Veronica AFTENE

Veronica AFTENE

Deşi iniţial a promis că până pe 25 aprilie 2016 v-a trimite un scandenţar pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale, societatea comercială Karan Business & Finance, concensionarul Plajei ”Dunărea” a cerut Primăriei municipiului Galaţi încă o amânare. ”Astăzi (n.r. - 26 aprilie 2018) comisia întrunită la nivelul Primăriei municipiului Galaţi a analizat corespondenţa sosită în cursul zilei de ieri de la concesionarul Plajei ”Dunărea”, S.C. Karan Business & Finance S.R.L. Corespondenţa conţine o solicitare de prelungire a termenului pentru prezentarea unui nou scadenţar cu încă 10 zile lucrătoare. În urma analizei, comisia nu a acceptat solicitarea concesionarului” se arată în comunicatul Primăriei municipiului Galaţi. Municipalitatea a decis să transmită concesionarului o notificare de punere în întârziere, potrivit căreia, în termen de maxim 30 de zile, Karan Business & Finance are obligaţia de a ajunge la zi cu toate lucrările care trebuiau realizate până acum, conform obligaţiilor contractuale asumate. Primăria menţionează că termenul impus este prevăzut în cadrul contractului, iar nerespectarea lui duce la rezilierea contractului.
Reamintim faptul că pe data de 18 aprilie 2018, Primăria Municipiului Galaţi şi reprezentanţii firmei KARAN - Business & Finance SRL s-au întâlnit în vederea clarificării întârzierilor privind realizarea investiţiei pe care compania s-a angajat că o va face la Plaja Dunărea. În contractul ce a fost semnat pe 11 aprilie 2017 era prevăzută o investiţie totală de 6,25 milioane euro, bani cu care ar fi trebuit reabilitate cele două bazine şi realizate diverse investiţii precum tiroliană, terenuri de paintball, de sport şi de minigolf, piscine descoperite, două cluburi, unul de tip SPA, parc, loc de joacă pentru copii tip babyland, beach-baruri şi chiar un hotel de trei stele, cu parcare etc, însă nimic din toate astea nu s-au realizat. Surpriza cea mai mare pentru municipalitate a fost că societatea Karan şi-a schimbat acţionariatul, iar la masa de negocieri, în locul lui Neculai Gălăţanu (cel care a reprezentat firma Karan Business & Finance SRL până acum) a venit un alt reprezentant, Mohammad Rezazadeh Kermani (cunoscut la noi în ţară pentru organizarea concursului Miss Plaja din Mamaia) cel care însă a şi preluat 50% din acţiunile societăţii KARAN, în septembrie 2017.

După zeci de ani de folosinţă, patru poduri din judeţul Galaţi aflate în stare avansată de degradare vor fi reabilitate în acest an. Consiliul Judeţean Galaţi a alocat un milion de lei pentru consolidarea a patru poduri care au o vechime de peste 30 de ani, aflate pe DJ 241G (în localitatea Ţepu), podul de pe DJ 242E (aflat între localităţile Roşcani şi Oancea), podul de pe DJ 251L (aflat între Braniştea şi Schela) şi podul de pe DJ 242 C (aflat între Bălăbăneşti şi Lungeşti). „După mulţi ani de zile, Consiliul Judeţean Galaţi s-a aplecat şi asupra podurilor, podeţelor din judeţ, pentru că sunt multe care au o vechime de peste 30, 40, 50 de ani. De-a lungul timpului, din cauza tonajului greu, unele s-au lăsat, altele s-au spart, altele puneau în pericol traficul rutier. Este desemnat deja constructorul, iar în câteva zile ne vom apuca de lucrare”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi care a mai precizat că lucrările de consolidare şi reabilitare pentru cele 4 poduri vor fi finalizate până la sfârşitul anului.

Asociaţia pentru Ecologie şi Turism PRO ECO-TUR a organizat la nivelul tuturor filialelor, cu ocazia Lunii Pădurii, ample campanii de ecologizare şi reconstrucţie ecologică a terenurilor care au fost despădurite sau se află într-o stare avansată de degradare forestieră sau sunt predispuse la alunecări de teren. Astfel, în perioada 18 – 20 aprilie 2018, au fost realizate activităţi de ecologizare şi plantări de puieţi forestieri în judeţul Buzău în zona Vulcanilor Noroioşi din comuna Berca şi în zona fostei Mânăstiri Castel Bradu din comuna Tisău. În dimineaţa zilei de 19 aprilie au fost demarate plantările din comuna Berca, mai întâi pe malurile abrupte ale râului Buzău în zona Răteşti continuate pe culmile predispuse la alunecări de teren ale munţilor Buzăului din zona Viforâta, unde datorită suprafeţei considerabile ce urma a fi reîmpădurită, membrii Asociaţiei pentru Ecologie şi Turism PRO ECO-TUR de la filialele din Galaţi, Constanţa şi Brăila au fost susţinuţi de un număr foarte mare de voluntari de la diverse instituţii din zonă dintre care enumerăm: 11 angajaţi ai OMV Petrom, 10 angajaţi ai Primăriei Berca, 15 elevi şi cadre didactice de la Liceul Tehnologic „Sfântul Mucenic SAVA”din Berca, 58 de cadre militare de la 5 unităţi militare din Buzău, 63 de jandarmi de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Buzău şi peste 60 de ofiţeri de poliţie de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău. În ziua următoare au fost continuate plantările de puieţi forestieri în comuna Tisău pe malurile erodate de viituri ale râului Haleş din frumoasele poieni de sub Mânăstirea Ciolanu precum şi în alte zone degradate pentru a se putea păstra şi conserva potenţialul turistic al zonei. De data aceasta, membrii Asociaţiei pentru Ecologie şi Turism PRO ECO-TUR au fost susţinuţi de către 17 angajaţi ai OMV Petrom, 44 de elevi şi cadre didactice de la Şcoala Gimnazială din Haleş, 10 angajaţi ai Primăriei Tisău şi 10 angajaţi ai Ocolului Silvic Tisău. Cu ocazia acestor plantări, toţi voluntarii au primit certificate de participare la activitate şi li s-au asigurat suplimente de hrană şi apă iar elevilor participanţi le-au fost distribuite tricouri imprimate cu sloganul campaniei de plantare. Ţinem să menţionăm că toate aceste evenimente desfăşurate în zona Buzăului nu ar fi fost posibile fără susţinerea materială oferită de către OMV Petrom căruia dorim încă odată să-i mulţumim pentru implicare şi sperăm şi la colaborări viitoare la fel de frumnoase şi benefice pentru toată lumea. În încheiere ţinem să informăm că la sfârşitul săptămânii Asociaţiei pentru Ecologie şi Turism PRO ECO-TUR intenţionează să organizeze în Bucureşti o campanie de ecologizare a lacului TEI şi a malurilor acestuia, lac care este plin de o cantitate foarte mare de PET-uri, ocazie cu care invităm pe cei doritori să ni se alăture şi îi aşteptăm cu drag alături de colegii noştri de la Sucursala Bucureşti a AAsociaţiei pentru Ecologie şi Turism PRO ECO-TUR. 25Impadurire2
Transurb SA, monopolista societate de transport public local, se luptă din greu cu lipsa banilor şi, cu toate că abia a reuşit să iasă de sub executările instituite de ANAF, iată că o ajung din urmă datoriile către furnizori, şi nu numai. Pentru că nu reuşeşte să efectueze plăţi, una dintre firmele care îi furnizează piese auto, Danuliz 96 SRL s-a hotărât să ceară falimentul Transurb în instanţă, aşa cum se relatează AICI. După cum a declarat directorul Transurb SA, Adrian Negraru, datoria către Danuliz 96 SRL se ridică la 56.000 lei: ”Mâine (n.r. - 25 aprilie 2018) avem o întâlnire cu reprezentanţii acestei firme în care vom stabili eşalonarea acestei datorii”. Rămâne de văzut dacă şi reprezentanţii Danuliz 96 SRL vor fi de acord cu această eşalonare.  De altfel, în privinţa proceselor de pe rolul instanţei, Transurb SA are un proces destul de costisitor cu municipalitatea, având ca obiect ”Pretenţii Contractul nr. 49304/03.05.2016” prin care societatea de transport local speră să recupereze sumele neîncasate în baza contractului amintit reprezentând diferenţa de cost per kilometru, adică aproape 4 milioane de euro, despre care cotidianul nostru a scris AICI. Numai că în acest dosar, instanţa a hotărât o taxă de timbru uriaşă: ”În temeiul art. 42 alin. 2 din Ordonanţa de Urgenţă 80/2013 dispune eşalonarea taxei de timbru în 12 rate lunare în valoare de câte 14.007,25 lei” se arată în soluţia completului de judecată. 

Inventarierea locurilor de parcare rezidenţiale a fost, în sfârşit, finalizată de municipalitate. Au ieşit la numărătoare 17.880 locuri de parcare rezidenţiale care ar trebui să revină gălăţenilor care deţin în proprietate autoturisme, după ce vor fi atribuite sau scoase la licitaţie. În acest sens, municipalitatea are încă de anul trecut un regulament de atribuire a locurilor de parcare rezidenţiale aprobat la începutul anului 2017, iar anul trecut în vară a fost stabilit ca de administrarea acestora să se ocupe societatea Gospodărire Urbană SRL. Cele aproape 18.000 de locuri de parcare identificate până în prezent este total insuficient având în vedere că în Galaţi sunt înmatriculate aproape 100.000 de maşini.

Potrivit declaraţiilor primarului Ionuţ Pucheanu, municipalitatea va face în aşa fel încât ca, începând din acest an, să crească considerabil numărul locurilor de parcare din jurul blocurilor. ”Anul acesta începem regenerarea urbană în interioarele de cartier. În urma acestor lucrări, vom identifica şi mai multe locuri de parcare, astfel încât să se creeze locuri suficiente care să mulţumească cât mai mulţi gălăţeni. Atunci când vom intra cum trebuie în cartiere cu regenerarea urbană, cu siguranţă vor fi create alte câteva mii de locuri de parcare astfel încât să ajungem la un nivel care să acopere măcar minimul necesar de locuri de parcare”.

În condiţiile în care numărul locurilor de parcare din jurul blocurilor nu va creşte, în momentul atribuirii acestora, indiferent prin ce metodă, cu siguranţă gălăţenii vor ajunge să se ”războiască” pentru ele, iar câştig de cauză vor avea cei care vor avea posibilităţi financiare şi astfel vor putea să pluseze considerabil la licitaţie, iar cei care nu îşi vor permite să plătească prea mult pe un loc de parcare vor fi clar dezavantajaţi.

Cu ocazia celebrării Lunii Pădurii, în perioada 15 martie - 15 aprilie, Asociaţia pentru Ecologie şi Turism PRO ECO-TUR a demarat la nivelul tuturor filialelor şi sucursalelor „campania de primăvară” privind ecologizarea şi reconstrucţia ecologică a terenurilor care au fost despădurite sau se află într-o stare avansată de degradare forestieră sau sunt predispuse la alunecări de teren.
”Startul la plantări a fost dat de către membrii şi voluntarii Asociaţiei pentru Ecologie şi Turism PRO ECO-TUR Filiala Brăila care, în parteneriat cu 30 de elevi din clasa a VII-a a Şcolii Gimnaziale Cazasu, coordonaţi de către dl. director Petrus Dorobanţu, d-na prof. Gina Coros şi dna. Cristina Dobre, au realizat plantări de pomi fructiferi, copaci ornamentali şi material forestier pe raza UAT Cazasu – judeţul Brăila, activităţi care au avut drept scop pe lângă cea de reconstrucţie ecologică şi conştientizarea publică şi educaţia ecologică”, a declarat preşedintele Asociaţiei PRO ECO-TUR, Cristian Arsene. Acesta a mai precizat că activităţile de plantare vor continua în perioada 18 – 20 aprilie cu plantări realizate în judeţul Buzău pe raza UAT Tisău şi UAT Berca – zona Vulcanilor Noroioşi, unde, datorită suprafeţei considerabile ce urmează a fi reîmpădurită, vor participa membri şi voluntari ai Asociaţia pentru Ecologie şi Turism PRO ECO-TUR de la filialele din Galaţi, Brăila şi Constanţa.
”Cu această ocazie, invităm pe cei doritori să ni se alăture în activităţile de reconstrucţie ecologică şi îi aşteptăm cu drag să ni se alăture la plantările din zona munţilor Buzău”, a mai spus Cristian Arsene.

 

Senatorul PNL, George-Cătălin Stângă, preocupat până peste poate de soarta Galaţiului în perspectiva vânzării combinatului siderurgic de la Galaţi, a adresat o interpelare Primului Ministru, Viorica Dăncilă. Toate bune şi frumoase, dar când faci interpelări numai de dragul de a bifa o activitate care să dea bine la scoring şi nu o treci prin filtrul gândirii, s-ar putea să dea cu virgulă. Nu că doamna Dăncilă ar putea vedea greşelile flagrante din documentul senatorului de Galaţi, George Stângă, dar iată că aceste interpelări sunt publice şi le mai vede şi poporul. Despre ce este vorba în fapt. Senatorul explică în interpelare că ”Până înainte de Revoluţie, Galaţiul fabrica 70% din producţia naţională de oţel şi exporta pe tot globul, aproximativ 8 tone de oţel. (...) Deşi pentru Galaţi vremurile glorioase au trecut în industria oţelului, Combinatul Siderurgic reprezintă încă un important pol socio-economic în municipiu, datorită faptului că este unul dintre cei mai mari angajatori din regiune, cu un număr de 5.400 de angajaţi şi datorită producţiei de aproximativ două tone de oţel pe an.”

Senatorul Stângă vorbeşte de o producţie de oţel de 8 tone/an înainte de Revoluţie şi 2 tone pe an în prezent. Ce înseamnă două tone de oţel? Păi să facem un execiţiu de comparaţie, dar nu înainte de a face precizarea că 1 tonă = 1000 kg. Maşina pe care o conduce senatorul gălăţean, un Volkswagen Passat are aproximativ 1440 kg, adică aproape o tonă şi jumătate, iar un Volkswagen Touareg are peste două tone, adică aproximativ 2200 kg. Ca să producă 2 tone de oţel pe an, cu 5400 de angajaţi şi să ajungă la o cifră de afaceri de aproape 800 milioane de euro (2017), ar însemna că ArcelorMittal Galaţi ar trebui să vândă oţelul la un preţ ce ar putea întrece lejer preţul aurului. Iar dacă este să împărţim cele 2 tone la 12 luni, ar însemna că producţia lunară este de 166,6 kg. ArcelorMittal Galaţi nici n-ar mai avea nevoie de furnale şi oţelării, cantitatea asta ar putea fi făcută lejer de cei aproximativ 5400 de muncitori exact ca în preistorie, în Epoca Fierului, căci fiecare muncitori ar trebui să producă circa 0,03 grame de oţel pe lună. Cu aşa productivitate, combinatul gălăţean ar putea intra în Cartea Recordurilor.

Greşeala senatorului este cu atât mai flagrantă cu cât acesta a fost de curând pe platforma siderurgică, iar oficialii combinatului i-au explicat pe îndelete tot ce a dorit să ştie despre colosul siderurgic.
Menţionăm că recordul de producţie al combinatului siderurgic gălăţean a fost înregistrat întradevăr înainte de revoluţie şi s-a ridicat la 7,2 milioane de tone de oţel pe an, iar în prezent producţia anuală se ridică la 2 milioane de tone de oţel.

 

Situaţia terenului instabil din zona Falezei Dunării din Galaţi rămâne permanent un subiect de actualitate, deoarece de ani de zile nimeni nu reuşeşte să se apuce de treaba pentru a opri alunecările de teren din această parte a oraşului. În prezent se fac foraje necesare pentru colectarea datelor privind situaţia terenului şi studii cu acelaşi subiect, însă aceste demersuri nu stăvilesc alunecările şi nici nu înseamnă că prea curând cineva va face ceva concret. "Insist de 10 ani cel puţin pe subiectul necesităţii consolidării falezei. Şi nu doar din punct de vedere al consolidării din punct de vedere tehnic, aşa cum - Dumnezeu să-l ierte - Coşovliu (n.r.- Octavian Coşovliu, reputat expert în domeniul construcţiilor) a tot insistat pe tema calităţii terenului din Galaţi, a comportamentului loesului în diverse situaţii, şi aş privi şi sub aspectul economic al lucrurilor. Sigur că trebuie consolidată faleza pentru ca Galaţiul să nu alunece în Dunăre. Dar de curând s-a discutat despre amplasarea de chioşcuri. Noi venim cu chioşcuri după 25 de ani după ce am râs de Durbacă că pune chioşcuri sau, aşa cum am spus mereu, prin consolidarea malului falezei şi tăierea lui înseamnă că câştigi mai mult spaţiu pe Faleza Inferioară şi Faleza Superioară. În acest mod s-ar obţine locuri de parcare pe Faleza Superioară, iar pe Faleza Inferioara s-ar obţine locuri pentru alimentaţie publică şi diverse servicii, pe toţi cei 4 kilometri cât are faleza", este de părere preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima.
Acesta a explicat că şi din punct de vedere economic, Galaţiul înregistrează pierderi în fiecare zi în care nu se încep lucrările de consolidare a falezei, dar vine şi cu propuneri concrete. "Ce conţine un zid de sprijin? Piloni din beton şi beton de sprijin. Cât a costat betonul acum 20 de ani şi cât costă acum? Cât a costat manopera, cât costă astăzi şi cât va costa peste 15 ani. Fiecare zi pe care o pierdem nepunând acest zid de sprijin duce la o pierdere a mediului de afaceri din Galaţi, ba mai mult de atât, va fi mult mai greu şi de a obtine avize de mediu pentru preluarea balastului. Am avut sute, mii de tone de balast în zona noastră. Galaţiul nu a utilizat milioane de tone de balast din albiile râurilor. Pe zi ce trece va fi mai greu de obţinut această materie primă. Vom constata cât de greu şi cât de mult ne va costa să facem acest zid de sprijin sau un metru de cheu vertical. Eu, personal, am propus să mergem cu cele trei elemente conjugate, pentru că preluarea din trei puncte a sprijinului falezei va fi mult mai uşor de realizat, şi tehnic, şi cu investiţii mult mai mici: cheu vertical, zid de sprijin pe Faleaza Superioară şi zid de sprijin pe Falează Superioară. Aş merge prin metoda să faci cât poţi în fiecare an (300-400 de metri)", a explicat Cristian Dima.

Faleza Inferioară a Dunării a rezistat vitregiilor tuturor regimurilor politice prin care a trecut Galaţiul. Nu s-au făcut construcţii, nu s-au amplasat chioşcuri. A rămas una dintre cele mai naturale faleze de pe întreg cursul Dunării. Nici măcar edilul de tristă amintire, Eugen Durbacă nu a a avut curajul să umple Faleza Inferioară de chioşcuri şi terase. Însă, începând din această vară, Faleza Inferioara va fi împânzită de 25 de chioşcuri sau tonete ce vor funcţiona în sezonul estival.

În acest scop, Primăria municipiului Galaţi organizează licitaţie publică, cu ofertă în plic, pentru atribuirea de licenţe de ocupare a domeniului public pentru 25 de amplasamente de 5 metri pătraţi pe Faleza Inferioară a Dunării, aprobate prin dispoziţia primarului. Potrivit anunţului Primăriei Galaţi: ”Scopul atribuirii de licenţe de ocupare pentru aceste amplasamente îl reprezintă atragerea de noi venituri la bugetul local al municipiului Galaţi şi în vederea asigurării unor servicii complete pentru cetăţenii din municipiul Galaţi prin amplasarea de construcţii provizorii”.

Documentaţia de participare se poate solicita şi obţine de la sediul Primăriei municipiului Galaţi, Compartiment autorizaţii, licenţe, iar preţul caietului de sarcini este de 30 de lei.

Data limită pentru solicitarea de clarificări cu privire la procedura licitaţiei este de 25.04.2018 şi data limită de depunere a plicurilor este 26.04.2018, ora 14.00. Pentru participarea la licitaţie, persoanele interesate trebuie să depună plicuri sigilate cu documentele de calificare, în conformitate cu documentaţia de participare. Data şi locul în care se va desfăşura şedinţa publică de licitaţie este 27.04.2018, ora 10.00, la sediul Primăriei municipiului Galaţi.

Poate că ar fi fost necesare pe ici, pe colo, câte un chioşc modern cu îngheţată sau sucuri reci, însă de la nimic la 25 de astfel de construcţii provizorii, este cam mult, chiar şi pentru Faleza Galaţiului, vestită pentru lungimea ei de circa 4 kilometri.

În urma acţiunilor de control, inspectorii fitosanitari au depistat o cantitate de 1100 tone de cartofi de provenienţă Egipt, care au primit interdicţia de a intra în ţară prin portul Constanţa, deoarece, conform analizelor de laborator a fost depistată prezenţa bacteriei Ralstonia solanacearum (Putregaiul brun). Dacă această cantitate de cartofi ar fi intrat în ţară, impactul economic ar fi putut fi extrem de sever, având în vedere că la ora actuală nu există metodă chimică sau biologică pentru controlul acestui organism dăunător şi, mai mult decât atât, ar exista riscul contaminării solului şi a apelor de suprafaţă cu bacteria provenită din resturile rezultate în urma consumului cartofilor precum şi din cartofii deterioraţi şi evacuaţi ca resturi menajere. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, manifestă o exigenţă sporită pentru protejarea spaţiului românesc privind prevenirea introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. Activitatea fitosanitară este îndreptată spre prevenirea introducerii de organisme dăunătoare în zone în care acestea nu sunt prezente, diminuarea arealelor de răspândire şi eradicarea organismelor dăunătoare.

Pagina 8 din 41