Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Primăria municipiului Galaţi a anunţat că, joi, 12 decembrie, între orele 10.00 şi 11.00, se vor executa lucrări de asfaltare pe strada Domnească, pe tronsonul cuprins între strada Mavramol (fostă Brigadierilor) şi strada I. Lahovari. Potrivit municipalităţii, traficul rutier va fi îngreunat, iar troleibuzele care asigură traseele 102 şi 104 nu vor mai ieşi în strada N. Bălcescu din strada Mavramol, ci îşi vor continua deplasarea pe strada Domnească, pe lângă pasajul Dunărea, apoi pe strada Brăilei, cu staţie după intersecţia cu strada N. Bălcescu.

Miercuri, 11 Decembrie 2019 15:36

Hoaţă de buzunare la 70 de ani

Poliţiştii Secţiei 5 Poliţie Galaţi au identificat, astăzi, miercuri, 11 decembrie 2019, o femeie, de 70 de ani, din localitate, bănuită de săvârşirea infracţiunii de furt. Din primele cercetări, a reieşit că, în după-amiaza zilei de luni, 09 decembrie 2019, profitând de neatenţia victimei, care se pregătea să urce într-un autobuz, aceasta i-ar fi sustras telefonul mobil, prejudiciul fiind de aproximativ 600 de lei. Poliţiştii continua cercetările în cauză, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs fapta.

Majorarea accizei la ţigarete, eliminarea mecanismului plăţii defalcate a TVA, interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituţiile publice şi asigurarea a 2% din PIB pentru Apărare se numără printre măsurile avute în vedere de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la estimarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022, informează Agerpres.
Alte măsuri vizează menţinerea valorii indemnizaţiei de hrană la nivelul din 2019, a nivelului actual al indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora şi cuantumului lunar al indemnizaţiei de merit.
Astfel, conform Expunerii de motive la proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, publicat marţi seara, 10 decembrie 2019, de MFP, se are în vedere actualizarea nivelului accizei specifice pentru ţigarete, respectiv creşterea acesteia de la 366,147 lei/1.000 ţigarete la 386,377 lei/1.000 ţigarete, având în vedere că, potrivit Codului fiscal, acciza specifică pentru ţigarete se determină pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi al accizei totale.
De asemenea, nivelul accizei totale pentru ţigarete se va majora de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503.97 lei/1.000 ţigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.
Totodată, va fi eliminat mecanismul plăţii defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu, iar executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituţiile de credit, în limita sumei totale a obligaţiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înfiinţare a popririi.
Documentul mai menţionează că, începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019, valoarea indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2019, iar cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul de 6.240 lei.
Cumulul pensiei cu salariul în instituţii publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice, va fi interzis.
Proiectul de lege prevede pentru 2020 cheltuieli totale ale bugetului general consolidat de 371,586 miliarde lei, din care 109,754 miliarde lei cheltuieli de personal, iar ale bugetului de stat de 193,839 miliarde lei, din care 56,906 miliarde lei cheltuieli de personal.
Bugetul asigurărilor sociale de stat are prevăzute cheltuieli de 87,465 miliarde lei, cel al asigurărilor pentru şomaj de 1,037 miliarde lei. Cheltuielile Bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt preconizate la 41,041 miliarde lei.
Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este estimat în anul 2020 la -3,6%, iar în anul 2021 la -3,34%. Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 9,7% în anul 2020 şi de 9,4% în anul 2021.

Fructele proaspete şi carnea de porc s-au scumpit cel mai mult în noiembrie, comparativ cu octombrie, preţurile lor crescând cu 4,33% şi, respectiv, cu 2,34%, şi doar citricele s-au ieftinit, cu 4,96%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), informează Agerpres.
Preţul ouălor a crescut în octombrie cu 1,83%, cel al preparatelor din carne cu 1,17%, iar fasolele boabe şi alte leguminoase s-au scumpit cu 1,68%.
De altfel, aproape toate preţurile la alimente au crescut în noiembrie, singurele scăderi uşoare fiind înregistrate, exceptând citricele, la categoriile "legume şi conserve de legume", cu 0,4%, ''alte legume şi conserve de legume" - 0,47% şi "fructe şi conserve din fructe" - 0,08%.
Deşi raportat la luna octombrie cartofii s-au scumpit în noiembrie doar cu 0,74%, faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018) preţul acestora a urcat cu 20,68%. Creşteri foarte mari de preţuri faţă de sfârşitul lui 2018 s-au înregistrat şi la categoriile "citrice şi alte fructe meridionale" - cu 18,96%, "fructe şi conserve din fructe" - cu 15,93%, fructe proaspete - cu 14,63%, carne de porc - 8,24%, preparate din carne - 5,83%, făină - 5,18%, conserve din carne - 4,52%.
Pe ansamblu, în noiembrie, alimentele s-au scumpit cu 4,2% faţă de decembrie 2018 şi cu 0,43% comparativ cu luna precedentă.
În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, o ieftinire mai consistentă a fost la energia termică, de 1,55%. Scumpiri s-au înregistrat la majoritatea categoriilor, însă sub 1%.
Pe total mărfuri nealimentare, în noiembrie preţurile au urcat cu 3,02% faţă de decembrie 2018 şi cu 0,12% faţă de octombrie.
La capitolul servicii, de la începutul anului şi până în luna noiembrie cel mai mult s-au ieftinit biletele de avion - cu 5,86%. Raportat la sfârşitul anului 2018, acestea sunt mai ieftine cu 23,1%.
Per total, serviciile au înregistrat creşteri de tarife cu 4,04% raportat la decembrie 2018 şi cu 0,15% faţă de octombrie 2019.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,8% în luna noiembrie a acestui an, de la 3,4% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare cu 2,83%, iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,19%.
"Preţurile de consum în luna noiembrie 2019 comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2018 - noiembrie 2019) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2017 - noiembrie 2018), calculată pe baza IPC, este 3,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,8%", precizează INS.

Activitatea de transplant a cunoscut o uşoară revigorare în ultimele luni, depăşind numărul de donatori din ultimii 2 ani, de la începutul anului până în prezent fiind realizate 71 de prelevări multiorgan, informează Agenţia Naţională de Transplant (ANT), potrivit Agerpres.
"În ultimele luni, activitatea de transplant a cunoscut o uşoară revigorare, depăşind numărul de donatori din ultimii 2 ani: 71 de prelevări multiorgan de la începutul anului. Există o tendinţă de susţinere şi dezvoltare a acestei activităţi, care se concretizează în salvarea de vieţi omeneşti, de cetăţeni români care pot beneficia în România de această intervenţie chirurgicală complexă, care reprezintă pentru mulţi dintre ei unica şansă de supravieţuire", afirmă ANT.
Potrivit sursei citate, de la începutul anului, datorită donatorilor în moarte cerebrală din România au fost salvate 55 de vieţi prin transplant de ficat (din care unul în sistemul Eurotransplant), 127 prin transplant de rinichi, 7 prin transplant de plămâni (din care 4 în Eurotransplant) şi 10 prin transplant de cord (din care 4 în Eurotransplant).

Marie Fredriksson, solista trupei Roxette, a murit pe 9 decembrie, la vârsta de 61 de ani, după o boală îndelungată, informează publicaţia britanică The Mirror, citată de Agerpres. Popstar-ul suedez, care a creat Roxette alături de Per Gessle în 1986, a murit luni dimineaţă, în urma unei suferinţe îndelungate. Marie a fost cunoscută pentru hiturile Roxette "It Must Must Have Love", "Joyride", "Listen To Your Heart" şi "The Look". "Cu mare tristeţe trebuie să vă anunţăm că una dintre cele mai mari şi mai iubite artiste ale noastre s-a dus. Marie Fredriksson a murit în dimineaţa zilei de 9 decembrie în urma problemelor sale de sănătate anterioare", a scris familia într-o declaraţie. Aceasta a adăugat că artista va fi înmormântată doar în prezenţa celor mai apropiaţi membri ai familiei. Celălalt membru al formaţiei Roxette, Per, i-a adus lui Marie un omagiu: "Toată dragostea mea pentru tine şi familia ta. Lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel". Marie era căsătorită cu Mikael Bolyos, şi aveau împreună doi copii, o fiică, Inez Josefin, în vârstă de 26 de ani, şi un fiu, Oscar, de 23 de ani. Artista fusese diagnosticată cu o tumoră cerebrală în 2002, după ce leşinase în casă.

Peste 85% dintre elevii de gimnaziu şi liceu pun bani deoparte, iar 90% dintre ei au învăţat doar în familie noţiuni de educaţie financiară, potrivit unui studiu realizat de Banca Comercială Română (BCR), informează Agerpres.
BCR a realizat un studiu privind nivelul educaţiei financiare a elevilor din România, în cadrul programului Şcoala de Bani. Dintre cei peste 8.000 de participanţi la studiu (elevi cu vârste între 11 şi 19 ani, din întreaga ţară), aproape 90% au învăţat în familie cum să îşi organizeze banii. Cu toate acestea, 70% dintre ei şi-ar dori să participe la cursuri de educaţie financiară şi consideră utilă introducerea acestora în programa şcolară.
Familia este atât principala sursă de bani pentru tinerii implicaţi în cercetarea BCR, cât şi principala sursă de educaţie financiară. Printre cele mai întâlnite sfaturi pe care elevii le-au primit se numără "banii se fac greu şi se duc repede" (45,92%), "dacă eşti atent cu banii, nu vei avea datorii" (18,44%), "nu trebuie să cheltuieşti din impuls" (13,65%) şi "dacă economiseşti, nu vei fi stresat" (13,51%).
Răspunsurile elevilor indică faptul că majoritatea acestora urmează sfaturile primite, 47,10% dintre ei declarând că încearcă să pună bani deoparte o dată pe săptămână. Deşi cea mai mare parte a participanţilor la studiu au mărturisit că pun bani deoparte o dată pe lună, problema apare la nivelul organizării şi gestionării bugetului: majoritatea elevilor îşi ţin toţi banii în portofel şi nu au un plan de organizare a lor, iar cele mai mari investiţii sunt pe îmbrăcăminte şi încălţăminte.
Dintre principalele rezultate ale studiului, BCR menţionează: 84% dintre copii au învăţat din familie cum să îşi gestioneze banii de buzunar; 66% dintre elevi folosesc banii de buzunar pe alimente şi băuturi la şcoală, mai mult de 85% dintre ei fac economii, 45% folosesc economiile pentru îmbrăcăminte sau încălţăminte, 17% pentru gadgeturi, iar restul pentru cadouri, hobby-uri, educaţie, activităţi sportive şi alte activităţi, peste 60% dintre elevi nu ştiu care este bugetul familiei, iar aproape 50% dintre ei nu ştiu cât cheltuie familia într-o lună.
Totodată, peste jumătate dintre respondenţi cred că a fi educat financiar înseamnă să ştie cum să-şi folosească banii.
Deşi românii înţeleg noţiuni financiare ca dobândă, împrumut, buget, aproximativ 90% dintre respondenţi cunosc noţiuni precum dobândă sau împrumut, conform rezultatelor studiului, tinerii nu sunt încă familiarizaţi cu instrumentele financiare - 12% dintre aceştia folosesc un card bancar.

Banca Naţională a României (BNR) a afişat, la începutul săptămânii, un curs de 4,7777 lei, mai mic cu 0,08 bani (-0,02%) faţă de cotaţia de 4,7785 lei pentru un euro, stabilită în şedinţa anterioară, informează Agerpres.
Potrivit sursei citate, leul s-a depreciat în raport cu dolarul american, cursul anunţat fiind de 4,3149 lei, în creştere cu 0,80 bani (+0,19%), comparativ cu valoarea de la sfârşitul săptămânii trecute, respectiv 4,3069 lei pentru moneda americană.
Totodată, leul s-a depreciat şi în faţa francului elveţian, la o cotaţie de 4,3590 lei, cu 0,08 bani (0,02%) peste cuantumul din şedinţa anterioară, de 4,3582 lei pentru un franc.
Gramul de aur s-a ieftinit, la începutul săptămânii, cu 1,26 de lei (-0,62%), până la 203,0272 lei, de la 204,2895 lei, cât se anunţase în şedinţa precedentă.

Femeile care nu sunt în formă au un risc de aproximativ patru ori mai mare de deces în urma afecţiunilor cardiovasculare sau din alte cauze în comparaţie cu cele care prezintă o capacitate ''bună'' de efort fizic, conform unui studiu efectuat în Spania şi prezentat recent, citat de Press Association, informează Agerpres.
Rata anuală de deces din cauza bolilor cardiovasculare (BCV) a fost de aproape patru ori mai mare în cazul femeilor cu o capacitate deficitară de exerciţii fizice, în timp ce rata de deces din alte cauze a fost de peste patru ori mai mare. Totodată, s-a observat o dublare a numărului de decese anuale asociate cancerului la femei cu o capacitate deficitară de exerciţii fizice, comparativ cu cele cu o condiţie fizică ''bună'', conform unui studiu efectuat în Spania şi prezentat la EuroEcho 2019, un congres al Societăţii Europene de Cardiologie, încheiat în weekend la Viena, Austria.
La studiu au participat 4.714 femei, cu o vârstă medie de 64 de ani, supuse unor investigaţii ecocardiografice pe banda de alergare în urma unor boli coronariere cunoscute sau suspectate.
Pe parcursul unei perioade medii de monitorizare de 4,6 ani, au fost consemnate 345 de decese asociate bolilor cardiovasculare, 164 în urma cancerului şi 203 decese din alte cauze.
Rata anuală de deces cauzată de BCV a fost de 2,2% la femeile cu o capacitate deficitară de exerciţii fizice, comparativ cu 0,6% la persoanele care erau în formă.
Rata anuală de deces asociat cancerului a fost de 0,9% la femeile cu o capacitate deficitară de exerciţii fizice, în comparaţie cu 0,4% la cele cu activitate fizică regulată.
Rata anuală de deces din alte cauze a fost de 1,4% la femeile cu o capacitate deficitară de exerciţii fizice, comparativ cu 0,3% la cele cu o formă fizică bună.
În timpul cercetării, specialiştii au evaluat, de asemenea, funcţia ventriculului stâng, una dintre camerele de pompare ale inimii. Ei au descoperit că pacientele cu activitate cardiacă deficitară în timpul exerciţiilor fizice au prezentat un risc mai mare de deces din cauza BCV pe perioada monitorizării.
''Analizând ambele examinări, femeile a căror inimă funcţionează normal în timpul exerciţiilor fizice au o probabilitate mică de eveniment cardiovascular. Însă, în cazul în care capacitatea lor de efort fizic este deficitară, ele prezintă şi un risc de cancer sau din alte cauze. Cea mai bună situaţie este de a avea o performanţă cardiacă normală în timpul exerciţiilor fizice şi o bună capacitate de efort'', a declarat autorul studiului, doctor Jesus Peteiro de la Spitalul Universitar A Coruna.
''Faceţi exerciţii fizice cât de mult puteţi. Activitatea fizică protejează de decesul din orice cauză'', a adăugat Peteiro.

Urmarea unui tratament pentru scăderea nivelului de colesterol la persoanele cu vârsta sub 45 de ani ar putea avea drept efect reducerea riscului de boli cardiovasculare şi de accidente vasculare ulterior pe durata vieţii, este concluzia unui studiu amplu publicat recent, potrivit AFP, citat de Agerpres.
Autorii cercetării, care au analizat datele medicale provenind de la 400.000 de persoane din 19 ţări occidentale pe o perioadă îndelungată (de până la 43 de ani în unele dintre cazuri), confirmă legătura dintre un nivel foarte ridicat de colesterol şi riscul cardiovascular pe termen lung.
Totodată, studiul arată că această creştere a riscului este mai accentuată în cazul pacienţilor relativ tineri (cu vârsta sub 45 de ani), decât în cazul celor de peste 60 de ani.
Astfel, femeile sub 45 de ani cu un nivel al colesterolului ''non-HDL'' (colesterol ''rău'') puţin mai ridicat - cuprins între 1,45 şi 1,85 grame pe litru - şi care prezintă cel puţin doi factori de risc pentru afecţiuni cardiovasculare (precum obezitate, diabet, hipertensiune sau tabagism) au o probabilitate de 16% de a suferi un accident cardiovascular înainte de împlinirea vârstei de 75 de ani.
În cazul femeilor de 60 de ani sau peste această vârstă cu un profil similar, riscul este de doar 12%, potrivit studiului publicat în revista medicală britanică The Lancet.
Pentru bărbaţii cu aceleaşi caracteristici, probabilitatea este cuprinsă între 29% şi 21%.

Pagina 1 din 338