru a face faţă manevrelor specifice şi lucrărilor mari de reabilitare. Această pregătire, gândită ca o succesiune de lucrări de reparaţii, va necesita inevitabil o serie de întreruperi ale serviciului de alimentare cu apă potabilă, cu impact asupra populaţiei. (...)“, explică Apă Canal S.A. Galaţi care afirmă că o parte dintre lucrări se vor efectua pe timpul nopţii, cu anunţarea prealabilă.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 226/2020 privind îngheţarea salariilor bugetarilor, adoptată de Guvern zilele trecute, a atras mari nemulţumiri, astfel că Asociaţia Comunelor din România (ACoR) a luat atitudine şi a formulat o plângere prealabilă prin care Guvernul României este acuzat de „exces de putere şi comportament abuziv privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, fără dezbatere publică“. Plângerea Asociaţiei a fost înaintată Guvernului României, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Dezvoltării, dar şi Avocatului Poporului.

De asemenea, în plângere, ACoR solicită „depunerea tuturor diligenţelor pentru abrogarea art. I şi V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, act administrativ normativ DISCREŢIONAR, ILEGAL şi ILOGIC, rezervându-ne dreptul legitim şi statutar de a ne adresa instanţei de contencios administrativ competente, dacă în cel mult 30 de zile calendaristice de la înregistrarea prezentei plângeri nu veţi adopta măsura solicitată, de altfel scontată“.

În numele Filialei Galaţi a Asociaţiei Comunelor din România, Alexandru Fuica Haisler, primar al localităţii Negrileşti, judeţul Galaţi, membru al consiliului director al ACOR filiala Galaţi, ne-a transmis că Filiala ACoR Galaţi susţine fără echivoc demersul Asociaţiei Comunelor din România şi anume plângerea prealabilă înaintată Guvernului privind emiterea OUG nr.226/2020.

Vaccinarea anti-COVID a început în România. Primele 10.000 de doze de vaccin au intrat în ţară, vineri, 25 decembrie 2020. Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a publicat prospectul tradus în limba română la vaccinul anti-COVID, care a ajuns vineri în ţară, iar duminică, 27 decembrie 2020, a fost inculată prima doză unei asistente de la Institutul Matei Balş. 

Prospectul complet al vaccinului anticoronavirus a fost publicat pe site-ul Agenţiei Europene a Medicamentului şi este disponibil şi în limba română. Documentul poate fi descărcat la finalul articolului.

Denumirea comercială a vaccinului care a juns în România este Comirnaty concentrat pentru dispersie injectabilă - Vaccin de tip ARNm COVID-19 (cu nucleozide modificate) şi este indicat pentru imunizare activă pentru prevenirea COVID-19 cauzat de virusul SARS-CoV-2, la persoane cu vârsta de 16 ani şi peste.

Aşa cum se arată în prospect, Comirnaty se administrează intramuscular după diluare, sub forma unei scheme cu 2 doze (a câte 0,3 ml), la o distanţă de cel puţin 21 zile una de alta. 

Reacţiile adverse cele mai frecvente care au fost observate în timpul studiilor clinice sunt cefalee, durere localizată la articulaţii, dureri musculare, durere la nivelul locului de administrare a injecţiei şi tumefiere la nivelul locului de administrare a injecţiei fatigabilitate, frisoane, iar după a doua doză de vaccin a fost observată o frecvenţă mai mare a febrei.

Coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul militar Valeriu Gheorghiţă, a anunţat vineri că în fiecare săptămână vor ajunge 140.000 - 150.000 de doze în România.

Duminică, 27 Decembrie 2020 09:17

A început vaccinarea anti-COVID în România

Campania de vaccinare anti-COVID a demarat duminică, 27 decembrie 2020, primii cărăra li se va administra vaccinul, în prima fază, va fi personalul medico-sanitar din toate cele 10 spitale de boli infecţioase aflate în prima linie în lupta împotriva noului coronavirus. Prima persoană din România vaccinată împotriva COVID este o asistentă medicală de la Institutul Matei Balş, aceasta fiind şi primul cadru medical care a îngrijit un bolnav de COVID în luna februarie.

 Campania de vaccinare anti-COVID se derulează în 10 spitale de boli infecţioase aflate în prima linie în lupta împotriva noului coronavirus. Oficialii au decis ca Galaţiul să nu intre pe această listă, în primă fază. 

 Cele 10 spitale care au primit vaccinul sunt: 

* Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş" Bucureşti

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Braşov

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Dr. Victor Babeş" Bucureşti, inclusiv secţia externă modulară Pipera

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" Craiova

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Iaşi

* Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Ruşdea" Baia Mare

* Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babeş" Timişoara, inclusiv secţia exterioară a acestui spital - secţia clinică de recuperare cardiovasculară din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timişoara.

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au intrat în România vineri, pe cale terestră, prin Vama Nădlac 2, iar sâmbătă acestea au ajuns la centrul principal de stocare - Institutul "Cantacuzino" din Bucureşti, de unde au fost distribuite în ţară.

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, dozele de vaccin din prima tranşă - cele peste 3.000 de vaccinuri cu valoare de primă administrare - au fost alocate în funcţie de necesarul solicitat de fiecare dintre cele 10 spitale. Astfel, la Braşov s-au solicitat 100 de doze; la Spitalul ''Matei Balş'' Bucureşti - 600 de doze, iar la ''Victor Babeş'' - 530; la Cluj - 375 doze; Constanţa - 170; Dolj - 90; Iaşi - 260; Baia Mare - 210; Suceava - 250; Timişoara - 450 de doze.

Şeful Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea, medicul militar Valeriu Gheorghiţă, a anunţat vineri că în cadrul strategiei de vaccinare există trei etape.

”Prima etapă este cea adresată personalului medical şi personalului din sistemul social. În etapa a doua este vaccinată populaţia la risc şi persoanele care definesc activităţi esenţiale şi în etapa a treia vorbim de vaccinarea populaţiei generale", a explicat Gheorghiţă.

Pe baza contractului semnat de Comisia Europeană cu BioNTtech/Pfizer, România poate accesa peste 10 milioane de doze de vaccin. În plus, în acest moment, Comisia Europeană urmăreşte dezvoltarea unui portofoliu divers de vaccinuri candidate pe platforme diferite, astfel încât să crească şansele de a avea mai multe vaccinuri disponibile, după autorizarea de punere pe piaţă acordată de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

Pagina 1 din 79