Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere al Frontierei Oancea, judeţul Galaţi, au descoperit, ascunşi pe puntea din spate a unui autocar, un cetăţean din Algeria şi unul din Libia, fără documente de călătorie, care intenţionau să ajungă în state din vestul Europei.

"În data de 19 mai a.c., în jurul orei 10.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Oancea - I.T.P.F. Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră, un bărbat cu dublă cetăţenie, română şi R. Moldova, Z.V. în vârstă de 36 de ani, la volanul unui autocar marca Scania, înmatriculat în R. Moldova. În baza analizei de risc, poliţiştii de frontieră au efectuat un control amănunţit asupra mijlocului de transport, în urma căruia au descoperit, ascunse sub autocar, pe puntea din spate, două persoane de sex masculin, care nu deţineau documente de călătorie. În urma cercetărilor preliminare efectuate, poliţiştii de frontieră au stabilit că cei doi sunt cetăţeni din Algeria şi Libia, în vârstă de 20, respectiv 25 de ani şi au declarat că s-au ascuns sub autocar cu intenţia de a ajunge în state din vestul Europei. Totodată, şoferul autocarului a declarat că nu avea cunoştinţă despre existenţa celor doi bărbaţi ascunşi sub mijlocul de transport pe care îl conducea", se arată într-un comunicat al I.T.P.F. Iaşi.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat faţă de cei doi cetăţeni străini şi de trafic de migranţi faţă de şofer, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale ce se impun.

Cea de-a XXVII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Animaţie "Gulliver" s-a încheiat sâmbătă, 18 mai 2019, după un maraton impresionant de spectacole şi activităţi pentru publicul de toate vârstele. Deşi a devenit un festival care se adresează atât copiilor, cât şi adolescenţilor şi adulţilor, prin programul variat de spectacole pe care îl oferă publicului gălăţean, Festivalul rămâne unul predominant de animaţie, cu un caracter competitiv. Prin urmare, producţiile teatrale pentru copii, din secţiunea Concurs, au fost evaluate de către profesionişti în artele spectacolului.

Anul acesta, juriul a fost alcătuit din conf. univ. dr. Anca Doina Ciobotaru, preşedinta juriului, şi din membrii: scenografa Daniela Drăgulescu şi criticul de teatru Daria Dimiu, şi a acordat următoarele premii:

- Premiul de excelenţă - Echipa spectacolului "Peter Pan", regia Ioan Brancu, al Teatrului de Păpuşi "Gulliver" din Galaţi.

- Premiul special al juriului - Spectacolul "Cenuşăreasa", regia Aurelian Bălăiţă, al Teatrului Republican de Păpuşi "Licurici" din Chişinău, Republica Moldova.

- Premiul Gulliver junior - Spectacolul "Etc...", regia José Gil, Natacha Costa Pereira, Sofia Olivença Vinagre, al Teatrului S.A.Marionetas - Teatro & Bonecos din Portugalia.

- Premiul pentru muzica din spectacol - Cári Tibor pentru muzica din spectacolele "Peter Pan", regia Ioan Brancu, al Teatrului de Păpuşi "Gulliver” Galaţi. "Pisicile nearistocrate", regia Eva Labadi al Teatrului pentru copii "Arlechino" Braşov şi "Cartea cu Apolodor", regia Toma Hogea, al Teatrului pentru Copii şi Tineret "Timişoara".

- Premiul pentru scenografie - Krisztina Nagy şi Bajko Attila pentru scenografia spectacolului "Cartea cu Apolodor", regia Toma Hogea, al Teatrului pentru Copii şi Tineret "Merlin" din Timişoara.

- Premiul pentru mânuire şi interpretare - Olga Bela şi Ana Maria Bălescu pentru personajele Apolodor şi Dor, din spectacolul "Apolodor", regia Silvia Roman, al Teatrului de Animaţie Ţăndărică Bucureşti.

- Premiul pentru regie - Toma Hogea pentru regia spectacolului "Cartea cu Apolodor", al Teatrului pentru Copii şi Tineret "Merlin" din Timişoara.

- Premiul pentru promovarea artei animaţiei şi valorilor culturale - Călin Mocanu, manager al Teatrului de Animaţie Ţăndărică Bucureşti, pentru proiectele "Teatrul de Animaţie în România - album de colecţie" şi "Teatru în şcoli" - spectacolul "Poveştile României - George Enescu".

- Marele premiu - Spectacolul "Croitorul", regia Ornan Braier, al Teatrului Train din Israel.

Pe lângă aceste premii oferite de juriul oficial al Festivalului, anul acesta organizatorii au decis ca spectacolele de animaţie să fie evaluate şi de către copiii spectatori. Astfel, Simbanu Raluca Maria, elevă în clasa a VIII-a la Şcoala Gimnazială Constantin Gheorghe Marinescu, a acordat Premiul special al publicului spectacolului "Mica Sirenă", regia Oana Leahu, al Teatrului pentru copii şi tineret "Ariel" din Târgu Mureş.

În cele şase zile de festival, s-au jucat 30 de spectacole pentru toate categoriile de vârstă, atât în sălile teatrului, cât şi în Grădina Publică. Peste 6.000 de spectatori au vizionat spectacolele din programul festivalului: teatru-dans, spectacol-concert, animaţie, spectacol-experiment, spectacole muzicale, balet, comedii etc.

România a exportat anul trecut în ţările Uniunii Europene şi în state terţe peste 12 milioane de tone de cereale, cu un milion de tone mai mult faţă de anul precedent, încasările depăşind 2,2 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la solicitarea Agerpres.
În 2018, cele mai importante destinaţii de export au fost Spania, Egipt, Italia, Arabia Saudită, Iordania, Germania şi Libia.
În anul anterior, România exportase 11 milioane de tone de cereale, în valoare de aproximativ 2 miliarde euro, iar printre ţările unde au ajuns cerealele româneşti în 2017 se numără Spania, Egipt, Italia, Turcia, Iordania, Arabia Saudită, Libia şi Maroc.
Pe de altă parte, importurile de cereale au totalizat anul trecut 1,4 milioane de tone, iar sumele cheltuite s-au ridicat la 320 de milioane euro. Cele mai mai cantităţi de cereale din import au provenit din Bulgaria şi Ungaria.
"Să nu uităm că România este ţară de tranzit şi, undeva, aceste importuri nu rămân în România ci ies, sub formă de export, prin terminalul de la Constanţa", au explicat reprezentanţii MADR.
În 2017, cantitatea de cereale importată a fost mai mare cu 64% faţă de anul trecut, respectiv 2,3 milioane de tone, valorând 450 milioane euro. Aceste cantităţi au provenit, preponderent, din Ungaria şi Bulgaria, România fiind, de asemenea, ţară de tranzit.
Datele Institutului European de Statistică - Eurostat - dar şi cele ale INS au confirmat că România a ocupat anul trecut locul 3 în Uniunea Europeană, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu o recoltă totală de 31,187 milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară a reprezentat în jur de 12 milioane de tone.
La porumb boabe, România a fost în 2018 pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de aproape 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017 şi un randament de 7,8 tone/hectar, devansând serios Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone anul trecut.
În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupa anul trecut poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de 2017 şi o medie de 4,8 tone/ha, deşi a fost un an greu, în care agricultorii s-au confruntat cu fenomene meteo extreme. Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date poziţionează România din nou pe primul loc în UE.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, anul trecut, România a fost pe primul loc la producţia de porumb boabe şi de seminţe de floarea soarelui atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, iar la grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia şi tot pe patru la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Regatul Unit. La cartofi, România a ocupat locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi locul şapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit şi Belgia.

Un trai sănătos reduce riscurile declanşării demenţei, recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care estimează că numărul persoanelor ce suferă de acest sindrom, cauzat în cele mai multe cazuri de boala Alzheimer, ar urma să se tripleze până în 2050, informează AFP, potrivit Agerpres.
Practicarea sportului, adoptarea unei diete mediteraneene, renunţarea la fumat, reducerea consumului de alcool, ţinerea sub observaţie a diabetului şi a colesterolului, în concluzie, un trai sănătos reduce riscurile demenţei, potrivit OMS, care nu reuşeşte însă să cuantifice această diminuare.
"Dovezile ştiinţifice colectate (...) confirmă ceea ce am bănuit de ceva timp, că ceea ce este benefic pentru inima noastră este, de asemenea, benefic pentru creierul nostru", a punctat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.
OMS estimează că, din totalul populaţiei, un procent cuprins între 5% şi 8% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani suferă, la un moment dat, de demenţă.
Demenţa constituie o problemă de sănătate publică care progresează rapid, în contextul îmbătrânirii populaţiei, şi care afectează circa 50 de milioane de persoane pe plan global.
Potrivit previziunilor, acest număr ar urma să se tripleze până în 2050, când demenţa va afecta 152 de milioane de persoane, a avertizat OMS.
Boala Alzheimer reprezintă cea mai frecventă cauză a declanşării demenţei şi va sta la baza a 60% până la 70% dintre cazuri, potrivit agenţiei ONU.
Vârsta constituie principalul factor de risc al declinului cognitiv, dar demenţa ''nu este o consecinţă naturală sau inevitabilă a bătrâneţii'', subliniază OMS.
"Ştim că există factori de risc în cazul demenţei pe care îi putem modifica", a explicat Neerja Chowdhary, din cadrul departamentului de sănătate mintală a OMS, într-o conferinţă de presă.
Mai multe studii recente au pus în evidenţă o legătură între dezvoltarea tulburărilor cognitive şi a demenţei şi factorii de risc legaţi de stilul de viaţă cum ar fi sedentarismul, tabagismul, regimurile alimentare dezechilibrate şi consumul exagerat de alcool, arată această agenţie specializată a ONU.
Anumite tulburări, precum hipertensiunea, diabetul, hipercolesterolemia, obezitatea şi depresia, sunt asociate cu un risc crescut de demenţă. Alţi factori de risc care pot fi evitaţi sunt ''izolarea socială şi inactivitatea cognitivă'', punctează OMS.
OMS face apel la punerea în aplicare a unei strategii publice pentru prevenirea acestei afecţiuni.
Circa 60% dintre persoanele care suferă de demenţă trăiesc în ţări cu venituri mici sau medii, dar ''aceste ţări sunt cel mai puţin pregătite pentru a face faţă acestei probleme în creştere'', a arătat Chowdhary.
Demenţa presupune costuri suplimentare pentru familii, dar şi pentru guverne, precum şi o scădere în productivitate pentru economii, potrivit OMS.
În 2015, costul social global al demenţei a fost estimat la 818 miliarde de dolari pe plan global, echivalentul a 1,1% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceste costuri ar urma să se ridice la 2.000 de miliarde de dolari în 2050.

Persoanele cu vârste peste 50 de ani care dezleagă în mod frecvent cuvinte încrucişate şi jocuri numerice au funcţii cerebrale mai bune, potrivit unui studiu preluat de Press Association, potrivit Agerpres.
Cu cât adulţii peste 50 de ani rezolvă mai des jocuri de perspicacitate precum cuvinte încrucişate şi Sudoku, cu atât creierul lor funcţionează mai bine, este concluzia la care a ajuns studiul.
Un grup de cercetători de la Universitatea din Exeter şi King's College din Londra au realizat un studiu la care au participat 19.000 de persoane completând un chestionar online.
Participanţilor la studiu li s-a solicitat să menţioneze cât de des dezleagă jocuri de cuvinte sau enigme numerice şi să răspundă la o serie de teste cognitive cu scopul de a măsura schimbări în funcţiile cerebrale.
Cu cât participanţii au rezolvat mai des jocuri enigmistice, cu atât aceştia au performat mai bine la testele de atenţie, logică şi memorie, au constatat oamenii de ştiinţă.
Analizând rezultatele evaluărilor, cercetătorii au calculat că, în cazul adulţilor care dezleagă cuvinte încrucişate, funcţiile cerebrale sunt echivalente cu cele ale unor persoane cu 10 ani mai tinere în cazul testelor gramaticale şi respectiv cu ce ale unor persoane cu opt ani mai tinere la testele care au măsurat memoria pe termen scurt.
"Cu oamenii rezolvă mai frecvent enigme precum rebus sau Sudoku, cu atât mai bună este performanţa lor la o serie de sarcini care evaluează memoria, atenţia şi logica", a spus Anne Corbett, de la Facultatea de Medicină a Universităţii Exeter, conducătoarea cercetării.
"Progresele sunt în special clare în ceea ce priveşte viteza şi precizia în realizarea sarcinilor.''
"În unele domenii, îmbunătăţirea a fost destul de spectaculoasă - în ceea ce priveşte capacitatea de rezolvare a problemelor, cei care rezolvă în mod regulat astfel de jocuri logice au îndeplinit testele la fel ca cei cu opt ani mai puţin, în comparaţie cu cei care nu dezleagă astfel de enigme".
"Nu putem spune că dezlegarea unor astfel de jocuri de perspicacitate reduce în mod necesar riscul de demenţă pe parcursul vieţii, dar această cercetare vine în sprijinul unor descoperiri anterioare, care au arătat că dezlegarea frecventă de cuvinte încrucişate şi de jocuri numerice contribuie la menţinerea unei funcţii cerebrale mai bune pentru o perioadă mai îndelungată."
Studiul a fost efectuat prin intermediul platformei online Protect, administrată de cele două universităţi, care permite cercetătorilor să desfăşoare studii ample fără a fi nevoie de muncă în laborator.
Cercetarea a fost publicată în International Journal of Geriatric Psychiatry.

Keanu Reeves, cunoscut în special pentru interpretarea rolului Neo din trilogia ''The Matrix'', a primit unul dintre cele mai vechi privilegii de la Hollywood, actorul lăsându-şi amprentele mâinilor şi picioarelor în cimentul din faţa TCL Chinese Theatre din California, potrivit Agerpres.
Născut în 1964 şi crescut în New York şi Toronto, Reeves s-a afirmat în lumea divertismentului prin rolurile interpretate în mai multe filme de succes de la Hollywood, precum ''Point Break'' (1991), ''Speed'' (1994), trilogia ''The Matrix'' (1999-2003) şi franciza ''John Wick'' (2014-2019).
Reeves este unul dintre cele mai căutate staruri de la Hollywood, el aflându-se în topul actorilor cu cele mai mari încasări la box office.
''Am făcut parte din filmele bine primite şi sunt foarte recunoscător'', a declarat el în cadrul ceremoniei din faţa TCL Chinese Theatre. ''Ele mi-au schimbat viaţa. Ele mi-au dat viaţă. Ele mi-au oferit viaţă. Şi sunt foarte recunoscător faţă de oamenii care s-au bucurat de aceste filme'', a adăugat vedeta.
''Fără susţinerea voastră, eu nu m-aş afla aici'', a mai spus Reeves.
Înconjurat de prieteni, fani, colegi cu care a împărţit platourile de filmare şi de alte staruri de la Hollywood, printre care s-au numărat Halle Berry şi Laurence Fishburne, Reeves şi-a lăsat amprentele mâinilor şi picioarelor în ciment.
Cel mai recent film în care joacă Keanu Reeves, ''John Wick: Chapter 3 - Parabellum'', a fost lansat pe 17 mai în Statele Unite, iar în iunie, actorul va putea fi auzit în producţia de animaţie ''Toy Story 4'' a Disney.

Subiectul construirii unui aeroport la Galaţi a fost, este, şi probabil va rămâne unul controversat pentru gălăţeni. Unii cred în realizarea acestui obiectiv, alţii sunt suspicioşi sau chiar neagă cu vehemenţă că acest lucru se va concretiza. Dar iată că după multe informaţii incerte din partea autorităţilor legate de acest subiect, apare şi una concretă şi oficială: locul unde se va construi aeroportul de la Galaţi.

Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, s-a aflat duminică, 19 mai 2019, într-o vizită de lucru în judeţul Galaţi. Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a anunţat această vizită - AICI - vineri, 17 mai 2019. Potrivit CJ Galaţi, agenda vizitei de lucru include deplasări la şantierul de la centura Tecuciului, la amplasamentul propus pentru construirea unui aeroport la Galaţi şi pe traseul Giurgiuleşti - Calea Prutului - strada Tunelului - DN26 - Vânători (proiectul Drumul Mare de Centură - traseu proiectat pe ruta Giurgiuleşti - Vânători / DN 26 - Combinatul Siderurgic - localitatea Traian - DN25).

Astfel, ministrul Transporturilor a vizitat amplasamentul propus pentru construirea unui aeroport la Galaţi. Aeroportul va fi amplasat pe un teren de 150 ha, chiar la graniţa dintre comunele Braniştea, Smârdan şi Schela. În apropierea amplasamentului aeroportului, care este la aproximativ 18 km de Galaţi şi 20 km de Brăila, va trece şi centura mare a Galaţiului.

"Eu cred că este o investiţie care va genera plus valoare, care va ajuta mediul economic (...) este un proiect care este fezabil pentru Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Am vorbit mai devreme cu gestionarul fondului şi va face o modificare legislativă ca să poată fi introduse şi aeroporturile. În concluzie, acest aeroport va putea fi finanţat prin acest Fond de Dezvoltare şi Investiţii. (...) Săptămâna viitoare va intra (n.r. - modificarea) în şedinţa de Guvern, va intra ordonanţă de urgenţă. Daca nu va intra joi (n.r. - 23 mai 2019) în şedinţa de Guvern, cu siguranţă, va intra în săptămâna următoare", a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care a menţionat că în sarcina CJ Galaţi intră demararea studiului de fezabilitate, în urma căruia se vor stabili costurile proiectului, dar şi, ulterior, demararea procedurii de execuţie şi proiectare.

Preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, cel care i-a prezentat ministrului Transporturilor locaţia pentru construirea aeroportului de la Galaţi, a precizat că în urma unui studiu de oportunitate şi unul de trafic, realizate de CJ Galaţi, a reieşit că: "Aceasta este cea mai bună locaţie pe care o putem avea", a declarat Costel Fotea. Alături de Răzvan Cuc şi Costel Fotea, au fost şi primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi liderul grupului PSD din Parlamentul European și președintele social-democraților gălățeni, Dan Nica.

Reamintim că, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, le-a dezvăluit gălăţenilor, cu ocazia mitingului PSD de la Galaţi - AICI - din data de 11 mai 2019, că va susține marele proiect al liderilor social-democrați de la Galați, construirea unui aeroport. "Această zonă are nevoie de un aeroport, pentru că este o zonă care a început să se dezvolte mult și nu mai trebuie să fie frânată!", a spus Liviu Dragnea.

De asemenea, în urma unei campanii de consultare demarată de Banca Mondială, "Alege Priorităţile Oraşului Tău!", gălăţenii au putut alege ce consideră a fi prioritar pentru oraş, ierarhizând pe site-ul campaniei 10 proiecte identificate de Banca Mondială ca fiind prioritare cu impact metropolitan pentru Galaţi. Potrivit votului gălăţenilor, construcţia aeroportului de la Galaţi s-a clasat pe locul 3 - AICI -.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis sâmbătă, 18 mai 2019, o informare meteorologică, cu interval de valabilitate: 18 mai, ora 10 - 21 mai, ora 10, iar fenomenele vizate sunt: manifestări de instabilitate atmosferică.

Potrivit ANM, în intervalul menționat, în cea mai mare parte a țării, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică, ce se va manifesta prin averse ce vor avea și caracter torențial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie și grindină. Cantitățile de apă vor depăși, în perioade scurte de timp sau prin acumulare, 15...25 l/mp și pe arii restrânse 35...40 l/mp.

cod

De asemenea, ANM a emis şi o atenţionare meteorologică de tip Cod Galben, cu interval de valabilitate: 18 mai, ora 12 - 19 mai, ora 06, iar fenomenele vizate sunt: cantități de apă însemnate, instabilitate atmosferică accentuată. 

Potrivit ANM, în Moldova și în zona Carpaților Orientali se vor semnala averse torențiale, frecvente descărcări electrice, vijelii și grindină. Cantitățile de apă vor depăși 25 l/mp și pe arii restrânse 40...50 l/mp.

ANM precizează că în funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice va actualiza prezentul mesaj prin avertizări de vreme severă imediată.

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a anunţat că, duminică, 19 mai 2019, Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, se va afla într-o vizită de lucru în judeţul Galaţi. Potrivit CJ Galaţi, agenda vizitei de lucru include deplasări la şantierul de la centura Tecuciului, la amplasamentul propus pentru construirea unui aeroport la Galaţi şi pe traseul Giurgiuleşti - Calea Prutului - strada Tunelului - DN26 - Vânători (proiectul Drumul Mare de Centură - traseu proiectat pe ruta Giurgiuleşti - Vânători / DN 26 - Combinatul Siderurgic - localitatea Traian - DN25).

Primăria municipiului Galaţi a anunţat că sâmbătă, 18 mai 2019, în intervalul orar 08:00 - 16:00 se vor executa lucrări edilitare pe strada Domnească şi pe strada Navelor.

17Trafic str. Domneasca

Din acest motiv, traficul rutier va fi restricţionat pe strada Domnească, la intersecţia cu strada Navelor, fiind propuse următoarele rute ocolitoare: str. Brăilei - str. Domnească - str. Universităţii - str. Al. I. Cuza - str. Egalităţii - str. Navelor sau str. Brăilei - str. Traian - bld. Marea Unire - str. Navelor. Traseele mijloacelor de transport 10, 15, 24, 29 şi 34 vor fi deviate pe str. Traian - bld. Marea Unire - str. Portului, tur - retur.

17Trafic str. Navelor

De asemenea, în perioada 20 - 22 mai 2019, se vor executa lucrări pe strada Navelor, pe sensul de mers dinspre strada Egalităţii către strada Domnească, circulaţia rutieră urmând a se desfăşura pe un singur sens.

Pagina 2 din 234