Veronica AFTENE

Veronica AFTENE

Senatorul USR de Galaţi, George Edward Dircă, care este membru în Comisia juridică a forului legislativ superior, a scos la iveală dedesubturile protocolului SRI-PICCJ desecretizat în aceeaşi zi, într-o declaraţie pentru PSnews.ro.  „Este un act întocmit conform prevederilor legii. Sunt enumerate acolo mai multe hotărâri de Guvern, precum şi Legea siguranţei naţionale. Vorbim despre două instituţii care ambele au printre atribuţii şi depistarea de fapte – şi mai ales de fapte care aduc atingere siguranţei naţionale. Cu această ocazie, sigur că da: în timpul verificărilor sau al filajelo pe care le fac, pot descoperi şi alte fapte de natură penală (aşa-numite «fapte de drept comun»). Este nomal ca între astfel de instituţii să existe un protocol de colaborare, pentru că vorbim aici de informaţii care pot avea caracter strict secret sau secret. Or, în momentul în care se descoperă astfel de fapte, trebuie să existe o modalitate prin care cele două instituţii să colaboreze între ele, să se precizeze cum se face schimbul de documente, care sunt persoanele împuternicite în a primi şi a preda aceste documente… Este evident că astfel de documente nu se pun pe un stick, nu se transmit la colţ de stradă, şi că trebuie să existe un protocol şi anumite persoane desemnate pentru ca, în cazul unor scurgeri de informaţii, instituţia să se poată îndrepta împotriva persoanelor responsabile”, a explicat parlamentarul USR. George Dircă a subliniat că, prin desecretizarea protocolului, a căzut mitul potrivit căruia documentul ar fi fost contrar legii. „Mă bucur că a fost demontat acest mit vehiculat în ultima perioadă – cu protocoalele secrete contrare legii. Ştim că anterior Curtea Constituţională a constatat că, practic, anumite prevederi din acest protocol ar fi neconstituţionale – şi anume: că lucrătorii SRI care aveau înregistrările făceau şi transcrierea documentelor. Iar ulterior am văzut că SRI punea la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a Parchetului General anumite echipamente şi reţeaua prin care se făceau interceptările, fără să ofere posibilitatea instalării de programe care pot afecta funcţionarea. E absolut normal ca între două instituţii care au atribuţii similare să existe un protocol în modul în care se comunică documentele atunci când se descoperă anumite fapte care revin în competenţa de soluţionare a celeilalte instituţii”, a punctat Dircă. Confruntat cu acuzaţiile apărute în spaţiul public, conform cărora SRI şi-ar fi depăşit competenţele legale, făcând filaje şi interceptări şi în alte cauze decât cele de siguranţă naţională, George Dircă a replicat: „Este evident că exista o astfel de colaborare. De multe ori, poate că Serviciul Român de Informaţii urmărea sau încerca să depisteze fapte ce ţin de siguranţa naţională, iar în acest timp descoperea infracţiuni de drept comun. Sigu că ei nu se desesizau, urmărind în continuare firul anchetei şi încercând să vadă dacă persoana respectivă într-adevăr comite şi alte fapte în afară de cele de drept comun. Dacă aveau un mandat de supraveghere pe 30 de zile, în cele 30 de zile puteau să descopere mai multe categorii de fapte penale: unele împotriva siguranţei naţionale, iar altele infracţiuni simple – ca să zicem aşa. Dar ei continuau aceste supravegheri sau filaje şi mai departe încheiau un raport, iar la încheierea filajelor sesizau toate instituţiile competente”.  

Mandatul actualului director general provizoriu Transurb, Gigel Caliga, expiră marţi, 3 aprilie, după patru luni de zile în care a încercat scoaterea societăţii din pragul colapsului. "Consiliul de Administraţie al societăţii s-a dizolvat tot în luna decembrie, odată cu sosirea mea, astfel că am rămas singur, pe toate butoanele, ca într-o navă spaţială, unde eşti invitat să preiei zborul orbital. Dacă n-aş fi avut buna creştere şi buna experienţă ar fi fost foarte greu. Am demarat un program amplu de măsuri pe termen scurt şi mediu, iar rezultatele se vor vedea în perioadele imediat următoare", a declarat Gigel Caliga care a afirmat că nu mai doreşte să ocupe acest post. Consiliul de Administraţie al Transurb va scoate la concurs în scurt timp postul de director general pentru un mandat de 4 ani. Gigel Caliga şi-a exprimat intenţia de a rămâne în continuare pe lângă Transurb, însă în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie.

Preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima, a susţinut vineri, 30 martie, o conferinţă de presă în cadrul căreia a făcut referire la întâlnirea cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din România, care a avut loc în cadrul Colegiului Naţional al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.
Unul dintre proiectele pe care reprezentanţii mediului de afaceri pe marginea căruia s-a discutat în cadrul acestui eveniment este cel referitor la sprijinirea angajaţilor din diaspora pentru revenirea în ţară. „Lipsa acută a ofertei pe piaţa forţei de muncă din România, în contextul dezvoltării economice şi a migraţiei tot mai ample a capitalului uman, ne determină să identificăm soluţii pentru a face faţă noilor realităţi. De aceea, atragerea românilor din Diaspora, cu oportunităţi şi facilităţi de angajare în România, este un obiectiv pe care trebuie să îl avem în vedere. Acest lucru se poate face prin acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane din GT (prin intermediul unei scheme de minimis) pentru o perioadă de 6-12 luni în cadrul proiectului. Desigur şi acest program are un grup ţintă, mai exact românii ce pot proba abilităţi sau competenţe profesionale cerute pe piaţa forţei de muncă din România”, a mai spus Cristian Dima.
La evenimentul care a avut loc joi, 29 martie, la Bucureşti, s-au reunit peste 60 de oameni de afaceri şi preşedinţi ai structurilor regionale CNIPMMR din toată ţara.

În calitate de deputat USR Galaţi, Bogdan Rodeanu, poate adresa întrebări şi interpelări Guvernului, miniştrilor sau altor conducători ai organelor administraţiei publice. De la începutul mandatului (decembrie 2016) şi până în prezent, deputatul gălăţean a adresat Guvernului patru întrebări şi două interpelări. Se remarcă în mod deosebit una dintre interpelări adresată ministrului Sănătăţii şi care are ca obiect ”Gestionare potenţiale infestări ale spaţiului verde cu populaţii de căpuşe exofile”. Nu, nu este vorba despre căpuşele din politică şi nici cele din sectorul bugetar, ci este vorba despre insectele parazite.

Rodeanu pleacă de la ipoteza conform căreia ”Contactul uman prin suprapunerea zonelor de recreere cu arealul biologic natural al acestor paraziţi creşte riscul de transmitere a unor boli la om” şi cere Ministerului Sănătăţii ”să faceţi demersurile necesare pentru efectuarea în mod standardizat a unor anchete minimale privind locul posibil unde s-ar fi putut produce contactul cu căpuşa pentru toţi pacienţii prezentaţi în UPU, CPU cu astfel de probleme. Prin raportarea periodică a acestor locaţii către DSP-uri şi DSV-uri, acestea vor putea informa autorităţile locale şi publicul asupra zonelor de risc”.

Menţionăm că potrivit site-ului Camerei Deputaţilor ”Întrebarea constă într-o simplă cerere de a raspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înteleg să comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată. Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Interpelarea primului-ministru trebuie să vizeze politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe”.

Aşadar, căpuşele au devenit o problemă deosebit de importantă, căci toate celelalte probleme care ţin de Ministerul Sănătăţii pălesc în faţa ”Contactului uman prin suprapunerea zonelor de recreere cu arealul biologic natural al acestor paraziţi creşte riscul de transmitere a unor boli la om”.

 

Direcţia de Inspecţie Judiciară s-a confruntat cu o avalanşă de sesizări privind diverse aspecte ale activităţii şi conduitei procurorilor, pretins neconforme cu standardele prevăzute de legislaţia în vigoare. Aceasta este una din constaţările cuprinse în raportul de activitate pe anul 2017 al Inspecţiei Judiciare. ”S-a evidenţiat, în legătură cu împrejurările la care ne referim, existenţa a două fenomene: creşterea numerică a sesizărilor privind procurori din Structura centrală a Direcţiei Naţionale anticorupţie, pe de o parte, precum şi, pe de altă parte, creşterea incidenţei reflectării negative în mass media privind diverse aspecte ale activităţii şi conduitei unor procurori, subliniindu-se caracterul repetitiv şi frecvenţa ridicată a unor manifestări comportamentale ce fac parte din această categorie. Inspectorii direcţiei au verificat cu atenţie fiecare sesizare, inclusiv din această categorie, şi acolo unde, pe baza probelor, s-a apreciat că faptele sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară nu au ezitat să cerceteze riguros aspectele semnalate şi să exercite acţiuni disciplinare corespunzătoare”, se arată în raport. Potrivit acestui document, în anul 2017, inspectorii de la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori au dispus cercetarea disciplinară în 17 lucrări, 3 înregistrate în 2016 şi 14 în 2017, iar 2 lucrări au fost conexate.
Sesizările care formează obiectul lucrărilor anterior menţionate au vizat 19 procurori, unul dintre aceştia fiind cercetat în 5 lucrări. Distribuţia pe categorii de parchete scoate pe primul loc DNA (8 procurori), Galaţi (3 procurori), Braşov (2 procurori), Bucureşti - sectorul 4 (1 procuror), Câmpina (1 procuror), Cornetu (1 procuror), Huşi (1 procuror), Timişoara (1 procuror) şi Timiş (1 procuror).
În 9 lucrări, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu, iar în celelalte lucrări (8) sesizările au fost formulate de persoane interesate. Cercetările disciplinare au vizat 43 de fapte pentru care existau indicii în sensul întrunirii elementelor constitutive ale unui număr egal de abateri disciplinare.
Până în prezent au fost soluţionate 8 acţiuni disciplinare, dintre acestea 4 au fost admise aplicându-se 3 sancţiuni de avertisment şi una de excludere din magistratură, 2 acţiuni disciplinare au fost respinse, iar cu privire la una s-a constatat nulitatea absolută. Toate celelalte acţiuni disciplinare sunt în curs de soluţionare.

Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) Galaţi şi-a ales, sâmbătă, 17 martie 2018, conducerea organizaţiei municipale. La evenimentul care s-a desfăşurat la Teatrul Dramatic "Fani Tardini" au fost prezenţi aproximativ 400 de delegaţi care l-au desemnat în fruntea organizaţiei municipale pe Radu Cosca. Proaspătul preşedinte a fost viceprimar în perioada 2012 - 2016, în prezent fiind consilier local. Economist de profesie, Radu Cosca este unul dintre cei mai bogaţi politicieni ai Galaţiului.
”Vreau să mulţumesc organizaţiei ALDE Galaţi pentru modul de organizare şi pentru participarea numeroasă. Asta îmi dă speranţe că, pe municipiul Galaţi, #ALDE va avea un rezultat pozitiv, care să ne plaseze pe locul al doilea în preferinţele gălăţenilor. Am mare încredere în Radu, în echipa sa de la organizaţia municipală ALDE Galaţi, că vor reuşi să consolideze organizaţia, să o facă mai puternică, iar la alegerile din 2019 şi 2020 vom obţine rezultate mult îmbunătăţite. Avem o şansă importantă pentru a deveni al doilea partid din judeţ, al doilea partid pe municipiul Galaţi. Acesta este obiectivul nostru. Am convingerea că, alături de Radu Cosca, alături de colegii din ALDE Galaţi, dacă ne vom face treaba aşa cum trebuie, atunci vom obţine un scor de două cifre, poate peste 20%. Avem un bazin electoral mare, avem oameni capabili”, a declarat Cristian Dima.
Weekend-ul următor ALDE Galaţi va fi iar în focul alegerilor, căci urmează ca partidul să-şi desemneze conducerea judeţeană.

Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Galaţi s-a mutat, de curând, într-un sediu nou nouţ, scăpând astfel de înghesuiala de la Blocul Cristal care se crea mai ales în orele de depunere şi eliberare a documentelor. Noua clădire în care îşi desfăşoară activitatea OCPI Galaţi este situată pe str. Domnească nr. 244, lângă Parcul CFR. „Sediul actual aparţine Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi. Deşi valoarea aprobată a investiţiei a fost de 9.164.820 lei, plăţile totale efectuate pentru realizarea acestui obiectiv au fost În valoare de 7.132.630 lei, din care 99,23% reprezintă subvenţii de la bugetul de stat şi 0,77% venituri proprii”, ne-a informat directorul OCPI Galaţi, Romeo Scarlat.
Dar nu numai sediul a fost schimbat, ci şi programul cu publicul. Conform noului program, gălăţenii se pot adresa Oficiului de Cadastru Galaţi pentru înregistrare documente de luni până vineri între orele 08:30 şi 14:00, iar programul de eliberare acte este de luni până joi între orele 11:00 - 16:30 şi vineri 11:00 - 14:00.

Legea prevenirii, prin care se reglementează o serie de instrumente care să asigure prevenirea săvârşirii de contravenţii, a intrat de curând în vigoare. Potrivit actului normativ, instituţiile cu atribuţii de control au trei luni la dispoziţie pentru a elabora şi publica ghidurile pe site-ul lor deoarece toate autorităţile şi instituţiile cu atribuţii de control, constatare şi sancţionare a contravenţiilor au obligaţia că, în trei luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, să elaboreze şi să difuzeze materiale documentare şi ghiduri şi să aloce pe pagina de internet secţiuni speciale dedicate informării publice privind legislaţia în vigoare, drepturile şi obligaţiile în desfăşurarea activităţilor de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor. Legea prevenirii impune ca în cazul constatării săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute în dispoziţiile legale, agentul constatator trebuie să încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei prin care se aplică sancţiunea avertismentului şi la care anexează un plan de remediere. În această situaţie nu se aplică sancţiuni contravenţionale complementare.

”Mediul de afaceri avea mare nevoie de această lege. Poate că această lege nu este perfectă, însă este un mare pas înainte şi cu siguranţă va veni în sprijinul antreprenorilor. Nu este puţin lucru ca firmele să nu mai fie amendate pentru o serie de mai bine de 400 de contravenţii care intră sub auspiciile Legii Prevenirii. Ei vor fi obligaţi să pună în practică un plan de conformare cu o durată de maxim 90 de zile. Trei luni este o perioadă rezonabilă în care firma îşi poate îndrepta greşelile. Aşa cum am mai spus, întotdeauna ALDE va face tot ce poate pentru spijinirea mediului de afaceri, iar punerea în aplicare a acestei legi nu poate decât să ne bucure”, a declarat preşedintele ALDE Galaţi, Cristian DIMA, fost secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat care a mai adăugat: ”Este proiectul la care am lucrat cu drag şi, desigur, aş fi dorit să aibă o alta amplitudine şi sfera de aplicabilitate să fie mai lărgită, precum şi elementele contravenţionale stipulate să fie permanent actualizate în funcţie de problematica cu care se confruntă mediul de afaceri şi în acest fel să se parafeze o colaborare bazată pe principiul respectului reciproc între antreprenori şi organele statului cu atribuţii de control”.

 

Conducerea ALDE Galaţi a decis să discute în Delegaţia Permanentă a partidului propunerea de retragere a sprijinului politic pentru consilierul local Eugen Găvan după ce s-a ajuns la concluzia că activitatea acestuia în consiliul local lasă de dorit, neavând nicio iniţiativă legislativă, mai ales că acesta este şi liderul de grup al consilierilor municipali ALDE. Însă se pare că lui Găvan i se trage de la faptul că acesta a făcut demersuri la Primăria Galaţi pentru ca sediul ALDE din str. Brăilei să fie trecut pe numele lui Eugen Durbacă, după ce deputatul a fost dat afară din partid, iar preşedinte al partidului era Cristian Dima. De fapt, Găvan a rămas cu Dima în partid, dar a servit mai departe interesele lui Durbacă, întâmplările fiind parcă scoase din ” O scrisoare pierdută” a lui Caragiale, de aceea merită amintită celebra replică a lui Farfuridi: ”Trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o ştim şi noi!”. Preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima, nu a dorit să facă nicio precizare cu privire la informaţiile de mai sus, dar a declarat: ”Am constatat că după aproape un an şi jumătate nu avem niciun proiect iniţiat de ALDE în Consiliu Local. Este indamisibilă lipsa de implicare şi de interes mai ales că domnul Găvan poate fi şi un bun profesionist, dar care nu a dorit să îşi desfăşoare activitatea în vederea creşterii şi promovării ALDE! ALDE nu îşi permite să menţină în funcţii ce necesită susţinere politică, vectori de imagine care nu acţionează conform statului şi obiectivelor partidului, care pun pe primul plan dezvoltarea comunităţii şi a membrilor acestora pe principii liberale. Avem destule idei pentru oraş ce merită promovate în Consiliul Local, de aceea nu putem accepta această atitudine de indiferenţă”.

 

SIF 2 Moldova a decis să se retragă voluntar din acţionariatul societăţii Galgros SA Galaţi, iar ca rezultat al acestei decizii, societatea de investiţii financiare a încasat 2,04 milioane lei, se arată într-un raport transmis Bursei de Valori Bucureşti.
"În urma finalizării litigiului cu societatea Galgros, SIF Moldova mai are de încasat suma de 292.895 lei, reprezentând dobânda legală şi cheltuielile de judecată, urmând a efectua demersurile legale în acest sens", au afirmat reprezentanţii SIF 2 Moldova.
În octombrie 2015, ca urmare a desfiinţării pieţei Rasdaq, Galgros SA Galaţi a fost retrasă de la tranzacţionare. Societatea Galgros S.A. s-a înfiinţat prin reorganizarea Întreprinderii Comerţului cu Ridicata ICRA Galaţi, şi la care omul de afaceri Cătălin Chelu (decedat în decembrie 2014) deţinea un pachet de 43,9% din acţiuni, ceilalţi acţionari fiind SIF Muntenia cu un pachet de 15,63%, SIF Moldova, de 13,99% şi SIF Transilvania, de 13,69%.
Ultima parteneră de viaţă a omului de afaceri, Ala Procopenco şi Doina Rîmar, mama acestuia, dar şi alte 4 amante ale lui Cătălin Chelu se luptă în instanţă pentru averea acestuia care era constituită în mare parte din acţiuni la diverse firme cotate sau nu prin bursă, Chelu fiind cunoscut ca un mare jucător pe bursă. Acesta a lăsat în urmă o avere cifrată la câteva sute de milioane de euro, pe care se bat cele 5 femei care au trecut prin viaţa lui şi care i-au făcut 10 copii, la care se adaugă şi mama acestuia.
Reamintim că, omul de afaceri a fost declarat mort la sfârşitul lui 2014, în timp ce se afla în Iordania, unde era fugit pentru că era căutat de autorităţile române după ce fusese condamnat, în 2012, la şase ani de zile de închisoare în dosarul în care a vrut să-l mituiască pe chestorul Dan Fătuloiu chiar în sediul Ministerului Afacerilor de Interne (MAI).

Pagina 7 din 39