Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a anunţat, astăzi, vineri, 17 ianuarie 2020, pe pagina sa de Facebook, că a realizat o hartă interactivă unde gălăţenii pot urmări în timp real proiectele şi realizările sale. Este vorba despre o hartă online pe care apar lucrările în derulare din oraş, dar şi proiectele finalizate sau cele viitoare.

„Am realizat pentru gălăţeni o hartă interactivă unde puteţi vedea oricând obiectivele îndeplinite, lucrările în derulare şi proiectele de viitor ale oraşului nostru. Este calea prin care orice gălăţean devine conectat în timp real la schimbările din oraş“, spune Ionuţ Pucheanu.

Puteţi accesa harta AICI «-- CLICK!

Instituţia Prefectului Judeţul Galaţi a anunţat că în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2019-2021, program derulat de Ministerul Fondurilor Europene şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul de Ajutor European destinat celor mai dezavantajate persoane, la nivelul judeţului Galaţi au fost livrate către autorităţile locale un număr de 40.942 de pachete cu produse de igienă.

Contractul de furnizare încheiat de către Ministerul Fondurilor Europene cu asocierea dintre Oltina Impex Prod Com SRL, Piramid International SRL şi Best Achiziţii SRL are o perioadă de derulare de 20 de luni şi prevede în total patru livrări, câte două pe an. În majoritatea localităţilor din judeţ a început distribuirea acestor produse, în comunele Tudor Vladimirescu şi Vânători finalizându-se deja distribuirea către beneficiari.

Pachetele cu produse de igienă, care conţin periuţe de dinţi, pastă de dinţi, săpun lichid, şampon pentru copii, şampon pentru adulţi şi detergent de rufe, sunt distribuite de autorităţile publice locale categoriilor de beneficiari stabiliţi în Hotărârea de Guvern nr. 784/04.10.2018, respectiv:
a) persoanele cărora le este stabilit, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
b) familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) persoane aflate temporar în situaţii critice de viaţă, respectiv victime ale calamităţilor, persoane dependente, definite conform prezentei hotărâri, şi în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate. Situaţia temporară de vulnerabilitate va fi justificată de autorităţile publice cu atribuţii în domeniul respectiv. Acordarea de sprijin persoanelor aflate temporar în situaţii critice de viaţă se va realiza numai în cazul în care există stocuri de alimente după epuizarea distribuirii pentru categoriile anterioare acesteia, prevăzute la lit. a) şi b).

În privinţa celeilalte componente a POAD 2019-2021, acordarea de pachete cu ajutoare alimentare, procedura de licitaţie derulată de către Ministerul Fondurilor Europene este în faza de deliberare, conform portalului Sistemului Electronic de Achiziții Publice - SEAP. Ridicarea ajutoarelor se face în baza prezentării actului de identitate valabil, verificării identităţii persoanei pe listă şi a semnării de primire a pachetului cu produse de igienă de către destinatarii finali.

Reamintim că luni, 20 ianuarie 2020, şi în municipiul Galaţi începe distribuirea pachetelor de igienă, subiect despre care cotidianul nostru a relatat în articolul „Începe distribuirea ajutoarelor de igienă la Galaţi“.

Cele mai căutate locuri de muncă în anul 2019 au fost cele de şoferi, contabili şi economişti, potrivit unei analize realizate de platforma de recrutare eJobs.ro, informează Agerpres.
Astfel, aproape 4 milioane de căutări au fost înregistrate pentru locul de muncă de şofer, în 2019, în timp ce contabilii şi economiştii au adunat aproape 3 milioane de căutări cumulat.
Pe locul al patrulea în acest top se află locul de muncă de inginer, cu peste 1,2 milioane de căutări.
Directorul eJobs România, Bogdan Badea, a precizat că au crescut foarte mult şi căutările de locuri de muncă part-time.
"Una dintre surprizele anului trecut a fost să observăm cât teren au putut să câştige joburile part time. Fie că vorbim de tineri studenţi care vor un program de 4 sau 6 ore pe zi, care să le permită să-şi continue studiile sau de specialişti care vor să îmbine un job stabil cu activităţi de freelancing, 2019 a venit cu o creştere a interesului pentru aceste locuri de muncă - am avut 1,6 milioane de căutări pentru job-urile part time", a comentat Bogdan Badea.
Poziţia de asistent manager a înregistrat peste 1 milion de căutări, cea de manager a înregistrat peste 950.000 de căutări, iar cea de asistent medical a înregistrat peste 750.000 de căutări. La un nivel apropiat s-au aflat joburile destinate specialiştilor în resurse umane (aproximativ 750.000 căutări) şi cele de operatori de centre de apel telefonic (aproape 700.000).
Directorul eJobs a mai constatat şi scăderea numărului de căutări pentru locurile de muncă ce solicită cunoaşterea limbii engleze.
"Un alt aspect interesant anul trecut a fost legat şi de limbile străine incluse în căutările candidaţilor. Contrar aşteptărilor, joburile care presupuneau cunoaştere limbii engleze s-au aflat pe ultimul loc, fiind devansate de cele pentru vorbitorii de germană (peste 300.000 de căutări), italiană (195.000 de căutări), spaniolă (159.000 de căutări) şi franceză (152.000 de căutări)", a mai spus Bogdan Badea.
De cealaltă parte a clasamentului, locurile de muncă cu cele mai puţine căutări în 2019 au fost cele de arhitect, consilier juridic şi secretară.

Sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 - ''Bunăstarea animalelor'' din pachetul ''Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor'' se desfăşoară în perioada 15 ianuarie - 15 februarie 2020, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) într-un comunicat, potrivit Agerpres.
Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri, precizează APIA.
Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pachetul Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, a fost publicat pe site-ul APIA.
Ghidul solicitantului pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţiile necesare privind: condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obţinerii plăţilor; completarea şi depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanţi pentru obţinerea plăţilor; angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanţii în vederea accesării subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligaţiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancţiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora.

Oamenii de ştiinţă susţin că au reuşit să înţeleagă de ce oamenii îmbătrânesc în mod diferit. În cazul unor oameni, inima rămâne puternică şi dincolo de vârsta de 60 de ani, însă încep să aibă probleme cu rinichii. Alţii pot avea rinichii la fel ca la 30 de ani însă cad victime constant infecţiilor. Acum oamenii de ştiinţă sunt cu un pas mai aproape să înţeleagă de ce procesul de îmbătrânire variază atât de mult de la un individ la altul, conform unui material publicat recent de Live Science, informează Agerpres.
Chiar şi în cazul unui singur individ, îmbătrânirea se manifestă în mod diferit de la un ţesut sau organ la altul, uneori afectând ficatul înaintea inimii, spre exemplu. Oamenii pot fi astfel împărţiţi în categorii distincte în funcţie de care dintre sistemele lor biologice este afectat mai întâi, iar în viitor medicii vor putea folosi această informaţie pentru a recomanda anumite schimbări ale regimului de viaţă şi pentru a oferi tratamente personalizate, conform unui nou studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature Medicine.
Echipa care a realizat acest studiu a grupat 43 de persoane în categorii de îmbătrânire, în funcţie de datele biologice colectate de-a lungul a mai bine de 2 ani. Aceste date au inclus analize de sânge, identificarea substanţelor inflamatorii, microbiom, material genetic, proteine şi produşi de metabolism (metaboliţi). Urmărind modul cum s-au modificat aceste date de-a lungul timpului, echipa a identificat aproximativ 600 de aşa-numiţi markeri ai îmbătrânirii - valori care indică ce capacitate funcţională are un anumit ţesut şi prin care este estimată "vârsta biologică" a acestuia.
Deocamdată, echipa a identificat patru categorii distincte: imunitate, rinichi, ficat şi metabolism. Unii oameni aparţin unei singure categorii, însă sunt şi unii în cazul cărora se regăsesc criteriile pentru toate cele patru categorii, în funcţie de modul în care sistemele lor biologice rezistă în faţa îmbătrânirii.
"Probabil că va fi mult mai mult de patru categorii", a comentat unul dintre autorii acestui studiu, Michael Snyder, profesor şi şeful catedrei de genetică de la Şcoala de medicină a Universităţii californiene Stanford. Spre exemplu, unul dintre participanţii la studiu se confrunta cu îmbătrânirea predilectă a sistemului cardiovasculator - ceea ce înseamnă că miocardul se uzează mai rapid decât alte părţi ale organismului său. "Dacă am fi analizat 1.000 de persoane, sunt convins că am fi descoperit şi alţi indivizi cu acelaşi profil de îmbătrânire şi astfel această categorie ar fi fost definită". Cu cât vom studia mai mult acest domeniu, cu atât vom identifica şi alte profiluri de îmbătrânire, a mai susţinut Snyder.
În trecut, oamenii de ştiinţă au căutat markerii îmbătrânirii în baze de date uriaşe realizate pe populaţii întregi. Ei au identificat aceşti markeri prin compararea datelor obţinute de la tineri cu cele de la bătrâni, însă acest tip de date indică modul în care organismul se comporta la un anumit moment şi nu poate dezvălui cum o persoană sau alta se va schimba pe măsură ce înaintează în vârstă.
Într-un cadru clinic, markerii obţinuţi de la o întreagă populaţie nu sunt în măsură să determine cum va îmbătrâni un anumit pacient sau altul, sau ce tratamente ar trebui cineva să primească pentru a obţine cele mai bune efecte. "Deciziile bazate pe populaţii întregi sunt în cel mai bun caz preliminare. Ele nu dau în mod necesar rezultate bune pentru fiecare individ în parte", a adăugat el.
Prin monitorizarea anumitor indivizi pe perioade lungi de timp, Snyder şi co-autorii săi au dorit să identifice diferenţele dintre markerii de îmbătrânire de la un individ la altul. Participanţii la studiu au vârste cuprinse între 29 şi 75 de ani şi li s-au recoltat cel puţin 5 mostre biologice în interval de 2 ani. Chiar şi într-un interval de timp relativ scurt, aşa cum a fost în acest caz, anumite modele de îmbătrânire au devenit vizibile.
Spre exemplu, persoanele la care procesul de îmbătrânire afectează mai întâi sistemul imunitar au acumulat mai mulţi markeri de inflamaţie în timp, iar cei care sunt mai expuşi îmbătrânirii din punct de vedere metabolic au acumulat mai mult zahăr în sânge, ceea ce indica faptul că organismele lor metabolizează glucoza mai puţin eficient. Similar rezultatelor obţinute la testele de personalitate, profilul de îmbătrânire al fiecărui individ include o combinaţie de trăsături şi un amestec al unor profiluri diferite de îmbătrânire.
Snyder şi colegii săi doresc să-i monitorizeze în continuare pe participanţii la studiu pentru a observa modul în care profilul individual de îmbătrânire se modifică de-a lungul timpului. Scopul lor este de a dezvolta un test simplu de detectare a profilului individual de îmbătrânire ce va putea fi folosit de medici pentru a-i îndrepta pe pacienţi spre cele mai bune tratamente posibile.
"Există medicamente şi diferite tipuri de intervenţii dietare sau intervenţii legate de stilul de viaţă prin care este posibil să modulezi o parte din aceste procese de îmbătrânire", Dr. James Kirkland, gerontolog şi şeful Centrului Kogod pentru studierea Îmbătrânirii din cadrul Clinicii Mayo din Rochester, Minnesota.
"Însă pentru a aprecia aceste lucruri în mod corect, trebuie să ştim cărui pacient îi putem prescrie un anumit tratament sau o anumită modificare a regimului de viaţă, astfel încât aceste recomandări să aibă şi efect", a precizat Kirkland, care nu a făcut parte din echipa care a realizat noul studiu.

Un nou studiu realizat în China a dezvăluit regulile genetice ale bolii Alzheimer familiale, oferind o bază teoretică pentru intervenţia genetică şi terapia genetică aplicate în cazul acestei boli, conform autorilor, citaţi recent de agenţia Xinhua, informează Agerpres.
După 17 ani de cercetări, semnatarii studiului au ajuns la concluzia că 83,17 procente dintre cele 404 familii cu boala Alzheimer din China nu erau purtătoare ale mutaţiilor genetice cunoscute în prezent, a notat Jia Jianping, conducătorul echipei de oameni de ştiinţă şi profesor la Spitalul Xuanwu din Beijing.
Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, 11 mutaţii neraportate anterior, din 50 în total, ceea ce demonstrează eterogenitatea patogeniei dintre chinezi şi alte grupuri etnice.
Jia a declarat că un număr mare de gene necunoscute au rămas de explorat în continuare, iar cercetările ar putea ajuta la descoperirea genelor patogene caracteristice bolii Alzheimer în rândul persoanelor din China.
O lucrare referitoare la aceste concluzii a fost publicată în jurnalul Alzheimer's and Dementia.
Deşi rară, boala Alzheimer familială poate oferi indicii importante pentru studiul bolii Alzheimer, destul de comună printre vârstnici, a precizat Jia.
Începând din 2002, echipa condusă de Jia a început să colecteze cazuri de boală Alzheimer familială pentru o reţea online naţională specializată în această afecţiune.
Începând din septembrie 2019, echipa a colectat cazuri din 404 familii, totalizând peste 3.700 de persoane. Reţeaua online a devenit cea mai mare la nivel mondial specializată în boala Alzheimer.

Preşedintele columbian Ivan Duque a anunţat recent un ajutor american de 5 miliarde de dolari care vor fi investite în zonele afectate de traficul de droguri, relatează AFP, citat de Agerpres.
Această sumă va fi plătită într-o perioadă de trei ani, a precizat o sursă din cadrul preşedinţiei.
O agenţie a guvernului american, US International Development Finance Corporation (DFC), "a anunţat că va vărsa circa 5 miliarde de dolari pentru programe sociale în teritoriile afectate de culturile ilegale", a scris pe Twitter preşedintele Duque, rezumând o declaraţie pe care a făcut-o în prezenţa directorului executiv al DFC, Adam Boehler.
Boehler a declarat că acest ajutor va contribui la "dezvoltarea regiunilor, crescând venitul pe locuitor şi numărul de slujbe".
"Este esenţial să ne implicăm nu numai în eradicarea culturilor de coca, ci şi în partea pozitivă a lucrurilor şi în dezvoltare", a declarat el într-o zonă de cultură de coca din sud-vestul Columbiei vizitată împreună cu preşedintele Duque.
O parte din ajutorul american va fi destinat înlocuirii culturilor ilicite şi finanţării proiectelor de inserţie pentru combatanţii fostei gherile FARC, care au acceptat acordul de pace istoric din 2016.
După ce 7.000 de combatanţi ai FARC au depus armele, grupuri armate locale şi carteluri mexicane precum cel din Sinaloa au preluat controlul traficului de droguri în regiunile izolate din Columbia, în principal în departamentele apropiate de porturile maritime columbiene de la oceanul Pacific.
Preşedintele american Donald Trump a criticat dur creşterea record a suprafeţei narco-culturilor în Columbia, care potrivit ONU au atins 169.000 de hectare plantate în 2018, cu un potenţial de producţie de 1.120 de tone de cocaină.
Venit la putere în august 2018, preşedintele Duque a lansat un plan antidrog care prevede reducerea la jumătate a teritoriilor care adăpostesc culturi de coca între 2022 şi 2023. El a promis, de asemenea, să recurgă din nou la erbicidul glifosat pulverizat pe cale aeriană pentru a distruge culturile de coca, o iniţiativă salutată de SUA.
Creată în 2018 cu aprobarea preşedintelui Donald Trump, DFC şi-a început oficial activitatea în ianuarie 2020.

Pentagonul a primit o cerere din partea administraţiei Trump de a construi circa 435 km de zid la frontiera cu Mexicul şi evaluează costul şi viabilitatea proiectului, a declarat un oficial din Departamentul Apărării, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Dezvăluirea privind cererea venită de la Departamentul Securităţii Interne (DHS) anunţă o altă dispută cu democraţii în Congres, care s-au opus şi în trecut alocării a miliarde de dolari pentru sporirea măsurilor de securitate la frontieră.
Oficialul de rang înalt, care a făcut aceste declaraţii sub protecţia anonimatului, a refuzat să speculeze asupra costului proiectului, dar a menţionat că acesta va fi plătit din fondurile Pentagonului pentru combaterea traficului de droguri.
Washington Post a relatat recent despre deliberările interne ale administraţiei Trump asupra unei cereri în valoare de 7,2 miliarde de dolari.
Administraţia Trump s-a angajat să construiască cel puţin 400 mile (644 km) de zid de-a lungul frontierei cu Mexicul până în noiembrie 2020, când Trump va candida pentru un nou mandat. În campania sa din 2016, Trump a spus că Mexicul va plăti pentru acest zid, dar guvernul mexican a refuzat acest lucru.
Secretarul apărării Mark Esper a spus în cursul săptămânii că nu se va opune unei noi redirecţionări de fonduri pentru construcţia zidului de la frontieră, afirmând că acesta reprezintă o chestiune de securitate şi că Pentagonul susţine misiunea DHS. "Dacă de asta este nevoie, suntem pregătiţi să acordăm sprijin", a spus Esper.
Oficialul citat de Reuters a mai spus că evaluarea Pentagonului va dura probabil două săptămâni şi a observat că cererile trecute ale DHS pentru construcţia zidului de la frontieră au fost aprobate numai parţial de Departamentul Apărării.
Administraţia Trump a construit aproape 100 de mile (160 km) din zidul de la frontieră, potrivit statisticii Agenţiei de protecţie a vămilor şi frontierei din decembrie. Toate acele bariere instalate au înlocuit structuri existente, a menţionat agenţia.
Cererea DHS către Pentagon va fi evaluată atât din punct de vedere juridic, cât şi de către Corpul de ingineri al armatei.
"Uneori zonele în cauză nu sunt construibile sau este dificil de făcut asta în anumite puncte. Atunci deciziile de finanţate sunt evaluate simultan cu acest lucru", a precizat oficialul din Pentagon.
Nu se ştie când ar putea începe construcţia, dar orice finanţare aprobată ar trebui să fie cheltuită până la 30 septembrie, când se încheie anul fiscal.
De asemenea, statul major interarme va furniza o evaluare care va determina impactul pe care l-ar putea avea proiectul asupra gradului de reactivitate al armatei, probabil din cauza redirecţionării de fonduri, notează Reuters.

Actriţa australiană Cate Blanchett va prezida juriul celei de-a 77-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, care se va desfăşura în perioada 2 - 12 septembrie 2020, informează deadline.com, citat de Agerpres.
Juriul internaţional al celebrului festival italian atribuie în fiecare an trofeul Leul de Aur pentru cel mai bun film, alături de alte premii importante.
Alegerea actriţei Cate Blanchett în această funcţie a fost făcută pe 10 ianuarie de Consiliul de administraţie al Bienalei de la Veneţia, prezidat de Paolo Baratta, care a confirmat astfel recomandarea făcută de directorul Mostrei, Alberto Barbera.
Cate Blanchett, protagonista unor filme precum "Carol", "Blue Jasmine" şi "The Aviator", reprezintă un atu major pentru Festivalul de la Veneţia, care s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de critici legate de lipsa diversităţii de gen din programele ediţiilor sale din ultimii ani.
Actriţa australiană a fost recompensată în 2007 cu premiul de interpretare feminină la Veneţia - Copa Volpi - graţie rolului său din filmul "I'm Not There", regizat de Todd Haynes. Cate Blanchett are în palmares şi două premii Oscar: pentru rolul secundar din "The Aviator", în 2005, respectiv pentru rolul principal din filmul "Blue Jasmine", în 2014.

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a anunţat, astăzi, joi, 16 ianuarie 2020, că a fost emis ordinul de începere a lucrărilor pentru 5.000 de podeţe de acces la proprietăţi. Valoarea totală a proiectului este de 12.962.410 lei, fonduri din bugetul propriu al CJ Galaţi, iar lucrările vor fi realizate de Asocierea S.C. Davide Construct S.R.L & S.C. Tqm Management S.R.L.

„Acolo unde am reabilitat drumul judeţean sau unde urmează să demarăm lucrări de modernizare vom construi cale de acces pentru fiecare gospodărie. Am aprobat un singur tip de cale de acces, astfel încât să toate proprietăţile vor avea acelaşi model de podeţ. Doar lăţimile vor fi diferite, deoarece vom construi podeţe pentru acces pietonal şi podeţe care să permită accesul cu mijloace de transport. Astfel de căi de acces vor fi realizate în 28 de localităţi, respectiv pe 15 drumuri judeţene care au fost modernizate sau pe care se va interveni în perioada următoare. Primele podeţe vor fi realizate pe DJ 251, în zona localităţilor Cudalbi şi Matca“, spune Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Lucrările vor fi realizate pe:
- DJ 241, localitatea Gohor;
- DJ 240, în zona localităţilor Munteni, Ţigăneşti şi Ungureni;
- DJ 251C, localitatea Crăieşti;
- DJ 253, localitatea Umbăreşti;
- DJ 242 B, pe traseul Târgu-Bujor - Bereşti;
- DJ 251, pe traseul Matca - Valea Mărului - Cudalbi;
- DJ 251, pe traseul Slobozia Conachi - Smârdan;
- DJ 252, pe traseul Buciumeni-Nicoreşti - Cosmeşti - Movileni - Barcea;
- DJ 251 A, pe traseul Corod - Drăguşeni;
- DJ 255, pe traseul Pechea - Măstăcani - DN 26;
- DJ 242 A, pe traseul Bălăbăneşti - Bereşti - Găneşti;
- DJ 241 G, localitatea Brăhăşeşti;
- DJ 260, localitatea Băneasa;
- DJ 251 C, localitatea Jorăşti;
- DJ 254, pe traseul Iveşti - Griviţa;
- DJ251 I, pe traseul Nicoreşti - Poiana - Vişina - Buciumeni.

Reamintim că în luna noiembrie 2019, administraţia judeţului a supus aprobării consilierilor judeţeni indicatorii tehnico-economici pentru aceste lucrări, subiect despre care cotidianul nostru a relatat în articolul „Costel Fotea: „Nu va rămâne nicio gospodărie din judeţul Galaţi fără cale de acces acolo unde reabilităm drumurile judeţene”“.

VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos!

Pagina 1 din 351