Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Primăria municipiului Galaţi a anunţat, vineri, 19 iulie 2019, că în urma sondajului lansat pe Facebook de către primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, privind proiectul de modernizare, cu fonduri europene, a străzilor Siderurgiştilor şi 1 Decembrie 1918, 77% dintre voturi au fost pentru trafic fluidizat, cu două benzi pe sens, iar în zonele care permit să se realizeze şi parcări, în timp ce 23% dintre voturi au fost pentru mai multe locuri de parcare, dar cu unele segmente de drum cu singură bandă pe sens.

"Aproximativ 10.500 de persoane s-au pronunţat în cadrul sondajului şi le mulţumesc tuturor. Numărul mare este încă o dovadă că gălăţenii sunt receptivi la ideile noi. Ţinem cont de aceste păreri pentru proiectul de modernizare a celor două artere importante ale oraşului", spune Ionuţ Pucheanu.

Consultarea publică privind proiectul de modernizare, cu fonduri europene, a străzilor Siderurgiştilor şi 1 Decembrie 1918 a fost lansată miercuri, 17 iulie 2019, pe pagina oficială de Facebook a primarului municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu. Gălăţenii au fost astfel invitaţi să se pronunţe dacă doresc pe aceste artere ca traficul să fie fluidizat, cu două benzi pe sens, iar în zonele care permit să se realizeze şi parcări, sau dacă doresc mai multe locuri de parcare, dar cu unele segmente de drum cu o singură bandă pe sens, varianta câştigătoare urmând a fi pusă în aplicare. Votul online a fost deschis până vineri, 19 iulie 2019, la ora 11:00.

Articole similare: Vot online pentru modernizarea străzilor Siderurgiştilor şi 1 Decembrie 1918

Alocaţiile de stat pentru copii plătite în iunie 2019 au totalizat 591,35 milioane de lei, suma medie achitată fiind de 167,01 lei de beneficiar, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), informează Agerpres.
În iunie 2019 au beneficiat de acest ajutor social 3.540.742 copii, cei mai mulţi beneficiari din Bucureşti - 326.764 şi din judeţele Iaşi - 179.597, Suceava - 131.853 şi Bacău - 127.800.
La finele lunii iunie erau suspendaţi de la plată 163.851 beneficiari, cei mai mulţi din Bucureşti - 12.383, Iaşi - 8.872, Suceava - 8.121 şi Timiş - 7.421.
De asemenea, în perioada menţionată au fost efectuate alte plăţi (restanţe, reluări în plată, plăţi neachitate, corecţii etc.) în contul acestui beneficiu în sumă de 20,474 milioane lei.
Alocaţia are caracter universal şi este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora. Alocaţia de stat pentru copii este în cuantum de 300 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, 150 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani şi 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap.

Telekom România anunţă că va restructura, în perioada următoare, 692 de poziţii din totalul de 5.831 de angajaţi existent în prezent la nivelul grupului de companii, informează Agerpres.
Conform companiei, din numărul posturilor ce urmează a fi restructurate, 438 de poziţii vor fi din cadrul Telekom România Communications S.A., respectiv 254 de poziţii din cadrul Telekom România Mobile Communications S.A..
"În urmă cu doi ani, Telekom România a iniţiat un program de transformare pentru a reduce complexitatea proceselor, prin redefinirea modelului operaţional, având ca scop îmbunătăţirea interacţiunii cu clienţii săi, prin digitalizare şi simplificare. Continuarea procesului de transformare asigură creşterea pe termen lung a grupului de companii, în contextul dezvoltării rapide a tehnologiei, al unei pieţe puternic concurenţiale, precum şi al schimbărilor globale la nivelul modelelor de afaceri, care afectează îndeosebi companiile de tehnologie. Poziţiile care urmează să fie restructurate vor fi decise pe baza obiectivelor de business ale companiei, în linie cu strategia de simplificare şi digitalizare", se precizează în comunicat.
În cadrul procesului de restructurare, Telekom România susţine că va aplica măsurile de protecţie socială, în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar evaluarea performanţei va fi utilizată drept criteriu în departajarea angajaţilor care ocupă poziţii similare.
"Reducerea complexităţii proceselor interne identificate şi a portofoliului de produse şi servicii conduce la schimbări în structura echipelor din cadrul organizaţiei, necesare pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale companiei. Optimizarea proceselor, automatizarea şi introducerea de roboţi într-o serie de procese interne sunt câteva dintre priorităţile companiei în toate ariile operaţionale, cu progrese semnificative până acum în ariile de IT, Tehnologie, Financiar şi Logistică. În cadrul procesului de transformare, Telekom România şi-a simplificat portofoliul de servicii şi a lansat o serie de iniţiative care să îmbunătăţească experienţa clienţilor, cu accent pe interacţiunea digitală", notează compania.
Potrivit sursei citate, Telekom România va continua să pună accent pe creşterea vânzărilor prin intermediul canalelor online, în următorii trei ani, pentru identificarea şi soluţionarea diverselor deranjamente online, mai uşor şi mai rapid.
Telekom România este prezentă pe piaţa românească din anul 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom şi Cosmote România şi oferă servicii de telecomunicaţii fixe şi mobile complete, inovatoare, personalizate pentru o comunitate vastă de clienţi, cu aproximativ 10 milioane de contracte de servicii.
Telekom aparţine Deutsche Telekom, una dintre companiile lider global de telecomunicaţii integrate.
Deutsche Telekom AG este cea mai mare companie europeană de telecomunicaţii, cu operaţiuni în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, precum şi în Marea Britanie.
Compania germană controlează 40% din acţiunile Hellenic Telecommunications Organization (OTE), care, la rândul său, deţine 54,01% din Telekom România.

Ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice participă la efectuarea unei politici agresive antiruseşti la presiunea Statelor Unite, care îşi urmăresc propriile obiective geopolitice, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, informează Agerpres.
O situaţie alarmantă s-a creat la ora actuală în jurul NATO, susţine Lavrov, insistând că ţările din Alianţă iau parte la promovarea unei politici agresive faţă de Rusia, pe fondul creşterii nejustificate, în opinia sa, a cheltuielilor militare, în timp ce blocul nord-atlantic îşi sporeşte prezenţa militară în apropiere de graniţele Federaţiei Ruse.
Potrivit ministrului rus de externe, dacă în 2018 numai Statele Unite au cheltuit în acest scop peste 700 de miliarde de dolari, NATO în ansamblul său - aproape un milion de miliarde (dolari), în timp ce Rusia - mai puţin de 50 de miliarde de dolari.
Şeful diplomaţiei ruse susţine că Alianţa Nord-Atlantică îşi creşte prezenţa militară în apropiere de graniţa Rusiei şi a aliatului său Belarus, ceea ce sporeşte riscul de incidente întâmplătoare şi duce la o escaladare a tensiunilor militaro-politice în regiune.
Referitor la relaţiile actuale dintre Rusia şi NATO, Serghei Lavrov a evocat că perioade de îngheţ au existat şi mai înainte, amintind în acest context episodul bombardării Serbiei de către Alianţa Nord-Atlantică (1999) şi conflictul din august 2008 dintre Rusia şi Georgia, descris de ministrul rus ca aventura militară a regimului preşedintelui Mihail Saakaşvili în Osetia de Sud.

Miniştrii de interne din ţările membre ale Uniunii Europene (UE) nu au reuşit joi să se pună de acord asupra unui mecanism ad-hoc de repartizare a solicitanţilor de azil care ajung la ţărmurile blocului comunitar, a declarat ministrul francez de interne, Christophe Castaner, adăugând că eforturile în acest sens vor continua, potrivit dpa, informează Agerpres.
Franţa şi Germania au fost în fruntea eforturilor de a conveni asupra unui aranjament temporar între statele membre ale UE cu privire la distribuirea solicitanţilor de azil salvaţi în Marea Mediterană, în cadrul unor discuţii informale la Helsinki, la care a participat şi ministrul italian de interne, Matteo Salvini.
Problema va fi reluată în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe şi de interne din UE luni la Paris, a afirmat Castaner, subliniind că obiectivul este de a convinge 15 ţări privind necesitatea creării acestui mecanism ad-hoc.
Discuţiile, care au început miercuri seara, au prezentat opinii foarte diferite, potrivit ministrului francez de interne, în condiţiile în care unele ţări au refuzat să primească migranţi, altele au lansat apeluri la solidaritate, iar multe dintre ele şi-au exprimat îngrijorarea faţă de crearea unui mecanism care ar putea duce la stimularea migraţiei.
Statele membre ale UE încearcă de mult timp să dea un răspuns comun la fluxurile de migranţi provenind din Africa de Nord prin Marea Mediterană.
În trecut, Italia primea majoritatea sosirilor, dar actualul guvern populist de la Roma a pus piciorul în prag anul trecut, cerând ca şi alte state membre să accepte cota parte de migranţi într-o manieră echitabilă.
"Miniştrii din mai multe ţări au apreciat politica italiană de apărare a frontierelor, ceea ce a dus la o reducere drastică a sosirilor în Europa şi a deceselor în Marea Mediterană", a menţionat Salvini într-un mesaj pe Twitter în timpul discuţiilor de la Helsinki.
Cu toate acestea, miercuri, ministrul de interne italian a avut discuţii în contradictoriu cu omologii săi francez şi german cu privire la punctele de debarcare a migranţilor.
Potrivit unui comunicat publicat joi de biroul lui Salvini, Franţa şi Germania au cerut un document în care să se afirme că statele mediteraneene de primă linie au responsabilitatea primară pentru a primi migranţi salvaţi pe mare, dar Italia şi Malta l-au respins.
Biroul lui Salvini a declarat că există riscul ca numai solicitanţii de azil să fie redistribuiţi în alte state membre ale UE, lăsând Italia şi Malta cu clandestinii care ar fi dificil de repatriat. Noi discuţii vor avea loc între Italia, Franţa, Germania, Malta şi Finlanda în septembrie, în Malta, conform comunicatului.

Parcurgerea zilnică a unui număr de 8.900 de paşi ar putea proteja împotriva declinului cognitiv şi a pierderii ţesutului cerebral provocate de maladia Alzheimer, potrivit unui nou studiu preluat de Press Association, informează Agerpres.
Cercetarea arată totodată că reducerea factorilor de risc vascular precum fumatul, nivelul ridicat de colesterol şi obezitatea ar putea oferi protecţie suplimentară în cazul bolii Alzheimer şi ar putea încetini avansarea acestei maladii devastatoare.
Publicat în JAMA Neurology, studiul sugerează că abordările intervenţionale care vizează atât activitatea fizică cât şi factorii de risc vascular ar putea încetini progresul maladiei Alzheimer.
"Efectele benefice au fost constatate chiar la niveluri modeste de activitate fizică, dar cele mai semnificative au fost remarcate la aproximativ 8.900 de paşi, ceva mai puţin decât cei 10.000 pe care mulţi dintre noi se străduiesc să-i realizeze zilnic", a spus Reisa Sperling, coautoarea studiului, directoarea Centrului pentru cercetare şi tratament a bolii Alzheimer.
În cadrul cercetării Harvard Ageing Brain Study, realizate la spitalul din Massachusetts, a fost monitorizată activitatea fizică a participanţilor - 182 de vârstnici cu vârsta medie 73,4 ani, printre care s-au aflat şi persoane cu un grad ridicat de beta-amiloid, o proteină asociată cu boala Alzheimer - evaluaţi de specialişti ca prezentând un risc ridicat de declin cognitiv.
Cercetătorii au realizat acest lucru folosind pedometre montate la nivelul şoldului care înregistrau numărul de paşi parcurşi în timpul zilei.
Oamenii de ştiinţă au constatat că un grad mai mare de activitate fizică reduce declinul cognitiv şi pierderile de materie cenuşie.
În modelele de analiză care au vizat riscul vascular, activitatea fizică a rămas semnificativă, iar un risc vascular mai scăzut a fost asociat în mod independent cu un ritm mai lent de declin cognitiv şi de pierdere a materiei cerebrale.
"Una dintre cele mai uimitoare descoperiri în urma studiului nostru a fost că activitatea fizică nu pare să aibă doar efecte pozitive în încetinirea ritmului de declin cognitiv, ci şi în încetinirea ratei de pierdere a ţesutului cerebral de-a lungul timpului la persoanele care deţin un grad ridicat de beta-amiloid la nivelul creierului".

Zahărul, tutunul şi alcoolul contribuie la creşterea poverii afecţiunilor orale asupra sănătăţii publice la nivel mondial, susţin oamenii de ştiinţă într-o serie de articole publicate în jurnalul medical The Lancet, informează Agerpres.
Cercetătorii susţin că prevenţia cariilor dentare, care reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice, necesită implementarea la nivel mondial a liniilor directoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind aportul de zahăr.
OMS recomandă ca mai puţin de 10% din totalul de calorii să provină de la zaharuri libere, preferabil fiind un aport sub 5%.
Comunitatea globală a cercetătorilor în domeniul sănătăţii orale are un rol important în punerea în aplicare a liniilor directoare, se arată într-o serie de articole dedicate combaterii afecţiunilor orale, publicate de The Lancet.
''Stomatologia se află într-o stare de criză", a declarat profesor Richard Watt, preşedinte şi consultant onorific în domeniul sănătăţii orale la University College London, autorul principal al seriei.
''Asistenţa stomatologică actuală şi reacţiile în domeniul sănătăţii publice au fost în mare măsură inadecvate, inechitabile şi costisitoare, lăsând miliarde de oameni fără acces chiar şi la măsuri de bază de îngrijire a sănătăţii orale. Deşi această problemă în furnizarea de asistenţă medicală orală nu este responsabilitatea clinicienilor stomatologi, o abordare fundamental diferită este necesară pentru a combate în mod eficient povara afecţiunilor orale la nivel global'', a adăugat expertul.
Potrivit studiului, în ţările cu venituri ridicate, stomatologia este din ce în ce mai mult concentrată tehnologic şi captivă într-un ciclu în care tratamentul este pus mai presus de prevenţie. Acest lucru, subliniază cercetătorii, înseamnă un eşec în abordarea cauzelor care stau la baza de declanşării afecţiunilor orale.
Mulţi dintre factorii de risc ai problemelor de sănătate orală sunt prezenţi şi în cazul bolilor netransmisibile, printre aceştia numărându-se consumul de zahăr, de tutun şi a unor cantităţi nocive de alcool.
Potrivit studiului, în ţările cu venituri medii, povara afecţiunilor orale este considerabilă, iar sistemele de îngrijire orală sunt adesea subdezvoltate şi inaccesibile majorităţii.
În ţările cu venituri reduse situaţia este cea mai sumbră în contextul lipsei îngrijirii stomatologice de bază şi a faptului că majoritatea afecţiunilor nu sunt tratate.
Cercetătorii au subliniat că povara afecţiunilor orale este în creştere deoarece din ce în ce mai mulţi oameni sunt expuşi la principalii factori de risc. Consumul de zahăr, cauza principală a cariilor dentare, a crescut rapid în numeroase ţări cu venituri reduse şi medii. În timp ce consumul de băuturi îndulcite cu zahăr este cel mai ridicat în ţări cu venituri ridicate, vânzările acestor produse în numeroase state cu venituri mici au fost substanţiale.
"Utilizarea intervenţiilor clinice preventive, precum administrarea de produse fluorurate pentru aplicaţii topice în vederea controlului apariţiei cariilor s-a dovedit foarte eficientă, însă, deoarece este considerată un 'panaceu', poate conduce la pierderea din vedere a faptului că aportul de zahăr rămâne cauza primară a dezvoltării afecţiunii. Este nevoie de o înăsprire a reglementării şi legislaţiei pentru limitarea marketingului şi influenţei industriilor zahărului, tutunului şi alcoolului dacă vrem să abordăm cauzele profunde ale afecţiunilor orale", a precizat Watt.
Autorii seriei publicate de Lancet au făcut apel la educarea şi instruirea viitorilor profesionişti din domeniul sănătăţii orale cu accent pe prevenţie. Totodată, ei au solicitat abordări mai concrete în ceea ce priveşte politicile pentru abordarea cauzei principale a afecţiunilor orale, precum cariile dentare, boala gingivală şi cancerul oral.

HBO şi saga sa medievală "Game of Thrones" conduc în topul nominalizărilor la premiile Emmy, informează Reuters, potrivit Agerpres.
HBO a obţinut 137 de nominalizări, dintre care 32 pentru "Game of Thrones", fiind urmat de Netflix, cu 117 nominalizări.
Comedia Amazon Studio "The Marvelous Mrs Maisel" a primit 20 de nominalizări, în timp ce "Chernobyl", produs de HBO, despre dezastrul nuclear din 1986, a fost recompensat cu 19 nominalizări.
În afară de "Game of Thrones", la categoria rezervată serialelor dramatice au mai fost nominalizate producţiile "Better Call Saul", "Bodyguard", "Killing Eve", "Ozark", "Pose", "Succession" şi "This is Us".
La categoria serialelor de comedie, alături de "The Marvelous Mrs Maisel", au mai fost nominalizate producţiile "Barry", "Fleabag", "The Good Place", "Russian Doll", "Schitt's Creek" şi "Veep".
Producţia "Chernobyl" este însoţită la categoria rezervată miniseriilor de televiziune de "Escape At Dannemora", "Fosse/Verdon", "Sharp Objects" şi "When They See Us".
La categoria cel mai bun actor dramatic au fost nominalizaţi Jason Bateman ('Ozark'), Sterling K. Brown ('This is Us'), Kit Harington ('Game of Thrones'), Bob Odenkirk ('Better Call Saul'), Billy Porter ('Pose') şi Milo Ventimiglia ('This is Us').
Câştigătoarea la categoria similară rezervată actriţelor va fi aleasă dintre Emilia Clarke ('Game of Thrones'), Jodie Comer ('Killing Eve'), Viola Davis ('How to Get Away with Murder'), Laura Linney ('Ozark'), Mandy Moore, ('This is Us'), Sandra Oh ('Killing Eve') şi Robin Wright ('House of Cards').
În cadrul categoriei dedicate actorilor de comedie au fost nominalizaţi Anthony Anderson ('black-ish'), Don Cheadle ('Black Monday'), Ted Danson ('The Good Place'), Michael Douglas ('The Kominsky Method'), Bill Hader ('Barry') şi Eugene Levy ('Schitt's Creek').
În categoria actriţelor de comedie au fost nominalizate Christina Applegate ('Dead to Me'), Rachel Brosnahan ('The Marvelous Mrs. Maisel'), Julia Louis-Dreyfus ('Veep'), Natasha Lyonne ('Russian Doll'), Catherine O'Hara ('Schitt's Creek') şi Phoebe Waller-Bridge ('Fleabag').
Premiile Emmy vor fi înmânate în cadrul unei ceremonii care se va desfăşura la Los Angeles pe 22 septembrie.

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a anunţat că, în sezonul 2019, în perioada 03 iunie - 18 iulie, a fost înregistrat un caz de infecţie cu virusul West Nile, cu debut în săptămâna 27. Cazul confirmat a fost înregistrat la un bărbat, în vârstă de 80 de ani, din judeţul Galaţi.

Cum ne putem proteja

Recomandările specialiştilor sunt ca populaţia să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să utilizeze substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor şi substanţe insecticide în locuinţă şi în jurul acesteia, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (plase de protecţie la ferestre), să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei, să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer.

Virusul West Nile are trei efecte diferite asupra oamenilor

Virusul West Nile este un virus din familia Flaviviridae, care se găseşte atât în regiunile tropicale cât şi în cele temperate. Acesta infectează în principal păsările, dar este cunoscut că infectează şi oameni, cai, câini, pisici, lilieci, veveriţe, sconcşi şi iepuri domestici. Principala cale de infecţie la om este prin muşcătura unui ţânţar infectat. Aproximativ 90% din persoanele infectate cu virusul West Nile nu prezintă niciun simptom. Virusul West Nile are trei efecte diferite asupra oamenilor. Primul este o infecţie asimptomatică, al doilea este un sindrom de febră uşoară numit febră West Nile, iar cel de-al treilea este meningita sau encefalita West Nile.

O nouă ediţie a deja tradiţionalului Târg de Antichităţi "Antique Fair" reuneşte, în acest weekend, 19 - 21 iulie 2019, colecţionari din toată ţara, pentru al treilea an consecutiv, la Galaţi. Aceştia vor expune pe Aleea Domnească (la P-uri) obiecte de colecţie, piese deosebite, care aduc aminte de vremurile de odinioară în care arta şi frumosul erau la mare căutare. Iubitorii de istorie sau colecţionarii pot găsi timbre, ceasuri, ceramică, argint, de la patefoane până la numismatică, jucării de colecţie, dar şi bibelouri sau cărţi vechi.

Târgul de Antichităţi "Antique Fair Galaţi", organizat de Asociaţia pentru Ecologie şi Turism PRO ECO-TUR Galaţi în parteneriat cu Primăria municipiului Galaţi, are scopul de a promova patrimoniul cultural, valorile ecologice, ecoturismul şi valorile naţionale în zonele cu potenţial turistic. "Economia Galaţiului are nevoie de turism, domeniu utilizat în astfel de manifestări atât de către expozanţi, cât şi de către vizitatorii din afara Galaţiului care vin la târg. Cu cât mai multe evenimente se organizează la Galaţi, cu atât vom avea investitori, turism şi rulaj de lichidităţi în municipiu şi judeţ, iar asociaţia noastră, printre altele, are şi misiunea de a promova patrimoniul cultural, ecoturismul şi valorile naţionale în vederea sprijinirii, dezvoltării şi consolidării durabile a comunităţilor locale din zonele cu potenţial turistic", ne-a declarat Cristian Arsene, preşedintele Asociaţiei Asociaţiei pentru Ecologie şi Turism PRO ECO-TUR.

Pagina 2 din 267