Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, a anunţat astăzi, luni, 21 octombrie 2019, pe Facebook, că parcarea supraetajată din curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" Galaţi va fi extinsă, acesta fiind şi motivul pentru care încă se lucrează la această parcare. "Extindem parcarea supraetajată din curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă «Sfântul Apostol Andrei» Galaţi. Acesta este motivul pentru care încă se lucrează la această parcare. Am decis să mai construim un etaj şi un heliport. Asfel, vom crea alte 150 de locuri de parcare, ceea ce înseamnă că la finalul construcţiei vor exista peste 475 de locuri de parcare, din care 17 pentru persoane cu dizabilităţi. În plus, pe acoperişul parcării vom construi un heliport pentru elicopterul SMURD, iar pista va fi dotată cu sisteme de aterizare în timpul nopţii. Pentru transferul pacienţilor se va folosi un lift exterior. Proiectul va fi finalizat în 2020", a anunţat Costel Fotea.

Reamintim că în luna februarie 2018, CJ Galaţi a semnat contractul de execuţie lucrări pentru proiectul "Parcare supraetajată - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi" cu Asocierea S.C. Tancrad S.R.L. & S.C. Lemacons S.R.L. Valoarea contractului este de 7.116.427 lei, fără T.V.A., iar perioada de realizare a investiţiei este de 24 de luni. "Mă bucur că după luni de proceduri am reuşit să semnăm contractul de lucrări pentru parcarea supraetajată. Este o lucrare importantă în planul de investiţii de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi, deoarece va rezolva problema parcării maşinilor de către angajaţii, pacienţii şi vizitatorii unităţii medicale. De asemenea, vom reuşi să decongestionăm traficul din zona spitalului, în special cel din faţa Ambulatoriului", declara Costel Fotea, după semnarea contractului de lucrări pentru acest proiect.

Importurile de gaze ale ţării în luna august 2019 s-au ridicat la 2.229.828 MWh, de 3,5 ori mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) şi analizate de Agerpres.
În august 2018, importurile erau de doar 625.339 MWh.
ANRE publică şi preţurile de import, care au avut o medie de 81,79 lei pe MWh. Comparativ, preţul gazelor de producţie internă a fost în luna august cu 35% mai mare, adică 110 lei pe MWh, după cum arată datele Bursei Române de Mărfuri.
Până în acest an, preţul gazelor româneşti era mult mai mic decât al celor de import, însă situaţia s-a inversat ca urmare a OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018. Actul normativ a dispus plafonarea la 68 de lei/MWh a gazelor de producţie internă timp de trei ani, deşi piaţa fusese complet liberalizată încă din 2017.
Ulterior, actul normativ a fost modificat de OUG 19/2019, rămânând plafonate doar preţul gazelor româneşti pentru populaţie şi termocentrale, începând cu 1 mai 2019. Acest lucru a dus la scumpirea gazelor tranzacţionate pe bursă, destinate consumatorilor industriali, care au început să importe mai multe gaze decât în mod obişnuit.
Atât OUG 114/2018, cât şi OUG 19/2019 sunt în prezent dezbătute în Parlament.

Un singur stat membru al Uniunii Europene - Cipru - a avut anul trecut un deficit guvernamental (n.r. - calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene) mai mare de 3% din PIB, în timp ce România a avut un deficit bugetar de 3% din PIB, potrivit celei de-a doua estimări publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat), informează Agerpres.
În 2018, ţările care au înregistrat execedent bugetar sunt Luxemburg (2,7%), Germania şi Malta (ambele 1,9%), Bulgaria (1,8%), Olanda (1,5%), Cehia (1,1 %), Grecia (1%), Danemarca, Slovenia şi Suedia (toate cu 0,8%), Lituania (0,6%), Croaţia (0,3%), Austria (0,2%) şi Irlanda (0,1%).
În acelaşi timp, două state membre au avut anul trecut deficite guvernamentale egale sau mai mari de 3% din PIB: România (3%) şi Cipru (4,4%).
În schimb, la finele lui 2018, România se situa în rândul statelor membre UE cu un nivel redus al datoriei guvernamentale raportate la Produsul Intern Brut (35%), un nivel mai scăzut fiind înregistrat doar în Estonia (8,4%), Luxemburg (21%), Bulgaria (22,3%), Cehia (32,6%), Lituania (34,1%) şi Danemarca (34,2%).
La nivelul UE, 14 state membre aveau în 2018 un nivel al datoriei guvernamentale mai mare de 60% din PIB, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (181,2%), Italia (134,8%), Portugalia (122,2%), Cipru (100,6%), Belgia (100%), Franţa (98,4%) şi Spania (97,6%).
Potrivit Eurostat, în 2018 deficitul guvernamental şi datoria, atât în zona euro cât şi în UE 28, au scăzut comparativ cu 2017. În zona euro, deficitul guvernamental a scăzut de la 0,9% din PIB în 2017 până la 0,5% din PIB în 2018, în timp ce în UE a coborât de la 1% până la 0,7%. În ceea ce priveşte datoria guvernamentală, în zona euro aceasta s-a redus de la 87,8% din PIB la finele lui 2017 până la 85,9% la finele lui 2018, în timp ce în UE a scăzut de la 82,1% până la 80,4%.

Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a crescut în septembrie cu 0,69%, ajungând la 1.700.874, comparativ cu 1.689.187 de poliţe PAD active la 30 septembrie 2018, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurări, informează Agerpres.
La 31 decembrie 2018, erau active 1.704.634 de poliţe.
Potrivit PAID, la sfârşitul lunii septembrie 75,3% dintre poliţele active la nivel naţional erau încheiate în mediul urban şi 24,7% în mediul rural, iar, în funcţie de tipul de locuinţă, 94,4% din poliţele PAD vizează locuinţele de tip A (cele cu structura de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn, cu pereţii exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) şi 5,6% locuinţele de tip B (cele cu pereţii exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic).
Pe regiuni, cele mai multe poliţe active sunt în Transilvania (22% din total), Bucureşti (20%) şi Muntenia (18%), iar cele mai puţine în Maramureş (3% din totalul poliţelor) şi Bucovina (3%).
PAID emite asigurările obligatorii pentru locuinţe din iulie 2010. Obiectivul principal al PAID este cuprinderea în asigurare pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală - cutremure, inundaţii şi alunecări de teren - a tuturor locuinţelor din România.
Poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor (PAD) costă 20 euro în cazul locuinţelor tip A (suma maximă asigurată 20.000 euro) şi 10 euro în cazul locuinţelor tip B (suma asigurată fiind de 10.000 euro).

Expunerea pe termen lung la lumina albastră emisă de smartphone-uri, laptopuri şi alte dispozitive electronice mobile ar putea să provoace leziuni cerebrale şi să accelereze procesul de îmbătrânire, potrivit unui studiu realizat recent de cercetători de la Universitatea de Stat Oregon din Statele Unite, informează PA, citat de Agerpres.
Experimentele realizate pe drosofile comune au arătat că expunerea prelungită la acest spectru luminos le-a afectat mobilitatea şi a cauzat deteriorarea celulelor lor cerebrale.
Studiul, publicat în revista Aging and Mechanisms of Disease, a demonstrat că până şi muştele oarbe - care prezentau o mutaţie ce a împiedicat dezvoltarea ochilor - au suferit un tip similar de leziuni, ceea ce înseamnă că muştele din experiment nu trebuiau neapărat "să vadă" lumina albastră pentru a fi afectate de către ea.
Autorii studiului spun că descoperirea lor i-a făcut să se întrebe dacă nu cumva petrecerea unei perioade prea mari de timp în lumină artificială poate să afecteze sănătatea generală a oamenilor.
Jaga Giebultowicz, profesoară la Departamentul de Biologie Integrată din cadrul Universităţii de Stat Oregon, a făcut următoarele precizări: "Oamenii sunt supuşi tot mai mult la lumina din spectrul albastru, deoarece LED-urile obişnuite emit o proporţie ridicată de lumină albastră".
"Dar această tehnologie, iluminatul cu LED, chiar şi în cele mai dezvoltate ţări, nu este folosită de suficient de mult timp pentru a-i cunoaşte efectele asupra speranţei de viaţă a oamenilor".
Autorii cercetării au expus drosofile la mai multe tipuri de lumină, insectele petrecând 12 ore în lumină, altele 12 ore în întuneric în cadrul ciclului lor zilnic de viaţă.
Musculiţele dintr-un al treilea grup au fost ţinute doar în întuneric pe durata studiului.
Cercetătorii spun că muştele expuse la lumina albastră au prezentat leziuni la nivelul celulelor retiniene şi la nivelul neuronilor şi că au avut durate de viaţă considerabil mai mici în comparaţie cu drosofilele ţinute într-un întuneric constant.
De asemenea, muştele expuse la lumina albastră au demonstrat o abilitate redusă de căţărare - un semn obişnuit al îmbătrânirii.
Chiar şi expunerea la o lumină relativ blândă a determinat o scurtare a duratei de viaţă cu 5-15%, au adăugat oamenii de ştiinţă.
Totuşi, coordonatoarea cercetării a subliniat faptul că rezultatele studiului nu pot fi aplicate în cazul oamenilor, întrucât creierul uman "primeşte mult mai puţină lumină albastră decât cele ale muştelor".
"Putem doar să spunem că expunerea pe termen lung la lumina albastră are efecte dăunătoare asupra celulelor - şi că celulele din muşte şi cele din oameni funcţionează într-un fel similar", a adăugat ea.
Apoi, cercetătorii din Oregon au realizat experimente pe muştele oarbe şi au descoperit că şi duratele de viaţă ale acestora "erau considerabil reduse în urma expunerii la lumina albastră", fapt ce atestă că "leziunile cerebrale şi deficienţele locomotorii nu depind de degradarea retinei".
"A fost foarte clar pentru noi că deşi lumina fără spectrul albastru a scurtat cu foarte puţin speranţa lor de viaţă, doar lumina albastră le-a redus durata de viaţă într-o manieră foarte dramatică", a adăugat Jaga Giebultowicz.
Cercetătorii le sfătuiesc pe persoanele care doresc să îşi protejeze ochii de lumina albastră să poarte ochelari cu lentile de culoarea chihlimbarului, care pot să filtreze lumina albastră, dar şi să modifice setările smartphone-urilor şi pe cele ale altor dispozitive mobile pentru a bloca emisiile de lumină albastră.

CFR Călători Galaţi a anunţat astăzi, luni, 21 octombrie 2019, că pentru adaptarea circulaţiei trenurilor la traficul de călători, începând cu data de 01 noiembrie 2019, trenul IR 1774 Galaţi (pl. 19.40) - Bucureşti Nord (sos. 23.32) şi trenul R 1775 Bucureşti Nord (pl. 19.20) - Galaţi (sos. 23.12) nu vor circula. Pentru informaţii actualizate despre circulaţia trenurilor, călătorii sunt rugaţi să se adreseze personalului din staţii, să consulte pagina de internet a companiei - www.cfrcalatori.ro - sau să apeleze numerele de telefon: 0731.990.861, 0731.990.864, 0731.990.871 sau 0731.990.873.

Luni, 21 Octombrie 2019 11:49

Mobilier urban nou, în Micro 19 (FOTO)

În cartierul gălăţean Micro 19 au fost montate bănci noi, a anunţat astăzi, luni, 21 octombrie 2019, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, pe Facebook. "În Micro 19 am început să montăm primele bănci noi care deja sunt folosite de gălăţeni pentru odihnă şi relaxare. Pe strada Brăilei, aflată în modernizare, înlocuim astfel şi băncile şi coşurile de gunoi cu unele noi şi moderne care să se încadreze într-un tot unitar. De asemenea, echipele de la Societatea Gospodărire Urbană lucrează pentru amenajarea alveolelor din vecinătatea Colegiului «Al. I. Cuza» din cartierul Ţiglina I, unde am amenajat aleile de acces, am reabilitat partea carosabilă, iar pe locul fostelor garaje am făcut locuri de parcare", a anunţat Ionuţ Pucheanu.

Foto în Galeria de imagini de mai jos!

Luni, 21 Octombrie 2019 08:21

Judeţul Galaţi, sub COD GALBEN de ceaţă

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, în această dimineaţă, luni, 21 octombrie 2019, o atenţionare nowcasting de tip COD GALBEN, valabilă până la ora 12.00, pentru judeţul Bacău: zona joasă; judeţul Botoşani; judeţul Galaţi; judeţul Neamţ: zona joasă; judeţul Vrancea: zona joasă; judeţul Iaşi; judeţul Vaslui. Potrivit ANM, se va semnala local ceaţă care reduce vizibilitatea sub 200 m, izolat sub 50 m.

Primăria municipiului Galaţi comunică utilizatorilor - beneficiarilor sistemului de alimentare centralizată cu energie termică prin microcentralele de cartier să îşi achite, în termenul cel mai scurt, datoriile restante către operatorul SC Calorgal SA, astfel încât să fie asigurată susţinerea sistemului de încălzire, atunci când condiţiile meteo o vor impune. Potrivit municipalităţii, sunt în total 22 de asociaţii datornice, iar suma totală datorată este de 415.231 de lei, adică aproape 100.000 de euro. Cap de listă este Asociaţia de Proprietari nr. 224 din Ţiglina 1, cu suma datorată de 89.282,59 de lei. Tabelul integral cu datorii, în Galeria de imagini de mai jos!

Peste 1.300 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 390.000 lei, 2.549 de persoane legitimate, 120 de grupuri dispersate şi zece fapte cu caracter penal constatate, acesta este bilanţul Planului de măsuri ESTIVAL - 2019, plan derulat la nivelul municipiului Galaţi în perioada mai - septembrie, a anunţat Poliţia Locală Galaţi.

Potrivit sursei citate, a treia ediţie a Planului de măsuri ESTIVAL - 2019, una dintre cele mai importante acţiuni de ordine publică, s-a încheiat la finele lunii septembrie, iar pe perioada derulării, din numărul total de amenzi, oamenii legii au aplicat un număr de 669 sancţiuni, după cum urmează: pentru consum de băuturi alcoolice pe domeniul public - 479; tulburarea liniştii publice - 100; expresii jignitoare - 37; gesturi obscene - 15. Alte 491 de amenzi au fost date pentru: murdărirea domeniului public - 276; parcare auto pe trotuar - 80; parcare auto pe spaţiul verde - 31; lipsă lesă animal de companie - 23; comerţ stradal neautorizat - 14. Au mai fost aplicate sancţiuni pentru: oprire interzisă - 67; accesul interzis - 26; staţionare interzisă - 11; traversare prin loc nepermis - 2; fumat în loc nepermis - 67); comerţ stradal neautorizat - 10; condus auto fără PLT - 2.

"La finele lunii septembrie Poliţia Locală Galaţi a încheiat cel mai important program de acţiune care s-a derulat pe timpul verii. Este al treilea an de când, reuşim să avem un climat de normalitate civică în zonele de promenadă, şi nu numai. Printr-o serie de acţiuni specifice, am reuşit să reducem fenomenul contravenţional şi infracţional stradal. Obiectivele programului de măsuri au fost atinse în mare parte, eficienţa măsurilor fiind apreciată de comunitate, poate într-o măsură mai redusă fiind activitatea de disciplinare a conducătorilor auto de pe Faleza Superioară, aici numărul autovehiculelor fiind foarte mare în perioada estivală. Vom continua şi în 2020, apropierea de comunitatea locală şi asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică, fiind două dintre priorităţile instituţiei noastre", a declarat Petrică Hahui, director general Poliţia Locală Galaţi.

Pe toată perioada de derulare a acestui Plan de măsuri, poliţişti locali au avut în atenţie: depistarea şi luarea măsurilor legale faţă de persoanele care au încălcat prevederile Legii nr. 54/2012, privind desfăşurarea activităţilor de picnic; supravegherea grupurilor de persoane (minori, tineri) care au tulburat ordinea şi liniştea publică sau care s-au dedat la activităţi ce pot provoca scandal public; înlăturarea persoanelor aflate în stare de ebrietate sau care săvârşesc gesturi obscene şi luarea de măsuri legale conform Legii nr. 61/1991; depistarea persoanelor care deteriorează materialul dendrofloricol, mobilierul urban sau murdăresc domeniul public.

Pagina 1 din 313