Monitorul de Galati

Monitorul de Galati

Oare din ce aluat sunt construiţi oamenii care pot alerga într-o cursă de 24 de ore? În aparenţă, obişnuiţi, care seamănă cu noi, dar care au putut să-şi dăruiască trupul şi sufletul în scopuri caritabile şi această bunătate să o transforme într-un strigăt de luptă, un război cu inerţia, cu rutina, o luptă dedicată celor care suferă.

Sâmbătă, 08 aprilie 2021, în Pădurea Gârboavele, s-a desfăşurat un eveniment deosebit, Ultramaratonul, adică o încercare sportivă extremă, o cursă care a durat 24 de ore. S-au aliniat la linia de start atât alergători individuali, dar şi în echipe, veniţi de peste tot din România.

Un grup numeros de oameni inimoşi, modeşti şi fără pretenţii de vedetă, care s-au adunat la iniţiativa APCA (Asociaţia de Sprijin pentru Părinţi şi Copiii cu Autism Galaţi) şi Aurelian Podaşcă, în parteneriat cu GALPOL (Asociaţia Profesională a Poliţiştilor Locali Galaţi), Primăria Comunei Tuluceşti şi Euro-Construcţii, pentru a aduna fonduri destinate unui spaţiu specializat în terapie şi învaţământ la copiii cu autism şi în acelaşi timp în sprijinirea luptei cu boala a lui Daniel Gafton, Valentin Coman şi Nicoletei Cojocaru.

Unele dintre echipele venite la Galaţi poartă nume optimiste ca „Run for fun”, „Happy runners” sau „Supradoza de vise”, înfruntându-se cu alte echipe denumite mai războinic, „Lupii dacici”, „Spartanii” sau „Carpii”. Alţi alergători au provenit din echipele Poliţiei Locale Galaţi, Transurb sau Tineretului Liberal.

Duminică, la ora 10.00, după o cursă epuizantă, participanţii au fost ovaţionaţi şi premiaţi, în prezenţa Constantinei Diţă-Tomescu, campioană medaliată cu aur la Olimpiada de la Beijing, şi a Danielei Antipov de la Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Galaţi. Locul 1 la individual fete a fost luat de Mara Guler (55 de ture de 3,25 km), la băieţi, tânărul Cristian Neacşu (61 de ture), la echipe învingători fiind echipa Carpilor din Constanţa.

Felicitări tuturor şi nu uitaţi motto-ul acestor învingători: „ALEARGĂ pentru tine şi pentru ceilalţi - ÎMPREUNĂ suntem mai puternici!”. (autor Cornel Gingărașu)

VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Proteinele, împreună cu grăsimile şi carbohidraţii, sunt unul dintre cei trei macronutrienţi importanţi necesari fiecărei celule a corpului uman, canin sau felin. Acest nutrient este necesar în cantităţi diferite, în funcţie de specie. În acest articol, vom discuta de ce este importantă proteina, vom examina cerinţele pentru câini şi pisici, vom enumera sursele şi vom nota ramificaţiile exceselor şi deficienţelor.

Ce este proteina şi de ce este importantă

Proteinele sunt una dintre cele mai importante componente din organism. Este necesară pentru muşchi, reparaţia celulelor, susţinerea sistemului imunitar şi ajută la apaţia senzaţiei de săţietate. Proteinele alimentează corpul pe măsură ce este procesată prin digestie. Beneficiile suplimentare includ stimularea metabolismului, contribuie la menţinerea  greutătii,a unei tensiuni arteriale normale şi a sănătăţii oaselor.
Corpul mamiferelor necesită 22 de aminoacizi, care sunt componentele de baza a proteinelor. Pisicile pot produce singure 11 aminoacizi, iar câinii sintetizează un număr de 12 aminoacizi.
Ceilalţi 10 sau 11 aminoacizi necesari organismului trebuie suplimentaţi prin alimentaţie, aceştia numindu-se aminoacizi esenţiali.
Dintre aminoacizii esenţiali putem enumera:
Arginina, Histidină, Isoleucina, Leucina, Lizină, Metionină, Fenilalanină, Taurina (numai la pisici), Treonina, Triptofanul şi Valina.
Pe lângă faptul că pisicile necesită o hrană cu mai multe proteine, nevoia de taurină unei pisici este un motiv important pentru care pisicile nu pot mânca hrană pentru câini.

Cerinţe în proteină pentru pisici şi câini

Cantitatea de proteină necesară variază în funcţie de specie, nivelul de exerciţiu fizic, nivelul de stres, stadiul de viaţă, ciclul reproductiv, starea medicală de bază şi starea generală a corpului. Animalele de companie care ard mai multe calorii sau consumă energie suplimentară necesită mai multe proteine. De exemplu, câinii de serviciu sau câinii care fac multă mişcare au nevoie de o hrană cu un nivel proteic mult mai înalt. Animalele de companie aflate la vârste diferite (căţeluş sau pisoi, adult sau senior) necesită cantităţi diferite de proteine, cu nevoi crescute în perioadele de creştere. Există cerinţe suplimentare de energie în timpul sarcinii sau alăptării şi la animalele  bolnave sau debilitate. Dimpotrivă, unele afecţiuni medicale, cum ar fi bolile renale, pot necesita cantităţi mai mici de proteine în dietă.
Pe lângă proteine, câinii şi pisicile necesită apă, grăsimi, carbohidraţi, vitamine şi minerale. O dietă echilibrată de înaltă calitate este esenţială pentru o sănătate bună. Când cumpăraţi alimente pentru animale de companie, alegeţi un aliment certificat nutriţional şi medical.
De regulă, câinii au nevoie de aproximativ jumătate din cantitatea de proteine faţa de pisici. Pisicile sunt carnivore şi necesită o hrană predominant proteică, faţă de câini, care sunt consideraţi în prezent omnivori.
Necesarul de proteine poate fi calculat în câteva moduri diferite:
- După greutatea corporala:
Câinii au nevoie de aproximativ 1 gram de proteine pe kilogram de greutate corporală ideală. De exemplu, un câine de 25 de kilograme cu o greutate ideală ar necesita 25 de grame de proteine pe zi. Pe de altă parte, un câine supraponderal de 50 de kilograme, dar care ar trebui să aibă 40 de kilograme, ar necesita 40 de grame de proteine pe zi.
Pisicile au nevoie de aproximativ 2 grame pe kilogram de greutate corporală ideală. De exemplu, o pisică de 10 kilograme cu o greutate ideală ar necesita 20 de grame de proteine pe zi.
- În funcţie de nevoile de creştere:
Câini - În general, majoritatea câinilor au nevoie de aproximativ 18-25% proteină in raţie;
Căţeluş - 28%;
Adult - 18% până la 20%;
Senior - 18%;
Câine de lucru - 25-35%;
Gravidă sau care alăptează - 28%.
Pisici - În general, majoritatea pisicilor au nevoie de 35 până la 45% protein in raţia alimentară;
Pisoi - 40-50%;
Adult - 35-40%;
Senior - 35 - 38%;
Sarcina sau alăptarea - 45 până la 50%.
Pentru a calcula cerinţele în proteine, urmaţi aceşti paşi:
Cântăreşte-ţi animalul de companie. Luaţi în considerare dacă animalul dvs. este supraponderal şi care ar trebui să fie greutatea  ideală.
Determinaţi cu precizie cantitatea de mâncare. Acest lucru este cel mai adesea calculat în grame.
Alimentele uscate sunt puţin mai greu de convertit în grame, deoarece sunt măsurate mai degrabă în volum decât în greutate. Dacă este posibil, cântăriţi porţia zilnică de mâncare a câinelui dvs. pe un cântar de bucătărie. O cană de alimente uscate poate varia de la 80 la 120 de grame.
Citiţi eticheta alimentelor pentru animale de companie în scopul determinării procentului minim de proteine din pungă sau cutie. De asemenea, puteţi obţine aceste informaţii de pe site-ul web al producătorului de „petfood”. Fă calculul. Înmulţiţi gramele mâncarii cu procentul de proteine.
De exemplu, dacă utilizaţi un total de 240 grame pe zi şi eticheta „spune” că are 10% proteine, înmulţiţi 240 grame x 10% (0,10) proteine pentru a obţine 24 de grame de proteine pe zi. Ca un alt exemplu, dacă hrăniţi 1 1/4 cani de alimente uscate care conţin 20% proteine şi fiecare cană este de 100 grame, atunci 100 grame x 1 1/4 cani = 125 grame x 20% proteine (0,20) = 25 grame de proteină.

Când animalele de companie primesc prea multă proteină

Ingerarea excesivă de proteine poate duce la obezitate. NOTĂ: Obezitatea este o problemă frecventă, cel mai des cauzată de supraalimentare şi lipsa exerciţiului fizic.

Când animalele de companie sunt carenţate în proteine

Deficitul de proteine poate duce la probleme precum musculatura slabă, vărsăturile, diareea, pierderea în greutate sau creşterea în greutate, modificările comportamentale şi eşecul de a creşte sau de a fi rezistenţi la infecţii. Pisicile necesită aminoacizi de origine animala. Deficitul de taurină şi arginină poate provoca probleme oculare severe, anomalii neurologice şi boli de inimă care le pun viaţa în pericol.

Surse de proteine

Există multe surse de proteine şi cel mai important, diferenţe în calitatea acestora. Unele surse de proteine, cum ar fi sursele vegetale, nu conţin toţi aminoacizii esenţiali pentru pisici. Carnea de înaltă calitate, precum puiul, carnea de vită, carnea de porc, iepurele, raţele şi peştele, sunt foarte digestibile şi conţin aminoacizii esenţiali.
Proteinele sunt evaluate pe baza valorii lor biologice (capacitatea proteinei de a fi descompusă şi utilizată de organism-digestibilitatea). Cu cât organismul este mai capabil să descompună o proteină, cu atât este mai mare valoarea biologic şi alimentară. De exemplu, proteinele cu cea mai mare valoare biologică sunt carnea de vită, pui şi muşchi de miel.  Pe listă sunt şi făina de peşte şi organele, urmate de soia, gluten de porumb, grâu sau concentrate din din orez.

Animalele de companie pot fi alergice la proteine?

Câinii şi pisicile pot fi alergici la diverse proteine. Alergiile alimentare provoacă mâncărimi ale pielii, căderea părului, crustizare, infecţii ale urechii, infecţii ale pielii, vărsături, diaree şi scădere în greutate. Cele mai frecvente surse alergogene  sunt puiul, carnea de vită, peştele, ouăle şi laptele. Dacă animalul dvs. de companie are simptome care bănuiţi că ar putea proveni de la o alergie, consultaţi medicul veterinar pentru recomandări.
În caz de alergii alimentare, o recomandare obişnuită este să utilizaţi o dietă cu ingrediente limitate, denumită şi „dietă de eliminare”, care implică hrănirea fără ingredientul  suspectat pentru o durată de 2 până la 3 luni. Scopul este de a alege o sursă de proteine la care animalul dvs. nu a fost expus şi prin urmare, nu este sensibil. Există multe companii care produc alimente foarte gustoase, cu  miel, iepure, somn, păstrăv, capră, raţă, carne de vânat şi chiar cangur.
O altă opţiune pentru tratarea alergiilor alimentare este o dietă proteică hidrolizată. Aceasta înseamnă că proteina, care poate proveni dintr-o sursă obişnuită, cum ar fi puiul sau carnea de vită, este modificată în aşa fel încât organismul să nu o recunoască antigenic şi să nu declanseze răspunsuri imunitare de hipersensibilizare. (autor: Cornel Gingărașu)

Potrivit ordinului ministrului Sănătăţii, începând cu data de 05 mai 2021, Gabriela Angheloiu a fost numită prin detaşare, pe o perioadă de 6 luni, în funcţia de director executiv al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Galaţi. 

Gabriela Angheloiu a ocupat, până astăzi, funcţia de şef al Serviciului de Perfecţionare în Sănătate Publică şi Recunoaştere Profesională în Domeniul Sanitar - Direcţia Generală Resurse Umane, Structuri şi Politici Salariale din cadrul Ministerului Sănătăţii. 

Potrvit presei centrale, Gabriela Anghleloiu a avut susţinerea PSD pentru ocuparea unor funcţii importante în minister, iar acum pare să fie o detaşare forţată.

Rămâne de văzut dacă Gabriela Angheloiu va accepta să vină la Galaţi, altfel istoria din luna mai 2020 se va repeta, când la fel ca acum, DSP Galaţi a rămas fără director, a fost detaşat cineva de la DSP Argeş care a refuzat să ocupe postul de la Galaţi, iar fostul director a fost repus pe funcţie.

Citeşte pe aceeaşi temă:

Directorul executiv al al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, încetare de mandat

Vid de putere: DSP Galaţi cu director nou, dar care a contestat numirea 

Fostul director al DSP Galaţi, medicul Liliana Moise, din nou la conducerea instituţiei 

Duminică, 02 Mai 2021 00:00

Paşte Fericit și Hristos a înviat!

Echipa cotidianului Monitorul de Galaţi vă urează un Paşte Fericit şi Luminat! Hristos a înviat!

Vineri, 30 Aprilie 2021 23:30

Sărbători fericite!

Sărbători Pascale binecuvântate cu darul bucuriei și al speranței, cu sănătate deplină și cu puterea de a dărui și a ajuta semenii!

Hristos a Înviat!

 

COSTEL FOTEA

Președintele Consiliului Județean Galați

Credeţi că pisicile sunt ingrate? Că se folosesc de oameni doar ca să obţină mâncarea? O echipă de cercetatori japonezi a cercetat interacţiunile sociale a micilor feline, descoperind o doză mare de indiferenţă în interacţiunea cu oamenii, emoţiile aşteptate de proprietari fiind neaşteptat de reduse. De fapt pisicile nu pot fi acuzate! Spre deosebire de căini, acestea au o capacitate naturală de relaţionare extrem de redusă.

În studiu, specialistul în comportamentul animalelor Hitomi Chijiiwa de la Universitatea Kyoto şi colegii ei, au cerut proprietarilor de pisici să încerce să deschidă un recipient transparent, plin de mâncarea preferată în timp ce pisicile lor priveau. Fiecare participant uman a apelat apoi la o altă persoană pentru ajutor, uneori existând şi a treia persoană ca observator neutru. Cheia experimentului a fost să ofere pisicilor o anumită plăcere, acest moment de recompensă nefiind corelat cu unul sau altul dintre participanţii umani.

În schimb, câinii s-au comportat diferit la aceste  teste identice. „Considerăm că pisicile ar putea să nu aibă aceleaşi abilităţi de evaluare socială ca şi câinii, deoarece spre deosebire de aceştia din urmă, nu au fost supuse în selecţia naturală cooperării intra - sau interspecii”, notează cercetătorii. Potrivit echipei japoneze, nu este relevată o mai mare loialitate faţă de câini, ci este pur şi simplu rezultatul faptului că pisicile nu înţeleg interacţiunile sociale implicate. Pentru acest studiu, experţii au testat pisicile, lăsându-le să aleagă unul dintre oamenii care le ofereau  o porţie de „ceva bun”. Aparent insensibile, pisicile erau în general, indiferente cu privire la cine le-a dat trufandaua. (Studiu apărut în revista „Animal Behavior and Cognition”).

Autor Cornel Gingăraşu

Vineri, 23 Aprilie 2021 12:48

Ing. Iulian Zaharia

Cu inimile cernite, colegii promoţiei 1965 a Facultăţii de Electrotehnică Iaşi anunţă pe cei care l-au cunoscut, că ing. Iulian Zaharia a părăsit această lume. Profesionist de excepţie dedicat meseriei, coleg sfătos şi echilibrat, soţ şi tată responsabil, bunic iubitor, Iulică a trăit admirat şi apreciat de cei din jur. Suntem alături de familie, dorindu-i puterea de a putea trece peste această încercare a vieţii şi a suporta perioada grea care va urma. Aprideti candela care să-i lumineze calea spre Rai. Fie-i ţărână uşoară!

Când vine vorba de vârsta unui câine este valabilă transformarea unui an uman egal cu şapte „ani de câine”? Studii recente au arătat că acest lucru nu este exact ştiintific vorbind.
Cu toţii ne dorim ca patrupezii noştri să trăiască veşnic şi vrem să ştim cum se leagă vârsta câinelui nostru de anii umani. Deci, ce sunt anii câinilor şi cum calculaţi anii câinilor în termeni umani?
Iată tot ce trebuie să ştiţi pentru a transforma vârsta câinilor în ani umani (şi invers) - şi pentru a înţelege mecanismul din spatele acesteia.

Ce sunt anii câinilor? Un an „de om” este egal cu şapte ani canini?

Înmulţirea vârstei calendaristice a câinelui dumneavoastră cu şapte poate fi uşor de făcut, dar nu va converti cu exactitate perioadele reale temporal şi biologic.
Acest lucru se datorează faptului că specia canină se maturizează mai repede decât oamenii în primii ani. De fapt, primul an din viaţa unui câine este echivalent cu primii 12-15 ani de la om! Al doilea an din viaţa unui câine este egal cu aproximativ 9-10 ani umani, în timp ce fiecare an după aceea valorează aproximativ 4-5 ani umani.
Deci, un an „de câine” ar putea fi egal cu perioada aproximativă de 4 -15 ani umani, în funcţie de stadiul de viaţă în care se află câinele dumneavoastră, precum şi de rasa lor.
Rasele mai mici tind să aibă o durată de viaţă mai lungă decât rasele mai mari. Câinii din rasele mici sunt de obicei consideraţi vârstnici de la vârsta de 8 ani, în timp ce câinii de rasă mare pot fi consideraţi vârstnici la vârsta de 5 sau 6 ani.

De ce câinii de rasă mică trăiesc mai mult decât câinii de rasă mare?

Motivele pentru care câinii mici au o durată de viaţă mai lungă decât câinii de rasă mai mare nu sunt complet înţelese. De fapt, în restul regnului animal, opusul tinde să fie adevărat - animalele mai mari supravieţuiesc de obicei celor mai mici.
Dar medicii veterinari văd că rasele mai mari îmbătrânesc într-un ritm mai rapid şi diagnostică boli legate de vârstă mult mai devreme faţă de rasele mici.
Cercetările de la Universitatea din Gottingen din Germania arată că fiecare creştere de 4,4 kilograme reduce speranţa de viaţă cu aproximativ o lună. Cercetătorul principal al acestui studiu, Cornelia Kraus, speculează că, din cauză că rasele mai mari îmbătrânesc mai repede şi cresc mai repede, creşterea celulelor anormale (inclusive cele canceroase) este mai probabil să apară.
Alţi cercetători au teoretizat că, deoarece câinii din rasele mari îmbătrânesc mai repede, ei dezvoltă şi boli legate de vârstă mai devreme în viaţa lor. O altă teorie este că patrupedele mici ar putea avea tendinţa de a fi „răsfăţaţi” - purtaţi în poşete sau ţinuţi în casă, de exemplu - în timp ce câinii mari tind să ducă un stil de viaţă mai activ, mai auster. Acest stil de viaţă mai activ vine cu riscuri, care ar putea duce la o mortalitate mai timpurie.

De ce câinii îmbătrânesc atât de repede în comparaţie cu oamenii?

Proiectul pentru studiul „îmbătrânirea câinilor” (site-ul web dogagingproject.org) a lansat o iniţiativă continuă pe termen lung pentru a studia factorii biologici şi de mediu care maximizează sănătatea şi longevitatea câinilor.
Scopul este de a înţelege modul în care genele, stilul de viaţă şi mediul influenţează procesul de îmbătrânire al unui câine.
Amintiţi-vă că vizitele anuale la medicul veterinar vă pot ajuta la prevenirea, detectarea sau încetinirea bolilor legate de vârstă, ajutându-vă potenţial animalul să trăiască mai mult.
Puteţi găsi schema convertirii vârstei la câini, adică răspunsul la întrebarea „Câţi ani are câinele meu în ani umani?“, în Galeria de imagini de mai jos! ↓
Această diagramă vă oferă o idee de bază despre stadiul de viaţă în care se află câinele dumneavoastră. Vă rugăm să reţineţi că acestea nu sunt reguli exacte.
Pe coloana 1 este vârsta reală, calendaristică a câinelui, pe urmatoarele coloane, vârsta câinelui în ani „umani”, în funcţie de mărimea patrupedului - coloanele începând de la stânga spre dreapta reprezintă câinii mici (până la 9 kg), câinii medii (10-22 kg), câinii mari (23-45 kg) şi ultima coloana, din extrema deaptă, sunt câinii din rasele gigante (peste 45 kg).

Autor: Cornel Gingărașu

Dacă în primele două zile ale protestului au fost câteva mii de gălăţeni, iar în a treia seară au fost câteva sute, în această seară s-au adunat maxim 50 de manifestanţi. Ca şi aseară, sunt mai multe forţe de ordine decât gălăţeni care protestează. În marile oraşe din ţară, protestele continuă.

Vom actualiza ştirea în cazul în care, la Galaţi, nu vor renunţa şi aceşti câţiva manifestanţi.

La echinocţiul de primăvară, duminica s-a hotărat să ofere galăţenilor soare, cer senin şi multă poezie, la propriu. 21 Martie este ziua celebrării mondiale a poeziei, o bună oportunitate pentru promovarea unui proiect iniţiat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos“, denumit  „Poezie la Dunăre“ - subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „Galaţi: 30 de poeme inscripţionate pe asfaltul de pe faleza inferioară, de Ziua Mondială a Poeziei“.

În 1991, la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în Paris, s-a hotărat că „poezia este importantă pentru omenire, aceasta fiind una dintre cele mai preţuite forme ale umanităţii de exprimare şi identitate lingvistică şi culturală“. Audrey Azoulay, de la UNESCO, spunea cu ocazia acestei sărbatori, că „poezia are o putere inegalabilă; aceea de a ne scutura viaţa de zi cu zi şi de a ne reaminti frumuseţea a ceea ce ne înconjoară şi rezistenţa spiritului uman“.

De dimineaţă, trecătorii au putut vedea 30 de poeme desenate pe asfalt (vezi foto în galeria de imagini ↓) şi s-au putut integra unui spaţiu acordat întâlnirii între apă, cer şi emoţie artistică. Au fost prezenţi organizatorii evenimentului, poeta Florina Zaharia, directorul Centrului Cultural, Viorel Sandu, poeţii Adi Secară, Marius Grama, Victor Cilincă, Luminiţa Potîrniche.

„Acest proiect cultural  de «street art», care aduce poezia în mijlocul oamenilor, este continuatorul excelentei serii «Cartesenţe» a Florinei Zaharia, un mijloc prin care se demonstrează că arta permite întregii societăţi să-şi găsească şi să-şi afirme identitatea, într-un dialog cu teme de actualitate ca non-violenţa şi toleranţa“, ne-a declarat poetul şi scriitorul Adi Secară. Victor Cilincă vede în acest eveniment „unicitatea sa şi faptul că oamenii se pot ridica peste obsesiile materiale“.

Printre autorii poemelor oferite cu generozitate sunt  gălăţenii Angela Ribinciuc, Simona Toma, Victor Cilincă, Stela Iorga, Luminiţa Potîrniche, Denisa Lepădatu, Angela Baciu, Alina Cheşcă, Adi Secară, Marius Grama, Leonard Matei, Dan Manole, Viorel Dinescu, Vali Crăciun, Alina Simona Dragomir, Dana Potorac, Sterian Vicol, timişorenii Robert Şerban, Nicoleta Papp, Ana Puşcaşu, Alexandru Potcoavă, Adrian Bodnaru, ieşeanul Lucian Vasiliu, bucureştenii Bogdan O. Popescu, Dan Mircea Cipariu, Peter Sragher, Andrei Novac, constănţeanca Iulia Pană şi tecuceanca Eleonora Stamate.

Au colaborat la proiect alături de Centrul Cultural Dunărea de Jos, Consiliul Judeţean Galaţi şi Asociaţia „Timişoara 2021 - Capitală Europeană a Culturii“.

Autor Cornel GINGĂRAŞU

Pagina 1 din 19