Cel mai utilizat mijloc de comunicare al Alianţei pentru Unirea Românilor - AUR este, aşa cum bine se ştie, reţeaua de socializare Facebook. De altfel, toate partidele, şi chiar multe dintre insituţiile publice, preferă să comunice cu cetăţenii prin intermediul reţelelor de socializare. Aşadar, pe pagina de Facebook a organizaţiei AUR Galaţi, în ultima vreme, s-au înmulţit postările şi despre înfiinţarea unor noi organizaţii în comunele din judeţul Galaţi, dintre care enumerăm: Pechea, Costache Negri, Vănători, Şendreni, Smulţi.
Nimic de comentat despre extinderea AUR în judeţul Galaţi. Este libertatea fiecăruia de a adera la orice formaţiune politică, iar fiecare partid se poate extinde cât doreşte şi cât îi permite numărul simpatizanţilor. Interesant este că în fotografiile postate pe reţelele de socializare este prezent adeseori şi consilierul judeţean ALDE, Florin Gasparotti (foto ↑), fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi până în 2020, susţinut pe această funcţie tot de ALDE. Demn de menţionat este şi faptul că în cazul în care Florin Gasparotti semnează adeziunea la AUR, poate pierde fotoliul de consilier judeţean.
Cum de ceva timp Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) a intrat într-un con de umbră după ce nu au reuşit să treacă pragul de 5% pentru a intra în parlament, multe organizaţii locale au încercat să se reorienteze către alte partide. Se prefigurează trecerea organizaţiei ALDE Galaţi la AUR Galaţi? Rămâne de văzut. Contactat de Monitorul de Galaţi, Florin Gasparotti nu a răspuns la telefon.

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că locomotiva care a cauzat accidentul de sâmbătă seară, în Gara Galaţi, a ieşit din revizie tehnică din depoul Ploieşti în dimineaţa acelei zile. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii a mai menţionat că nu se poate pronunţa în ceea ce priveşte accidentul, înaintea rezultatelor anchetei care se află în derulare.
"Aşa cum ştiţi, în acest moment, e în desfăşurare o anchetă care are diverse componente. Ar părea cel puţin ciudat din partea mea să mă pronunţ înaintea rezultatelor acestei anchete, dar pot să vă spun un lucru, cred eu în premieră: locomotiva care a cauzat accidentul de sâmbătă seară, în 25 martie, a ieşit din revizie tehnică din depoul Ploieşti, în dimineaţa acelei zile. Am actele sau raportul din acest punct de vedere. În dimineaţa acelei zile, această locomotivă a ieşit din revizie tehnică, programată din timp - de la depoul Ploieşti a făcut o cursă de la Ploieşti la Galaţi dar, în 25 dimineaţa, a ieşit din depoul Ploieşti, după revizie tehnică. Toate aspectele legate de anchetă, toate, inclusiv aceasta, ceea ce v-am spus mai devreme - mi se pare o informaţie extrem de importantă - sigur va fi luată în calcul de către anchetatori. Toate aceste rapoarte, fie că vorbim de Teleorman, fie că vorbim de Galaţi, vor fi publice şi vor fi prezentate", a menţionat ministrul Transporturilor.
Potrivit acestuia, o demisie nu va rezolva poate să acopere "o emoţie de moment, dar nu e soluţia care să ducă la rezolvarea problemei de fond", în condiţiile în care sistemul feroviar este subfinanţat de zeci de ani.
"Un om poate să-şi dea demisia, că vorbim de director general la CFR Călători, că vorbim de miniştri. Nimeni nu este de neînlocuit şi nimeni nu e perfect. Lucrurile acestea, în schimb, nu rezolvă problema. De 30 de ani există subfinanţare acestui sistem feroviar şi nu doar subfinanţare - şi alte lucruri. În 30 de ani aceste lucruri nu se rezolvă printr-o demisie. Se acoperă, poate aşa, să zicem, o emoţie de moment, dar nu e soluţia care să ducă la rezolvarea problemei de fond. Va fi acoperită probabil sau poate fi acoperită această tragedie prin demisia directorului general sau a unui ministru - şi mediatic poate să fie acoperită. Dar rezolvă problema? Nu cred că rezolvă problema. De aceea am început prin a spune ce facem să îndreptăm lucrurile dacă 30 de ani a fost subfinanţat acest domeniu, cel feroviar, dacă de 20 de ani nu s-a cumpărat nicio garnitură de tren nou în România, una de 20 de ani", a mai spus ministrul.
Totodată, Sorin Grindeanu a subliniat că rolul unui ministru al transporturilor este să se asigure că se fac investiţii în infrastructura feroviară.
"De zeci de ani, de zice de ani - si subliniez acest lucru - acest sistem a fost subfinanţat. Şi nu doar subfinanţat - şi asta este o realitate pe care n-avem cum să o negăm. De asemenea, rolul unui ministru al transporturilor este să se asigure că se fac investiţii în infrastructura feroviară. Iar astăzi, cu permisiunea dvs., printre alte puncte, vă voi prezenta câteva din aceste investiţii sau începuturi pe acest domeniu feroviar, demarate în 2022 şi bineînţeles, continuate. Dar, totodată, înainte de a intra în detalii, trebuie subliniat încă o dată faptul că sunt foarte multe lucruri de făcut în domeniul feroviar, că acei zeci de ani de subfinanţare ne-au adus într-o situaţie nu tocmai fericită - şi că tot ceea ce înseamnă programul operaţional de transporturi sau PNRR înseamnă de fapt o reformă din temelii a acestui sistem feroviar", a adăugat el.
Reaminim că la data de 25 martie 2023, în jurul orei 19:19, la Gara CFR Galaţi, a avut loc un accident feroviar, după ce la o locomotivă s-ar fi defectat sistemul de frânare şi a lovit un vagon de călători, la trenul care se forma cu destinaţia Galaţi - Buzău. În urma impactului, conductorul trenului implicat, o femeie în vârstă de 53 ani şi cu o vechime în conducerea trenurilor de călători de peste 15 ani, a decedat la spital, iar alte trei persoane au fost rănite. Totodată au fost avariate locomotiva şi vagonul.
Cauzele care au generat accidentul produs sâmbătă seara în Gara Galaţi, la cuplarea locomotivei la garnitură, vor fi stabilite de echipa de cercetare aflată la faţa locului, a informat CFR Călători.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a solicitat companiei feroviare să comunice rapid informaţiile relevante opiniei publice. "Urmează o anchetă privind acest accident feroviar. I-am cerut directorului general al CFR Călători să prezinte urgent explicaţii şi să vină cu soluţii pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete", a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-un comunicat al ministerului transmis sâmbătă seara.
Directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, a transmis duminică că îşi va asuma "acţiunea sau inacţiunea" oricărui angajat al companiei, constatată de către organele de cercetare, după accidentul produs sâmbătă seara în staţia Galaţi, dar nu şi subfinanţarea cronică a sistemului feroviar din ultimii 30 de ani.
"Îmi voi asuma acţiunea sau inacţiunea oricărui angajat al CFR Călători, constatată de către organele de cercetare şi care ar fi putut duce la evitarea acestei drame ce a cauzat decesul colegei noastre. Nu îmi pot asuma însă, subfinanţarea cronică a sistemului feroviar din ultimii 30 de ani. Profund îndurerat, transmit şi pe această cale condoleanţe familiei îndoliate şi întregul sprijin necesar în aceste momente de grea cumpănă!", a precizat şeful CFR Călători, într-o declaraţie transmisă duminică de Agerpres.

Articole similare: Delegaţie CFR, flori pentru colega moartă în accidentul din Gara Galaţi

În şedinţa Consiliului Local Galaţi de joi, 23 martie 2023, a fost aprobat proiectul prin care s-a propus creşterea plafonului veniturilor până la care se poate acorda ajutorul de urgenţă pentru achiziţionarea de alimente cu ocazia sărbătorilor legale (Paşte şi Crăciun) persoanelor singure sau familiilor cu venituri foarte mici.
Având în vedere că indemnizaţia socială pentru pensionari a crescut, anul acesta de 1.125 lei, iar pragul de acordare al acestui ajutor a fost, anul trecut, 1.000 lei, se impuneau modificări. Consiliul local a aprobat ca acest plafon să fie ridicat la 1.200 lei, în anul 2023.
Ajutorul de urgenţă pentru achiziţionarea de alimente cu ocazia sărbătorilor legale este acordat de 2 ori/an (Paşte şi Crăciun), persoanelor singure/famililor sau altor cazuri sociale deosebite, cu un venit minim net pâna la 1.200 lei/lună/membru de familie, inclusiv, astfel:
a) în natură, respectiv un pachet cu alimente de bază/persoană/familie sau
b) sub formă de tichete sociale în valoare de 100 lei/persoană/familie.
Categorii de beneficiari:
- pensionari singuri sau familii de pensionari fără aparţinători legali sau ai căror susţinători legali nu au posibilităţi financiare;
- familii cu 4 sau mai mulţi copii în întreţinere, pentru care vor face dovada frecventării unei forme de învăţământ;
- familii monoparentale cu 2 sau mai mulţi copii în întreţinere, pentru care vor face dovada frecventării unei forme de învăţământ;
- familii confruntate cu probleme grave de sănătate a membrilor acestora, care în urma anchetei sociale, a detalierii bugetului familiei, a cheltuielilor lunare şi a actelor medicale prezentate la dosar, reprezintă cazuri sociale;
- persoanele adulte cu handicap gradul I, II, III;
- alte situaţii sociale deosebite, constatate în urma efectuării anchetei sociale.
! Tichetele sociale sunt destinate exclusiv pentru achiziţionarea de bunuri alimentare, cu excepţia băuturilor alcoolice.

Stadiul lucrărilor de execuţie a podului hobanat din municipiul Galaţi, parte din Centura Mică a municipiului Galaţi, poate fi observat de gălăţeni cu ochiul liber dacă ajung în zonă. După o perioadă de stagnare a lucrărilor din cauza unei firme care trebuia să facă evaluările pentru exproprieri şi care s-a dovedit a fi neserioasă, acum pare că lucrările au intrat în linie dreaptă.

„Am fost astăzi (n.r. - miercuri, 22 martie 2023) pe şantierul podului hobanat, pentru a vedea cum merg lucrările, unde sunt probleme şi care sunt soluţiile pentru a grăbi ritmul. Am discutat cu reprezentanţii firmelor care lucrează la podul hobanat şi le-am transmis clar şi fără ocolişuri că acest pod hobanat trebuie finalizat anul acesta. Este o investiţie extrem de importantă pentru Galaţi. În acest moment, se fac ultimele pregătiri şi lucrări pentru a începe una dintre cele mai importante etape din construcţia acestui pod - montarea hobanelor (cabluri de oţel), care se face pas cu pas pentru susţinerea tablierului metalic şi stabilitatea întregii structurii a podului.

Vorbim de 44 de hobane care vor susţine greutatea podului. De asemenea, a fost turnată şi o primă placă de beton, pe o lungime de 35 de metri, peste care, mai târziu, se va aşterne asfaltul. De altfel, restul plăcilor se vor turna în funcţie de montarea hobanelor, astfel încât stabilitatea podului să nu fie afectată. Până în acest moment, pentru construcţia podului s-au folosit peste 9300 de mc de beton şi aproape 3000 de tone de fier”, a scris, pe Facebook, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Podul hobanat reprezintă peste 50% din întregul proiect al Centurii Mici, cel mai mare proiect de infrastructură rutieră a municipiului Galaţi.

În acelaşi timp, se lucrează şi la tronsoanele de şosea ale drumului de centură. Modernizarea şi extinderea centurii se derulează pe ruta: intrarea în Galaţi dinspre Tecuci, cu ieşire în b-dul Coşbuc, apoi va continua pe străzile Al. Măcelaru şi Traian, sensul giratoriu, continunând pe str. Macului, str. Tunelului cu ieşire în DN 2B spre Giurgiuleşti.

Podul suspendat peste Dunăre Brăila/Galaţi - Tulcea a intrat în ultima etapă de execuţie a lucrărilor.
Joi, 24 martie 2023, a început aşternerea primului strat de asfalt pe podul suspendat. Executantul lucrării acţionează simultan cu 2 eşaloane de aşternere asfalt.
Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat, lucrările pentru pod au început în primăvara anului 2019 şi includ şi amenajarea a 23 kilometri de drumuri de legătură, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul judeţului Tulcea.
Drumul principal va avea două benzi pe sens şi va lega judeţul Brăila de judeţul Tulcea.
După finalizarea lucrărilor de asfaltare, urmează testele de rezistenţă şi finalizarea tuturor detaliilor la pod.
Deschiderea traficului mai are însă de aşteptat până la finalizarea drumurilor de acces, măcar parţial, stadiul actual de execuţie al acestora fiind în jur de 60%.

VIDEO AICI!

Pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local Galaţi ce urmează a se desfăşura joi, 23 martie 2023, ora 14:00, se află şi două proiecte privind acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al Municipiului Galaţi” unui medic şi unui profesor.

La iniţiativa primarului Ionuţ Pucheanu, medicul Nistor Adrian Mihail va deveni cetăţean de onoare în semn de apreciere pentru activitatea sa remarcabilă de peste 25 de ani şi a făcut astfel cinste oraşului natal. Născut în Galaţi, Nistor Adrian Mihail este absolvent al Liceului "Vasile Alecsandri" - Galaţi şi admis primul la Facultatea de Stomatologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" - Bucureşti. Este recunoscut pentru activitatea sa remarcabilă de peste 25 ani în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii pacienţilor. General de brigadă, şef Clinică, doctor în Ştiinţe Medicale, cadru didactic asociat la Catedra de Chirurgie, Facultate de Stomatologie din cadrul U.M.F. "Carol Davila", a promovat permanent Galaţiul în aliniamentul marilor municipii din România, în ţară şi în lume.

A doua iniţiativă pentru acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al Municipiului Galaţi” vine din partea grupului de consilieri locali PNL care au propus-o pe Cătălina-Diana Popa, profesor de română, doctor în Ştiinţe Umaniste, speaker şi trainer în cadrul conferinţelor naţionale TEDx, Super Teach şi Edu Magic, facilitator pentru profesori, în cadrul forumurilor, şcolilor şi webinarilor Merito. Coordonează ateliere de peer-education, storytelling, scriere creativă şi photo-voice, având drept scop dezvoltarea inteligenţei emoţionale la copii şi adolescenţi. Deţine un portofoliu impresionant de distincţii precum: Ordinul "Meritul pentru Învatământ" în grad de Cavaler, acordat de Institutia Preşedintelui României, 2016; Premiul MERITO Pentru Excelenţă in Educaţie, 2016; Diploma de "Profesor pentru Excelenţă", acordată de Ministerul Educației, 2013.

Cele două propuneri urmează a fi votate în şedinţa Consiliului Local Galaţi de joi.

Cristian Stănilă, directorul de şcoală din Tecuci, care şi-a pierdut viaţa într-un accident tragic accident, vineri seara, i-a trimis fostei sale soţii un mesaj cutremurător.
Profesor apreciat şi directorul Şcolii Gimnaziale „Iorgu Iordan” Tecuci, Cristian Stănilă şi-a pierdut viaţa vineri, 17 martie 2023, pe DN 2, în zona localităţii Pufeşti din Vrancea, după ce a intrat într-o depăşire în momentul în care a observat că din faţă vine un TIR şi nu a mai revenit pe banda sa de mers. Impactul a fost unul devastator, iar maşina în care se afla Cristian a fost transformată într-un ghem de fier.

Director de şcoală din Tecuci, mort la doar 37 de ani într-un cumplit accident

Dar după accidentul şocant, au ieşit la iveală detalii înfiorătoare. Tânărul profesor trecea printr-o dramă pe care nu a mai putut să o suporte, după ce a divorţat pentru a-şi reface viaţa cu o altă femeie, renunţând la prima soţie şi la copilului său.
Cristian Stănilă a mai avut o tentativă de suicid a lăsat atunci un mesaj de adio pentru fiul său, într-o postare pe Facebook. În acel moment, autorităţile au reuşit să îl oprească la timp.
Chiar înainte de accident,Cristian Stănilă i-a scris fostei sale soţii un mesaj cutremurător pe WhatsApp.

"Când vei citi acest mesaj…nu voi mai fi…vei afla că am făcut accident cu un TIR…Asta trebuie să ştie (...) (n.r. numele copilului) de acum încolo…tati e un înger care îi va veghea de sus….Nu am putut trăi cu ideea că l-am abandonat la 3 ani şi ceva….nu m-am împăcat niciodată cu asta….ultimii 2 ani au fost groaznici ….fără prieteni, fără un loc unde să îl numesc acasă…fără o familie …da. Acea femeie m-a omorât cu adevărat …ţi-am lăsat toţi banii mei transferaţi în cont 300 milioane am transferat pentru (...)…să nu ştie nimeni….atât mai am…să te descurci o perioadă cu (...)…nu am fost un tată bun pentru (...) în ultimii 2 ani…merita un om care să îi fie alături zi de zi…am pierdut multe momente când puteam fi lângă el…am fost de atâtea ori apăsat şi nervos când era cu mine…el voia doar să se joace şi eu nu eram în stare să îi ofer asta…ai grijă de puiul nostru…am încredere în (...) că va fi lângă voi…te iubesc (...). Să faci rost de certificatul de deces şi să îi faci lui (...) pensie de urmaş", a scris Cristian Stănilă în mesajul trimis fostei sale soţii.

O poveste tragică ce lasă în urmă doar durere.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Realizată de prestigiosul artist Ewerdt Hilgemann în 1991, în cadrul celei de-a IV-a ediţie a Taberei naţionale de sculptură în metal de la Galaţi, lucrarea nu a fost expusă niciodată şi a zăcut printre bălăriile de pe Faleza Dunării în zona Trecere Bac de mai bine de 30 de ani.
„Pentru că e o operă de artă de o reală valoare, care a fost lăsată spre ruginire de toţi înaintaşii noştri, şi cred că e cea mai corectă formă de a se face dreptate pentru ca acel muzeu în aer liber de pe Faleza Inferioară a Dunării să aibă ca giuvaer o astfel de lucrare a unui artist extrem, extrem de valoros, care merită a fi expusă”, a spus primarul Ionuţ Pucheanu.
Restaurarea operei de artă a constat în zincarea cutiilor metalice mâncate de rugină şi montarea acesteia pe Faleza Inferioară a Dunării. A fost construită o fundaţie din beton armat, iar terenul de fundare a fost consolidat, iar întregul ansamblu va fi iluminat cu patru reflectoare.
Termenul de realizare a lucrărilor de restaurare şi amplasare este 25 martie 2023 şi, se pare că termenul va fi respectat câte vreme sculptura a fost ridicată la verticală.
Sculptorul Ewerdt Hilgemann, artist olandez de origine germană, este printre cei mai apreciaţi sculptori din lume. Lucrările sale sunt expuse în spaţii publice şi colecţii publice de artă în mari metropole precum New York, Chicago, Berlin, Haga, Amsterdam, Rotterdam, Beverly Hills, Istanbul etc. Sculptura de la Galaţi este cea mai mare dintre toate operele artistului.
Ewerdt Hilgemann a încercat, în anii ‘60 şi ‘70, mai multe tehnici, însă de la jumătatea anilor ‘80 tehnica favorită a lui Ewerdt Hilgemann este implozia. Forme geometrice perfect sudate, din oţel inoxidabil, sunt aspirate, rezultând o nouă formă, care păstrează totuşi referinţe vizuale la original. Cele mai folosite forme sunt cuburile, coloanele pătrate şi piramidele.
Sculpturile lui Ewerdt  Hilgemann din anii 1960 şi 1970 se caracterizează prin instalaţii în serie, minimaliste, realizate din tije sau tuburi ("Space Structures") din poliester sau oţel, prin sculpturi abstract-geometrice din lemn, care ies de obicei din cub, şi prin reliefuri realizate din multe bastoane mici de lemn. Anul 1981 reprezintă un punct de cotitură în lucrările artistului: Hilgemann a tăiat un bolovan de granit în patru segmente cu muchii ascuţite sau a tăiat şase părţi laterale dintr-o minge de marmură în tăieturi drepte, astfel încât să rămână un cub perfect. În 1982 a rostogolit din celebrele cariere din Carrara, un cub de marmură înalt cât un om, pe care îl lustruise cu grijă în prealabil, pe care l-a transformat într-o operă unică. În acţiuni artistice similare din 1983, de exemplu, el a explodat intenţionat o sferă din marmură de Carrara cu un diametru de un metru sau a împins un cub de oţel sudat de pe acoperişul unei clădiri înalte de la Forumul Oost- West din Dordrecht.
Natura sculpturilor care rezultă din acest tip de distrugere planificată este extrem de aleatorie, dar şi într-o oarecare măsură controlabilă. Potrivit artistului, acest lucru se aplică şi aşa-numitelor „implozii” pe care Hilgemann le-a găsit în 1984. Cu o pompă de vid, pompează treptat aerul (sau apa) din interiorul corpurile goale din oţel inoxidabil sudate etanş. Presiunea aerului permite apoi cuburilor, cuboidelor şi piramidelor să se plieze împreună, astfel încât apoi să arate ca şi cum ar fi fost demolate de forţe externe enorme.
Lucrările de restaurare şi amplasare a sculpturii „Omagiu lui Brâncuşi” au însumat 337.687 de lei, bani alocaţi din bugetul local al municipiului Galaţi.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a întocmit o sinteză a cauzelor finalizate de procurorii anticorupţie în lunile ianuarie şi februarie 2023, din cele 9 cauze la nivel naţional, o bună parte fiind din Galaţi, majoritatea vizând fraudarea de fonduri europene.

Astfel, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Galaţi au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unei inculpate, pentru săvârşirea infracţiunilor de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut, în esenţă, următoarea stare de fapt:

”În cursul anului 2021, inculpata ar fi depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente falsificate chiar de ea (adeverinţe, contract închiriere etc.) pentru a obţine în mod injust sume de bani în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, pentru o suprafaţă de teren de 32,60 ha pe care nu o deţinea în realitate.

Prin aceste demersuri, inculpata ar fi obţinut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 34.053 lei, sumă cu care A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în cauză. În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii”.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Brăila cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

În a doua cauză, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Galaţi au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

”În perioada aprilie 2014 - iulie 2016, inculpatul ar fi de pus la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit mai multe documente în care erau consemnate date false (contract de vânzare cumpărare, declaraţie pe propria răspundere etc.) în scopul îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate în cadrul în cadrul Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri.

Prin aceste demersuri au fost obţinute pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare totală de 178.840 lei, sumă cu care Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale s-a constituit parte civilă în cauză. În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii”, se arată în rechizitoriu.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Vrancea cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Într-o altă cauză, procurorii DNA - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus sesizarea instanţei de judecată, cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei a unui inculpat, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată şi fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată.

În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

”În perioada 2019 - 2020, inculpatul ar fi depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente falsificate chiar de el (adeverinţe, contract închiriere etc.) pentru a obţine în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă, pentru suprafeţe de teren pe care nu le deţinea în realitate.

Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi obţinut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 53.986 lei, sumă cu care A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în cauză.

În prezenţa avocatului, inculpatul a declarat expres că recunoaşte comiterea faptei reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi interzicerea unor drepturi”.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei comunei Rîmnicelu, judeţul Brăila, sau la Şcoala Gimnazială din comuna Rîmnicelu.

Dosarul de urmărire penală privindu-l pe inculpat împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Brăila.

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi, reunit în şedinţă ordinară la sfârşitul lunii februarie, a aprobat indicatorii tehnico-economici rezultaţi din devizul general pentru o nouă investiţie majoră în infrastructura rutieră a judeţului Galaţi. Este vorba de construirea unui drum de legătură între viitoarea Variantă Ocolitoare a municipiului Galaţi şi Drumul Expres Galaţi-Brăila. Valoarea estimată a investiţiei este de 547.022.691 de lei fără TVA.

„Este un proiect complex din punct de vedere tehnic, care va face legătura între viitoarea Centură Mare a Galaţiului, cea care pleacă din vama Giurgiuleşti şi trece pe lângă lacul Brateş, şi Drumul Expres Galaţi-Brăila. Practic, uneşte graniţa cu Republica Moldova şi Podul peste Dunăre, astfel încât traficul greu să nu traverseze oraşul sau să încarce fluxul de transport de pe DN2B şi DN25. Acest drum de legătură va avea aproximativ 7 kilometri şi va fi realizat de la zero. Astfel, vor fi patru benzi de circulaţie şi un regim de trafic asemănător drumurilor expres. Vor fi amenajate două subtraversări, cu lungimi de 65 şi 100 de metri, ale drumului naţional ce leagă municipiul Galaţi şi localitatea Şendreni, precum şi un tunel pe sub calea ferată, care va avea o lungime de 90 de metri şi o lăţime de peste 20 de metri. De asemenea, va fi construit un pasaj cu o lungime de 375 de metri peste drumul de acces la halda de zgură. Mai mult, vor fi amenajate şi două noduri rutiere, iar reţelele de utilităţi, vechi de jumătate de secol, vor fi relocate. În plus, vor fi necesare şi exproprieri”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Pentru realizarea acestei investiţii, CJ Galaţi a încheiat un parteneriat cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR, care va depune spre finanţare acest proiect în cadrul Programului Operaţional de Transport.