Veronica AFTENE

Veronica AFTENE

Salariul mediu net a crescut în martie cu 8,7% faţă de luna precedentă şi cu 15,5% faţă de perioada similară a anului trecut, la 2.704 lei, cele mai mari valori fiind înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), cu o medie de 6689 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, cu 1541 lei, a anunţat INS.
La nivel brut, salariul mediu s-a situat la 4488 lei în martie, cu 8,7% peste februarie. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,1%. Indicele câştigului salarial real a fost de 108,4% pentru luna martie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 195,7%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2018.
Salariul mediu net a crescut în majoritatea activităţilor economice în martie faţă de luna precedent ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, cu 32,1%, % în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), tranzacţii imobiliare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor, între 16,0% şi 26,5 şi în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, activităţi de editare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor mijloace de transport, între 11,0% şi 15,0%.
În activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice avansul a fost cuprins între 9% şi 10%.
Scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe (-3,3%), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe) (-2,8%), respectiv telecomunicaţii (-1,8%).
În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, în sănătate şi asistenţă socială (+22,3%), respectiv în învăţământ (+18,4%). De asemenea, o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat şi în administraţia publică (+1,3%).

Acesta este primul pachet integrat constând în furnizarea de electricitate, gaze naturale şi servicii tehnice pentru siguranţa locuinţei (verificări şi revizii tehnice ale instalaţiei de gaze naturale şi centralei termice) ce poate fi accesat online prin încheierea unui singur contract. Pentru toate aceste servicii clientul va primi lunar o singură factură, cu o valoare fixă, stabilită în funcţie de tipul de locuinţă cu o regularizare financiară o singură dată, anual. Clienţii au posibilitatea de a alege oferta de preţ cu valabilitate de 12 sau 24 de luni, printr-un proces de contractare simplu, în trei paşi, pe site-ul engie.ro.
ENGIE One se adresează clienţilor şi non-clienţilor care beneficiază de încălzirea cu centrală termică individuală pe bază de gaze naturale din Bucureşti şi din judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu, Timiş, Tulcea, Vâlcea şi Vrancea.
”Experienţa clientului cu brandul este un diferenţiator cheie pe o piaţă a energiei tot mai dinamică şi concurenţială. De aceea, prin lansarea produsului ENGIE One răspundem aşteptărilor clienţilor de simplitate – prin contractarea online a unui pachet integrat de energie – şi de predictibilitate asupra costurilor. Numele ofertei este sugestiv, sintetizează atributele produsului, precum şi poziţionarea companiei pe piaţa de energie”, declară Eric Stab, Preşedinte Director General al ENGIE Romania.

Europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai, a declarat, prin intermediul unui comunicat de presă, că va sta cu ochii pe vânzarea combinatului siderurgic de la Galaţi, astfel încât tranzacţia să fie una benefică pentru oraş. ”ALDE se va preocupa ca viitorul proprietar să menţină producţia întrucât combinatul este un obiectiv strategic pentru economia şi securitatea naţională. Este un subiect care trebuie tratat cu maximă seriozitate şi celeritate, deoarece combinatul de la Galaţi este un obiectiv de importanţă vitală pentru România, motiv pentru care consider că acest subiect ar trebui luat în discuţie chiar şi de către Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (...) Ce mă preocupă, în mod deosebit, este situaţia combinatului din Galaţi. Sunt ataşată de Galaţi, este un judeţ şi un municipiu în care mereu m-am simţit ca acasă şi în care oamenii m-au primit cu braţele deschise. Această situaţie în care ne aduc actualii proprietari ai combinatului este una ingrată pentru gălăţeni şi mai ales pentru cei care lucrează în combinat, dar pentru care trebuie găsite soluţii”, a declarat Norica Nicolai.
Europerlamentarul ALDE este de părere că în această speţă sunt două componente esenţiale: prima este cea care ţine de guvernul naţional, iar a doua ţine de instituţiile europene. ”În privinţa componentei naţionale am convingerea că reprezentanţii guvernului se vor asigura că gălăţenii nu vor avea de suferit după decizia ArcelorMittal. Însă, spun că este şi o componentă europeană pentru că România este stat membru al Uniunii Europene, iar combinatul din Galaţi nu este doar un punct economic, siderurgic, important pentru Galaţi şi pentru România, ci pentru întreaga Europă”, a mai spus Nicolai care a ţinut să sublinieze: ”După decizia privind aprobarea achiziţiei combinatului din Ilva de către ArcelorMittal, rolul instituţiilor europene nu trebuie să se oprească aici. Sunt mii de oameni ale căror vieţi vor fi afectate de această decizie, iar în acest sens, monitorizarea Uniunii Europene asupra modului în care va evolua situaţia trebuie să continue pentru ca unitatea de la Galaţi să nu aibă de suferit şi nici gălăţenii. În calitate de europarlamentar, voi utiliza toate pârghiile pe care le am la îndemână pentru a mă asigura că gălăţenii şi combinatul siderurgic din Galaţi nu vor avea de suferit. Alături de colegii din ALDE Galaţi, de cei din România şi din Europa, de Cristian Dima cu care ţin legătura în mod constant cu privire la situaţia combinatului, vom acţiona pentru ca interesele gălăţenilor să fie apărate”.

Primăria municipiului Galaţi şi Transurb SA au intrat într-un război rece, lupta ducându-se prin intermediul unor comunicate sau rapoarte publice, miza fiind sumele acordate de municipalitatea pentru acoperirea gratuităţilor şi reducerilor acordate populaţiei pentru transportul public local. ”Este vorba despre sumele datorate în baza deciziei aleşilor de acordare a unor gratuităţi şi facilităţi la transportul în comun către cetăţenii municipiului Galaţi şi neplătite la termen. De exemplu, numai pentru luna martie 2018, datoriile municipalităţii către Transurb SA se ridică la suma de 2.621.640 lei, la care se adaugă debite restante rezultate din servicii comandate de Primăria municipiului Galaţi, însumând un total de 16.944.063 lei, adică aproximativ 3,6 milioane de euro. Transurb SA nu poate funcţiona în condiţii de eficienţă economică atât timp cât datoriile acumulate astfel, produc un dezechilibru major în activitatea economică a societăţii, generând la rândul lor penalităţi care induc cumularea de pierderi zilnice”, se arăta în urmă cu o săptămână în comunicatul Transurb SA despre care puteţi citi AICI

Iată că Primăria Galaţi nu lasă lucrurile în voia sorţii şi iese public cu un ”Raport privind obligaţiile de serviciu public de transport local de călători în Municipiul Galaţi conform Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători” în care este prezentat un tabel cu indicatori financiari pe anul 2017 şi conform căruia Transurb este scoasă datoare. Aşa se face că Primăria nu are de numai de dat bani către Transurb, ci are să şi primească. În raportul mai sus menţionat este explicată formula calculelor efectuate de municipalitate.
”Compensaţia (n.r. - suma ce trebuie plătită de Primărie către Transurb): Autoritatea Contractanta va plăti Operatorului compensaţia pentru efectuarea Obligaţiilor de serviciu public, după următoarea formulă: Compensaţia (C) pentru efectuarea Obligaţiilor de serviciu public = Cheltuielile de exploatare (CE) + Profit rezonabil (Pr) + Amortizarea investiţiilor (AI) + Cheltuielile financiare ale investiţiilor (CFI) – Venituri (V) ale Operatorului asociate Obligaţiei de serviciu public”, se explică în raportul la care este anexat şi un tabel potrivit căruia Transurb SA are de dat Primăriei Galaţi, pentru anul 2017, o sumă de 4.232.872,52 lei.
Aceast sumă este datorată în condiţiile în care Transurb SA acordă, potrivit hotărârii Consiliului Local Galaţi, gratuităţi şi reduceri pentru circa 46.000 de persoane, din care aproximativ 24.000 pensionari, 15.0000 elevi şi studenţi, iar diferenţa revine celorlalte categorii precum şomeri, persoane cu handicap sau salariaţi care au venit de 1.900 lei.
Menţionăm că municipalitatea are de dat către Transurb sume restante din anii anteriori de circa 18 milioane de lei despre care cotidianul nostru a relatat AICI

 

După ce Comisia Europeană a aprobat, luni, ca ArcelorMittal să preia combinatul italian ILVA cu condiţia vânzarii unui pachet extins de active, în care este inclus şi combinatul de la Galaţi, iată că astăzi a fost anunţat grupul care se va ocupa de aceste vânzări. Potrivit Reuters, ArcelorMittal a angajat grupul american Bank of America - Merrill Lynch pentru a gestiona vânzarea de active, răspunzând astfel îngrijorărilor UE în materie de concurenţă în cazul tranzacţiei prin care va achiziţiona oţelăria Ilva, din sudul Italiei, pentru 1,8 miliarde de euro.
Pachetul de active oferit de ArcelorMittal cuprinde ArcelorMittal Piombino, singura linie de zincare din Italia, ArcelorMittal Galaţi, România, ArcelorMittal Skopje, Macedonia, ArcelorMittal Ostrava, Cehia, ArcelorMittal Dudelange, Luxemburg, şi liniile de zincare numărul 4 şi 5 de la Flemalle; decaparea, liniile de laminare la rece şi ambalaje metalice acoperite din Tilleur, toate acestea de la combinatul de la Liege, Belgia, pentru a răspunde îngrijorărilor UE în materie de concurenţă.
Printre posibilii cumpărători sunt producătorii de oţel din Europa şi Asia deoarece Comisia Europeană a precizat că oţelăriile vor trebuie vândute unor cumpărători care vor gestiona astfel încât să concureze cu ArcelorMittal pe termen lung. Cu o ofertă de 1,8 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari), ArcelorMittal vrea să preia Ilva, cea mai mare oţelărie europeană, la care lucrează peste 14.000 de persoane. Ilva, aflată în oraşul Taranto din sudul Italiei, producea anual nouă milioane tone de oţel, aproximativ 40% din producţia de oţel a Italiei, şi furniza oţelul pentru producătorii auto, de echipamente electrice şi constructorii de nave. ArcelorMittal a promis că va investi încă 2,4 miliarde de euro în modernizarea Ilva.
În România, ArcelorMittal deţine unităţi de producţie la Galaţi, Iaşi, Roman şi Hunedoara.

După ce societatea de transport public local Transurb SA a anunţat că modifică programul de transport începând din această lună, gălăţenii au constatat că numărul mijloacelor de transport în comun a fost redus pe mai bine de 10 trasee, frecvenţa cu care se ajunge în staţii a suferit modificări crescând timpii de aşteptare, iar unele trasee au fost scurtate. Cu toate acestea, Transurb explică prin intermediul unui comunicat de presă că decizia de a modifica graficul de transport s-a impus datorită problemelor financiare cu care se confruntă societatea, precum şi parcului auto învechit. ”Consiliul Local a stabilit reducerea programului de transport, această modificare a programului fiind astfel, unul din puţinele efecte generate de modul anevoios în care se desfăşoară relaţia contractuală dintre Primăria Municipiului Galaţi şi societatea noastră. Un alt motiv, la fel de important, care a stat la baza acestor modificări îl reprezintă şi deficitul de capacităţi viabile de transport de călători”, se arată în comunicatul Transurb SA.
Potrivit informării transmisă presei, situaţia în care se află Transurb SA se datorează faptului că acţionarul societăţii Transurb SA, adică municipalitatea, îşi onorează cu mari întârzieri obligaţiile contractuale stipulate în hotărârile Consiliului Local. ”Este vorba despre sumele datorate în baza deciziei aleşilor de acordare a unor gratuităţi şi facilităţi la transportul în comun către cetăţenii municipiului Galaţi şi neplătite la termen. De exemplu, numai pentru luna martie 2018, datoriile municipalităţii către Transurb SA se ridică la suma de 2.621.640 lei, la care se adaugă debite restante rezultate din servicii comandate de Primăria municipiului Galaţi, însumând un total de 16.944.063 lei, adică aproximativ 3,6 milioane de euro. Transurb SA nu poate funcţiona în condiţii de eficienţă economică atât timp cât datoriile acumulate astfel, produc un dezechilibru major în activitatea economică a societăţii, generând la rândul lor penalităţi care induc cumularea de pierderi zilnice. Transurb SA înţelege să efectueze servicii de calitate cu capacităţile tehnico-materiale avute la dispoziţie, cu un personal bine calificat, dar toate acestea pot fi puse în practică doar în măsura în care eforturile sunt conjugate atât pentru încasarea tarifelor aferente serviciului prestat direct către populatie, cât şi a sumelor datorate ca urmare a comenzilor efectuate de Consiliul Local al Municipiului Galaţi în baza cărora sunt acordate reduceri şi gratuităţi la transportul în comun pentru gălăţeni”, informează Transurb SA.
Citeşte AICI şi "Transurb a modificat graficul de circulaţie pentru 10 trasee" 

Dacă liderii locali PSD nu au reuşit să-l aducă pe Liviu Dragnea la Galaţi, iată că un gălăţean oarecare a reuşit să ducă Galaţiul la Dragnea şi nu oricum, ci sub forma unei navete de bere pierdută la un pariu cu liderul suprem al PSD. Gălăţeanul nostru a pierdut pariul şi îi va duce şefului PSD o ladă cu bere, iar Dragnea a spus că va aduce micii aferenţi.

Povestea pariului începe când Bogdan Lungu a comentat la postarea şefului PSD, care pe data de 01 mai se afla în trafic şi a scris pe facebook că a fost anunţat de mai multe persoane că nu pot plăti taxa de pod la Feteşti prin SMS.

dragnea 1

 

Dragnea se afla, la ora postării, blocat în trafic pe Autostrada Soarelui, unde avusese loc un accident rutier.

Gălăţeanul nostru nu a crezut că Dragnea e în ”direct” şi i-a scris: ”Dacă ăsta care cârâie aici este mustăciosul, eu dau o navetă cu bere!! Bă Livache, bro, fă un selfie şi fă-mi în ciudă!!???? Du-te draq de troll”. Supriza a fost de proporţii când ”Livache” a postat imediat un selfie cu comentariul ”Cum rămâne cu naveta?”.

dragnea2

 

Gălăţeanul nostru, uimit de răspuns, a lăsat gluma la o parte şi a spus că se ţine de promisiune şi va veni cu naveta de bere la Bucureşti. Nici Dragnea nu s-a lăsat mai prejos şi a plusat ”Eu aduc micii”, drept pentru care cei doi au stabilit de comun acord să se întâlnească luni, 07 mai 2018, la ora 17.00, la sediul PSD din Kiseleff.

dragnea3
Contactat de reporterii noştri, Bogdan Lungu a confirmat că va onora pariul ”Am să merg la data/ora/locul stabilit!! Am să merg să duc naveta cu bere aşa cum am promis!! Legat de mici.... nu prea mă dau în vânt dupa ei...dar pariul este pariu, iar eu mă ţin de promisiune!!” Rămâne de văzut dacă şi ”Livache” se va ţine de cuvânt şi va fi prezent cu micii la data, ora şi locul stabilite pe facebook.

La scurt timp după conversaţia celor doi, o adevărată nebunie s-a declanşat pe facebook, ba mai mult de atât a fost creat deja pe reţeua de socializare un eveniment numit ”Grătar la Dragnea”, la care sute de persoane şi-au arătat intenţia de a participa, iar peste 1000 de persoane sunt interesate de acest eveniment.

dragnea4

Proiectul pentru extinderea şi modernizare variantei ocolitoare a municipiului Galaţi este derulat pe repede înainte atât de administraţia judeţeană, dar şi de cea a municipiului Galaţi. În acest context, consilierii locali au aprobat în şedinţa de Consiliul Local de marţi, 24 aprilie 2018, indicatorii tehnico-economici propuşi pentru anul 2018 pentru obiectivul "Extindere şi modernizare drum centură-variantă ocolitoare a municipiului Galaţi - deviere utilităţi". Potrivit raportului de specialitate, proiectul de "Extindere şi modernizare variantă ocolitoare a municipiului Galaţi" prevede modernizarea drumului de centură pe următoarea rută: intrarea în Galaţi dinspre Tecuci, cu ieşirea în bulevardul Coşbuc, de unde, după parcurgerea a 250 de metri, urmează străzile Al. Măcelaru, apoi Traian, sensul giratoriu, Macului, Tunelului şi reintrarea în DN 2B, ieşirea spre Giurgiuleşti. Totodată se vor amenaja şi noi sensuri giratorii, respectiv la intersecţia cu prelungirea Brăilei, în zona Arabesque şi la intersecţia Centurii cu Coşbuc. Pe lângă aceste lucrări Primăria Galaţi v-a realiza din bugetul local următoarele obiective, care fac parte din acest proiect: - reabilitarea străzii Nicolae Mantu tronson cuprins între str. 9 Mai – bd. Milcov – str. Drumul Viilor; - reabilitarea trotuarelor existente şi a spaţiilor verzi adiacente carosabilului străzii Nicolae Mantu şi realizarea de trotuare noi pe partea de vest a drumului; - realizarea unei parcări în zona de est a străzii Nicolae Mantu; - amenajarea unei piste de biciclişti; - amenajarea trotuarelor prin realizarea de rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi; - reabilitarea reţelei de apă din zona Drumului de Centură; - realizarea unei canalizări de preluare a apelor pluvial de pe zona de vest a drumului; - reabilitarea canalului colector a apelor pluviale din zona km 2+705 m pe o lungime de 267 m şi a unui podeţ din rame prefabricate pentru accesul riveranilor peste acest canal; - reabilitarea instalaţiei de iluminat prin înlocuirea stâlpilor din beton cu stâlpi din metal şi înlocuirea corpurilor de iluminat cu corpuri tip LED; - realizarea unei canalizări subterane pentru coborârea în subteran a instalaţiei aeriene electrice şi de comunicaţii. Valoarea totală a investiţiei este 21.431.510,87 lei, iar durata de realizare a investiţiei este de 2 ani. Aceste lucrări ce vor fi executate de către Primărie sunt compuse din lucrări neeligibile, conform grilelor de accesare a fondurilor europene şi sunt în completarea obiectivelor realizate de către UAT- judeţul Galaţi, pentru că aşa cum cotidianul nostru a mai scris, extinderea şi modernizarea Centurii Galaţiului va fi realizată cu fonduri UE. 

Deşi iniţial a promis că până pe 25 aprilie 2016 v-a trimite un scandenţar pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale, societatea comercială Karan Business & Finance, concensionarul Plajei ”Dunărea” a cerut Primăriei municipiului Galaţi încă o amânare. ”Astăzi (n.r. - 26 aprilie 2018) comisia întrunită la nivelul Primăriei municipiului Galaţi a analizat corespondenţa sosită în cursul zilei de ieri de la concesionarul Plajei ”Dunărea”, S.C. Karan Business & Finance S.R.L. Corespondenţa conţine o solicitare de prelungire a termenului pentru prezentarea unui nou scadenţar cu încă 10 zile lucrătoare. În urma analizei, comisia nu a acceptat solicitarea concesionarului” se arată în comunicatul Primăriei municipiului Galaţi. Municipalitatea a decis să transmită concesionarului o notificare de punere în întârziere, potrivit căreia, în termen de maxim 30 de zile, Karan Business & Finance are obligaţia de a ajunge la zi cu toate lucrările care trebuiau realizate până acum, conform obligaţiilor contractuale asumate. Primăria menţionează că termenul impus este prevăzut în cadrul contractului, iar nerespectarea lui duce la rezilierea contractului.
Reamintim faptul că pe data de 18 aprilie 2018, Primăria Municipiului Galaţi şi reprezentanţii firmei KARAN - Business & Finance SRL s-au întâlnit în vederea clarificării întârzierilor privind realizarea investiţiei pe care compania s-a angajat că o va face la Plaja Dunărea. În contractul ce a fost semnat pe 11 aprilie 2017 era prevăzută o investiţie totală de 6,25 milioane euro, bani cu care ar fi trebuit reabilitate cele două bazine şi realizate diverse investiţii precum tiroliană, terenuri de paintball, de sport şi de minigolf, piscine descoperite, două cluburi, unul de tip SPA, parc, loc de joacă pentru copii tip babyland, beach-baruri şi chiar un hotel de trei stele, cu parcare etc, însă nimic din toate astea nu s-au realizat. Surpriza cea mai mare pentru municipalitate a fost că societatea Karan şi-a schimbat acţionariatul, iar la masa de negocieri, în locul lui Neculai Gălăţanu (cel care a reprezentat firma Karan Business & Finance SRL până acum) a venit un alt reprezentant, Mohammad Rezazadeh Kermani (cunoscut la noi în ţară pentru organizarea concursului Miss Plaja din Mamaia) cel care însă a şi preluat 50% din acţiunile societăţii KARAN, în septembrie 2017.

După zeci de ani de folosinţă, patru poduri din judeţul Galaţi aflate în stare avansată de degradare vor fi reabilitate în acest an. Consiliul Judeţean Galaţi a alocat un milion de lei pentru consolidarea a patru poduri care au o vechime de peste 30 de ani, aflate pe DJ 241G (în localitatea Ţepu), podul de pe DJ 242E (aflat între localităţile Roşcani şi Oancea), podul de pe DJ 251L (aflat între Braniştea şi Schela) şi podul de pe DJ 242 C (aflat între Bălăbăneşti şi Lungeşti). „După mulţi ani de zile, Consiliul Judeţean Galaţi s-a aplecat şi asupra podurilor, podeţelor din judeţ, pentru că sunt multe care au o vechime de peste 30, 40, 50 de ani. De-a lungul timpului, din cauza tonajului greu, unele s-au lăsat, altele s-au spart, altele puneau în pericol traficul rutier. Este desemnat deja constructorul, iar în câteva zile ne vom apuca de lucrare”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi care a mai precizat că lucrările de consolidare şi reabilitare pentru cele 4 poduri vor fi finalizate până la sfârşitul anului.

Pagina 5 din 39