Veronica AFTENE

Veronica AFTENE

Reparaţiile se vor desfăşura pe parcursul următorilor 2 ani la aproape toate unităţile de învăţământ din municipiul Galaţi. În acest scop. Primăria municipiului Galaţi caută firme de construcţii care să execute aceste lucrări, lansând în acest scop o licitaţie publică împărţită în 10 loturi, valoarea acordului cadru fiind estimată între 4.500.000 lei şi 16.000.000 lei.
Având în vedere că lucrările de reparaţii se vor desfăşura simultan în perioadele de vacanţă, municipalitatea doreşte să încheie un acord cadru cu câte un operator pentru fiecare lot în parte. În plus, se cere ca ofertanţii să facă dovada că dispun, pentru fiecare lot la care participă, de minim 2 echipe de câte 10 persoane calificate pe meserii: 2 zidari, 2 instalatori, 1 electrician, 4 finisori, 1 izolator, la care se adaugă un şef de şantier şi un ataşamentist. Firmele care vor câştiga licitaţia trebuie să îşi asume şi garanţia lucrărilor pentru o perioadă de 12 luni.

Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi informează că Inspecţia Fiscală din cadrul AJFP Galaţi a efectuat un număr de 511 inspecţii fiscale (generale şi parţiale), din care 380 la contribuabili persoane juridice şi 131 la contribuabili persoane fizice.
De asemenea, s-au desfăşurat 293 de controale inopinate şi controale încrucişate, din care 265 la contribuabili persoane juridice şi 28 la contribuabili persoane fizice. Ca urmare a acestor acţiuni au fost stabilite obligaţii suplimentare în valoare de 113,36 milioane lei, din care 102,67 milioane lei la contribuabili persoane juridice şi 10,69 milioane lei la contribuabili persoane fizice.
Din punct de vedere al ponderii impozitelor în totalul obligaţiilor suplimentare stabilite, sumele reprezentând contribuţiile aferente veniturilor deţin ponderea cea mai importantă, respectiv 58,30% (66,10 milioane lei), urmând TVA cu o pondere de 16,27 % (18,45 milioane lei).
Principalele acţiuni în care au fost implicate structurile de inspecţie fiscală în anul 2020, au constat în:
 - inspecţii fiscale din proprie iniţiativă efectuate la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, a corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente; stabilirea diferenţelor de obligaţii fiscale principale în baza analizei de risc;
- inspecţii fiscale efectuate în vederea soluţionării în termen a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare primite pentru control anticipat şi ulterior;
- controale inopinate pentru creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale de către contribuabili;
- creşterea rolului prevenţiei inspecţiei fiscale în relaţia cu contribuabilul.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură (ICDEAPA) Galaţi a lansat proiectul „Studiu de cercetare transfrontalier de valorificare a ecosistemelor în Lunca Joasa a Prutului Inferior“, proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Comun România - Republica Moldova 2014-2020 prin Autoritatea de Management a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Române.
Obiectivele proiectului vizează îmbunătăţirea capacităţii ICDEAPA Galaţi şi a partenerilor săi pentru cercetare aplicată care vizează valorificarea potenţialului transfrontalier al resurselor acvatice într-o manieră durabilă în Luna Joasă a Prutului Inferior.
De asemenea, se doreşte evaluarea potenţialului socio-economic al regiunii de frontieră Galaţi-Cahul şi evaluarea nevoilor populaţiei locale în ceea ce priveşte activităţile economice şi utilizarea durabilă a resurselor acvatice în ariile protejate. Vor fi efectuate cercetări pentru soluţii inovatoare pentru dezvoltarea „economiei verzi“ ca o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea economică şi durabilă în Lunca Joasă a Prutului Inferior.
Directorul general al ICDEAPA Galaţi, Floricel Maricel Dima, şi managerul proiectului, Neculai Patriche, au prezentat în cadrul conferinţei de lansare a proiectului, dar şi în conferinţa de presă ce a urmat, obiectivele proiectului. A fost accentuat faptul că economia verde este alternativa inovatoare la nivel european pentru dezvoltarea comunităţilor, în special a celor aproapiate de ariile protejate, aşa cum este cazul Luncii Joase a Prutului Inferior. Vorbitorii mai sus citaţi au reliefat faptul că acest proiect va fi un real sprijin către o activitate ecologică în zona de implementare.
Beneficiarii acestui proiect sunt ICDEAPA Galaţi, Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Prut - Dunăre şi Agenţia de Cooperare Transfrontalieră şi Integritate Europeană, Cahul, Republica Moldova. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 217.655 euro.

O nouă schimbare la conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi a avut loc ieri, luni, 25 ianuarie 2021. Pe funcţie a fost numit cu delegare Sorin-Adrian Pîrvu, finul preşedintelui PNL Galaţi, George Stângă.

Sorin-Adrian Pîrvu vine de la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), înainte fiind consilier local în localitatea Munteni, a fost angajat pentru puţin timp la Primăria Ghidigeni şi apoi angajat al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, pentru a putea deveni funcţionar public.

Până ieri, APM Galaţi a fost condusă de Bogdan Costin, care fusese detaşat pe această funcţie în luna noiembrie 2020, tot de la Arii Protejate. Sorin-Adrian Pîrvu este şi preşedintele TNL Galaţi.

Sursa foto - Facebook

Ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, a dat un ordin prin care numărul de elevi în clasele a IX-a, începând din anul şoclar 2021-2022, se va reducebde la 28 la 24 de elevi în clasă pentru filiera tehnologică şi învăţământul profesional şi de la 28 la 26 de elevi în clasă pentru filiera teoretică.

Anunţul a fost făcut joi, 21 ianuarie 2021 -» citește AICI. Ce nu se spune însă este că toate inspectoratele şcolare din ţară au avut ordin neoficial să reducă numărul de clase a IX-a pentru anul şcolar 2021-2022, motivat de faptul că a scăzut populaţia de vârstă şcolară. De aici a început nebunia. Cel puţin la Galaţi, surse din mai multe şcoli din Galaţi ne-au declarat, sub protecţia anonimatului, că totul se face pe ascuns, fără transparenţă, fără consultare cu profesorii, iar de consultare cu părinţii şi elevii nici numai poate fi vorba. Multe dintre şcoli au aflat de tăierea unor clase din Sistemul Informatic de Management al Şcolarităţii (SIMS). Majoritatea au reclamat faptul că unele clase au fost tăiate fără un criteriu clar, fără o analiză şi fără a da ocazia şcolilor cărora li s-au tăiat clasele să-şi susţină cauza. Drept pentru care, o mare parte a şcolilor au făcut sesizări la Ministerul Educaţiei.

Din surse demne de încredere am aflat că, în judeţul Galaţi, era vorba despre tăierea a 26 de clase. Însă la doar 2-3 zile de la intrarea în vigoare a ordinul ministrului Educaţiei privind numărul de elevi din clase, a venit, tot neoficial, vestea că nu se mai umblă la numărul de clase deocamdată. Este drept că proiectele planurilor de şcolarizare revizuite conform noilor reglementări, în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2021-2022, au ca termen de transmitere către Minister data de 1 februarie 2021, iar până atunci se pot întâmpla multe.

Biroul de Relaţii Publice al Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi ne-a declarat oficial că într-adevăr numărul de clase a IX-a va rămâne acelaşi la nivelul judeţului Galaţi şi că micşorarea numărului de clase avută în vedere iniţial, nu se mai aplică. Trebuie menţionat şi faptul că eventuala scădere a numărului de clase a IX-a conduce, implicit, şi la reducerea de norme didactice, iar despre această situaţie, Inspectoratul Şcolar nu a comunicat nimic profesorilor, aşa cum s-a întâmplat în alte judeţe, unde inspectorii şcolari generali au anunţat că situaţiile vor fi rezolvate prin mişcări specifice de detaşare sau de completare a normei didactice.

În prezent, alimentarea cu energie electrică a obiectivelor societăţii Apă Canal SA se face din reţeaua de medie/joasă tensiune a operatorului de distribuţie. Odată cu preluarea în concesiune a unor noi sisteme de alimentare cu apă potabilă şi canalizare (în prezent, compania operează în 34 de localităţi din judeţul Galaţi), precum şi finalizarea unor programe de investiţii care au condus la creşterea numărului staţiilor de epurare, staţiilor de pompare apă potabilă/apă uzată, societatea a înregistrat o creştere accentuată a cantităţii de energie electrică consumate pe parcursul ultimilor ani, cu preponderenţă odată cu finalizarea şi punerea in funcţiune a investiţiilor implementate prin proiectul regional „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi“ derulat în perioada 2015-2016.

Compania estimează că la finalizarea investiţiilor demarate prin „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Galați în perioada 2014-2020“ să se înregistreze o creştere semnificativă a cantităţii de energie electrică consumată. De asemenea, având în vedere şi creşterea accelerată a preţului energiei electrice din ultimii ani, s-a ajuns la concluzia că este necesară o investiţie în instalaţii de producere locală a energiei electrice cu panouri fotovoltaice, această investiţie fiind considerată o prioritate în vederea reducerii costurilor de operare şi pentru programul de sustenabilitate al companiei.

„Implementarea unui sistem de producere locală a energiei electrice cu panouri fotovoltaice reprezintă cea mai bună oportunitate pentru reducerea consumului de energie electrică convenţională şi pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă. Acest sistem are rolul de a asigura o energie curată, pe o durată de cel puţin 20 ani, energie ce va fi consumată în totalitate în procesul tehnologic al instalaţiei respective. Ţinând cont de cele prezentate şi analizând situaţia existantă la acest moment, în incintele unor obiective ale operatorului regional, cu consum semnificativ de energie electrica, au fost identificate soluţii de instalare a unor ferme fotovoltaice, în variantele sol, acoperiş sau mixt. Pe suprafeţele disponibile din aceste locaţii se pot monta un numar de aproximativ 5.300 panouri cu o capacitate instalată de minim 2,6 MWp. Având în vedere necesitatea reducerii costurilor de exploatare se impune construirea unor ferme fotovoltaice pentru autoconsum”, se arată în documentaţia de achiziţie a panourilor fotovoltaice.

Valoarea totala estimată a achiziţiei este de 11.000.000 lei fără TVA, adică 2,2 milioane de euro. Panourile fotovoltaice vor fi instalate la Staţia de Epurare Galaţi, Staţia de Epurare Lieşti, Staţia de Epurare Pechea, Staţia de Epurare Tecuci, Uzina de Apă Galaţi, Puţuri de Pompare Vadu Roşca, Staţia de Epurare Şerbeşti şi sediul central Apă Canal.

Primăria municipiului Galaţi avea, la finele trimestrului IV al anului trecut, plăţi restante de 14.209.445 lei către furnizori, creditori din operaţiuni comerciale etc., adică aproximativ 2,8 milioane de euro. O mare parte din această sumă, adică 9.760.546 lei, reprezintă plăţi restante pentru facturi a căror scadenţă a depăşit 30 de zile.

Aceste cifre au fost publicate de municipalitate pe site-ul propriu ca urmare a unei adrese transmisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi, prin care au fost comunicaţi indicatorii municipiului Galați la 31.09.2020.

Potrivit prevederilor art. 761 din Legea privind finanțele publice locale, nr. 273/2006, ordonatorii principali de credite au obligaţia de a publica aceşti indicatori pe pagina de internet a unităţii administrativ teritoriale, în termen de 5 zile lucrătoare de la primire.

Decizia Consiliului Local de majorare a impozitului auto în municipiul Galaţi a provocat dezaprobări, controverse, proteste, precum şi interminabile discuţii, cele mai multe contra, dar şi pro, venite în special din partea celor sătui de autoturismele vechi, care lasă un fum gros în urma lor de îţi taie respiraţia sau sătui de maşinile puternice, de fiţe, care de obicei sfidează colegii de trafic cu viteze ameţitoare şi nerespectarea regulilor de circulaţie.

Analizând majorarea taxei auto ce ar putea fi aplicată în municipiul Galaţi - în prezent fiind suspendată ca urmare a faptului că Prefectura Galaţi a atacat în instanţă această decizie - cel mai tare se resimte în buzunarul celor care au autorisme scumpe, de capacitate cilindrică mare (de peste 3.000 cmc), culmea, aceştia fiind şi cei mai rău platnici dintre toţi proprietarii de autoturisme.

Ce autoturisme predomină în Galaţi

Potrivit datelor centralizate de municipalitate (VEZI TABEL în Galeria de imagini de mai jos! ↓), în Galaţi sunt înregistraţi 41.700 de proprietari de autovehicule (persoane fizice) care deţin un număr de 49.493 de autoturisme cu capacitatea cilindrică mai mică de 1.600. Deţinători de autorisme cu capacitate cilindrică între 1.601 şi 2.000 cmc sunt în număr de 24.024 cu 28.355 de autoturisme. Cu capacitate între 2.000 şi 3.000 cmc sunt 6.051 de autotursime deţinute de 5.485 de gălăţeni. Maşini puternice, de lux, cu capacitate de peste 3.000 cmc sunt în număr de 242 deţinute de 235 de persoane.

Deţinătorii de maşini scumpe, puternice, cei mai mari datornici

Pentru a putea avea un tablou asupra banilor care intră efectiv în buget din taxele auto, am făcut o analiză a încasărilor aferente anului 2020. Astfel, cei mai buni platnici sunt cei care deţin autoturisme cu capacitate cilindrică uzuală. Astfel, un grad de încasare ridicat se înregistrează la categoriile de sub 3.000 cmc, iar cei mai mari datornici sunt cei care deţin autoturisme de "fiţe". Dacă la categoria de autoturisme cu capacitate mai mică 1.600 cmc, anul trecut gradul de încasare era de 83,76%, iar la categoria 1.601 - 2.000 cmc, gradul de încasare era de 81,16%, iată că proprietarii de bolizi de lux se întrec în datorii, doar 28,09% dintre ei fiind cu plata la zi.

Având în vedere că la această categorie de autoturisme se resimte cel mai bine majorarea de 55% (exemplu: dacă pentru un autoturism cu capacitatea de 3.198 cmc se plătea în 2020 un impozit de 4.928 lei, după majorare suma de plată stabilită este de 7.673 lei, adică cu 2.745 lei mai mult) este foarte probabil ca debitele restante către bugetul local să crească semnificativ.

La 31 decembrie 2020, bugetul local avea de recuperat peste 3.863.000 lei de la proprietarii de bolizi cu capacitate cilindrică de peste 3.000, adică aproximativ 800.000 euro (de la mai puţin de 200 de proprietari).

Sanjeev Gupta (foto), patronul combinatului siderurgic de la Galați, a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Liberty Galaţi pentru data de 28 ianuarie 2021, dar şi Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor pentru aceeaşi dată, după ce Bogdan Grecu, directorul general al combinatului s-a retras din această funcţie ca urmare a începerii urmării penale în dosarul în care este cercetat şi fostul ministru al Mediului, Costel Alexe.

(Citeşte şi Halda de zgură de la Galaţi a adus fostului ministru Costel Alexe tone de tablă, ţeavă şi un dosar penal)

Dacă pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare figurează doar închiderea unor sedii secundare şi deschiderea unui altuia, în cadrul Adunării Ordinare va fi desemnat un auditor financiar ca să ia la puricat situaţia economico-finaciară a combinatului de la Galaţi.

Consilierul judeţean PNL Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii falsepentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud-Est.

”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpaţi:
- persoană fizică, la data faptei preşedinte al Asociaţiei Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud-Est sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată;
- Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud-Est, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În perioada 28 martie - 28 decembrie 2015, inculpatul persoană fizică, în calitatea menţionată mai sus şi cea de manager de proiect, ar fi depus în numele asociaţiei pe care o conducea mai multe înscrisuri falsificate la Ministerul Fondurilor Europene, cu ocazia implementării proiectului „Start-Up Smart” finanţat din fonduri europene, obţinând în acest mod, pe nedrept suma de 44.800 lei.
În concret, inculpatul ar fi falsificat mai multe înscrisuri prin care ar fi atestat în mod nereal existenţa şi derularea unor raporturi juridice contractuale între asociaţia al cărei reprezentant legal era şi o persoană ce ar fi fost angajată în calitate de „responsabil financiar-manager financiar” în cadrul echipei de implementare a proiectului mai sus menţionat.
Ulterior, actele respective ar fi fost prezentate la Autoritatea de Management, prin intermediul reprezentanţilor asociaţiei respective, în vederea justificării „cererilor de plată” ori „cererilor de rambursare” aferente perioadei februarie – decembrie 2015, a costurilor salariale brute lunare în cuantum de 4.480 lei, ce constituiau strict retribuţia persoanei mai sus menţionate.
Ministerul Fondurilor Europene a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 48.000 lei, reprezentând suma retribuţiilor lunare solicitate la plată şi pretins achitate respectivei angajate, în calitate de membră a echipei de implementare a proiectului.În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra sumei de 44.800 lei aflată într-un cont bancar aparţinând inculpatului”, se arată în comunicatul DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Galaţi cu propunere de a se menţine măsura asiguratorie dispusă în cauză.

Pagina 7 din 85