Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Cântăreaţa americană Miley Cyrus a lansat vineri, 31 mai 2019, un nou materialul discografic, intitulat ''She Is Coming'', potrivit Press Association, informează Agerpres.
Noul EP (Extended Play) reuneşte şase melodii şi îi include în calitate de artişti invitaţi, printre alţii, pe rapperii Ghostface Killah şi Swae Lee, precum şi pe solistul travestit RuPaul.
În prima piesă, intitulată ''Mother's Daughter'', Miley Cyrus, în vârstă de 26 de ani, declară ''Sunt rea, sunt malefică'', lăudând apoi influenţa mamei sale, Trish, asupra carierei sale de cântăreaţă.
''D.R.E.A.M'', o altă melodie de pe noul EP, acronimul pentru sintagma ''Drugs Rule Everything Around Me'' (''Drogurile domină totul în jurul meu''), vorbeşte despre renumitul stil de viaţă presărat cu petreceri al vedetei, devenită celebră datorită interpretării personajului principal din serialul ''Hannah Montana'', realizat de Disney.
Celelalte melodii de pe disc sunt ''Unholy'', ''Cattitude'', ''Party Up The Street'' şi ''The Most''.
Acest EP este primul material discografic lansat de vedeta americană după căsătoria cu partenerul ei de viaţă, actorul australian Liam Hemsworth, în decembrie 2018.
Cei doi tineri artişti s-au întâlnit pe platourile de filmare ale dramei romantice ''The Last Song'' din 2010 şi şi-au oficializat relaţia în cadrul unei ceremonii restrânse, ce a fost organizată în Tennessee.
Cel mai recent album al cântăreţei americane, LP-ul ''Younger Now'', a apărut pe piaţă în 2017 şi a inclus single-ul ''Malibu''. În prezent, artista lucrează la cel de-al şaptelea album de studio al său, care se va intitula "She Is Miley Cyrus".

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis luni dimineaţă (03 iunie 2019) o informare meteorologică de vreme severă.

Potrivit ANM, în intervalul 03 iunie, ora 10.00 - 06 iunie, ora 10.00, instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată în toate regiunile. Se vor semnala averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii şi căderi de grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 15...25 l/mp, iar pe arii restrânse 35...50 l/mp.

De asemenea, ANM a emis şi două avertizări meteorologice de tip COD GALBEN şi COD PORTOCALIU.

Avertizarea de COD GALBEN este valabilă în intervalul 03 iunie, ora 10.00 - 04 iunie, ora 10.00, iar fenomene vizate sunt manifestări de instabilitate atmosferică şi cantităţi de apă însemnate. Zonele afectate sunt conform hărţii (foto).

Potrivit ANM, în Moldova, Oltenia, Muntenia, Transilvania, Maramureş şi local în Dobrogea şi Banat vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii şi condiţii de grindină. Cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp şi pe arii restrânse 30...40 l/mp.

harta anm

Avertizarea de COD PORTOCALIU este valabilă în intervalul 03 iunie, ora 12.00 - 04 iunie, ora 06.00, iar fenomenele vizate sunt ploi abundente şi instabilitate atmosferică accentuată. Zonele afectate sunt conform hărţii (foto).

Potrivit ANM, în Moldova, jumătatea de nord a Munteniei şi Olteniei, precum şi în sudul şi estul Transilvaniei va ploua abundent, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi 40...50 l/mp şi izolat 60...80 l/mp. Aversele vor fi însoţite de descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii şi grindină.

În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, ANM va actualiza prezentul mesaj prin avertizări de vreme severă imediată.

Fundaţia Comunitară Galaţi organizează duminică, 02 iunie 2019, cea de a şasea ediţie a evenimentului sportiv "Semimaraton Galaţi 2019". Anul acesta competiţia sportivă este despre mişcarea Galaţiului pentru susţinerea a 12 cauze comunitare.

Pentru desfăşurarea curselor în maximă siguranţă, traficul rutier va fi închis pe cinci artere importante ale oraşului şi restricţionat parţial pe alte 13 străzi adiacente, între orele 07:00 şi 13:00.

Traficul rutier va fi închis total pe străzile:
1. Str. Domnească (de la intersecţia cu str. Gării până la "Fata pe Valuri")
2. Str. Navelor
3. Str. Portului (de la intersecţia cu str. Navelor până la Palatul Navigaţiei)
4. Str bulevardul Marea Unire (de la Palatul Navigaţiei până la trecerea de pietoni de la Grădina Botanică)
5. Str. Regimentul 11 Siret (de la Parcul Viva până la Centrul de Transfuzii)

Traficul rutier va fi închis parţial pe străzile adiacente: Culturii, Aleea Trandafirilor, Eroilor (porţiunea dintre Bălcescu şi Domnească), Universităţii (între Cuza şi Domnească; între Bălcescu şi Domnească), Nicolae Gamulea, Maior Iancu Fotea, Lahovary, Fraternităţii, Brăilei (pe ambele sensuri, între Bălcescu şi Domnească), Egalităţii, Prelungirea Traian (spre bulevardul Marea Unire), Alexandru Cernat (capătul de la Parcul Viva) şi Regimentul 11 Siret (spre bulevardul Marea Unire; este deschisă pe ambele sensuri pe direcţia Coşbuc - Francezi - Brăilei).

Startul pentru toate cursele va fi luat la Elice, doar cursa Animalelor de Companie se va derula pe „aleea de la P-uri”. Taxele de participare şi celelalte donaţii strânse la faţa locului vor fi direcţionate către cele 12 proiecte înscrise în program:
• Grow Up Galaţi - îşi propune să identifice locurile de joacă cu probleme şi să intervină cu reparaţii asupra lor;
• Bloc de Desene - urmăreşte schimbarea la faţă a blocurilor gri comuniste prin implicarea artiştilor locali;
• Grădina Senzorială - va reabilita şi dota grădina senzorială din Nicoreşti pentru adulţii cu dizabilităţi din grija fundaţiei Bunul Samaritean;
• Aleargă alături Family Hope Autism - oferă copiilor cu autism şedinţe de terapie gratuită, cât şi ateliere creative şi recreative în aer liber;
• Fantasticii Down pe biciclete - susţine achiziţionarea de echipamente sportive şi organizarea de sesiuni de terapie pentru copiii cu sindrom Down;
• Aleargă pentru copiii speciali - doreşte creşterea gradului de recuperare şi integrare a copiilor cu autism, în cadrul unei tabere de vară la munte;
• Stop Hepatitelor Virale - va finanţa o campanie de informare şi conştientizare în rândul tinerilor pentru mai multă sănătate comunitară;
• Orăşelul Verde - colectează fonduri pentru deschiderea primului loc de joacă adaptat copiilor cu nevoi speciale;
• Calul, terapeutul fără cuvinte - urmăreşte cresterea aptitudinilor a 20 de copii beneficiari şi în acelaşi timp popularizarea terapiei asistate de cai;
• Mobilizăm fondul scaunelor rulante - strânge fonduri pentru donarea a 10 scaune rulante de calitate unor persoane cu dizabilităţi locomotorii din Galaţi şi Brăila şi promovarea unei campanii pentru eliberarea locurilor de parcare dedicate persoanelor cu dizabilităţi;
• O cale de acces pentru Lăbuş - susţine amenajarea unui drum de acces către adăpostul Ajutaţi-l pe Lăbuş, drum recent blocat complet prin desfiinţarea trecerii la nivel cu calea ferată;
• Fondul de burse - susţine 17 elevi din judeţul Galaţi, cu burse anuale care permit acoperirea unor cheltuieli esenţiale pentru continuarea studiilor.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis vineri, 31 mai 2019, două avertizări meteorologice de vreme severă, de tip Cod Galben şi Cod Portocaliu.

Avertizarea de Cod Galben este valabilă în intervalul 31 mai, ora 12.00 - 01 iunie, ora 10.00. Fenomenele vizate sunt manifestări de instabilitate atmosferică, iar zonele afectate sunt conform hărţii (foto). Astfel, în intervalul menţionat, vremea va fi instabilă. Vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, grindină şi intensificări ale vântului ce vor lua şi aspect de vijelie. Cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp şi izolat 40...50 l/mp.

Potrivit ANM, instabilitatea atmosferică se va menţine temporar accentuată şi în următoarele zile, în cea mai mare parte a ţării.

31COD

Avertizarea de Cod Portocaliu este valabilă în intervalul 31 mai, ora 15.00 - 01 iunie, ora 10.00. Fenomenele vizate sunt ploi abundente, instabilitate atmosferică, temporar deosebit de accentuată, iar zonele afectate sunt conform hărţii (foto). Astfel, în cea mai mare parte a Munteniei şi Dobrogei, nordul Olteniei, jumătatea de sud a Moldovei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură, va ploua torenţial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi local 40...50 l/mp şi pe arii restrânse 60…80 l/mp.

Potrivit ANM, în special în estul şi sud-estul ţării vor fi vijelii, grindină de medii şi mari dimensiuni şi frecvente descărcări electrice.

În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, ANM va actualiza prezentul mesaj prin avertizări de vreme severă imediată.

Fondul forestier naţional a înregistrat, în 2018, o creştere de aproximativ 0,3%, faţă de anul anterior, în timp ce volumul de masă lemnoasă recoltată s-a majorat cu 6,3%, reiese din datele publicate vineri, 31 mai 2019, de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.
Conform statisticii oficiale, creşterea cu 0,3% a fondului forestier naţional s-a datorat, în principal, unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic).
La 31 decembrie 2018, suprafaţa pădurilor din România reprezenta 97,5% din fondul forestier naţional, iar suprafaţa regenerată scăzuse cu 3,5%, la 27.043 hectare.
Totodată, fondul forestier naţional însuma 6,583 milioane de hectare, iar volumul de masă lemnoasă recoltată, care a înregistrat un salt de 63% în 2018 faţă de 2017, ajunsese la 19,461 milioane de metri cubi.
Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare: Centru (19,3% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,1%), Nord-Vest (15,2%), Sud-Vest-Oltenia (12,4%), Sud-Muntenia (10%), Sud-Est (8,4%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).
Potrivit sursei citate, cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (28,2% din totalul volumului de masa lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (21,3%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (14%), Vest (12,8%), Sud-Muntenia (9%), Sud-Vest Oltenia (7,4%), Sud-Est (6,9%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).
La nivelul anului 2018, cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord-Est (26% din suprafaţa totală regenerată), respectiv Nord-Vest (18%). Ierarhia continuă cu regiunile: Centru (16,6%), Vest (11,9%), Sud-Est (9,5%), Sud-Muntenia (9%), Sud-Vest Oltenia (8,6%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).

Strategia de dezvoltare a ecoturismului începe să contureze o dezvoltare durabilă a turismului verde, în zonele cu potenţial, şi creşte gradul de conştientizare în rândul autorităţilor locale, în condiţiile în care aproximativ 23% din teritoriul României este acoperit de arii naturale protejate, cu o biodiversitate unică în Europa, a declarat ministrul Turismului, Bogdan Trif, într-un comunicat al ministerului de profil remis Agerpres.
Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, 30 mai 2019, Strategia de dezvoltare a ecoturismului, act normativ care urmăreşte promovarea destinaţiilor ecoturistice şi care creează cadrul legislativ necesar dezvoltării turismului în zone protejate fără a avea impact negativ asupra mediului natural.
"România are un potenţial uriaş din perspectiva ecoturismului. Strategia adoptată astăzi contribuie nu doar la dezvoltarea turismului, ci mai ales la conturarea unui nou stil de viaţă al comunităţilor locale bazat pe principiile sustenabilităţii. Acest act normativ va fi urmat de alte legi subsecvente care vor reglementa cu exactitate toate aspectele acestui domeniu extrem de important pentru ţara noastră. Era necesară o asemenea strategie mai ales că aproximativ 23% din teritoriul României este acoperit de arii naturale protejate, cu o biodiversitate unică în Europa. Consider că această Strategie începe să contureze o dezvoltare durabilă a turismului verde, în zonele cu potenţial şi, mai mult decât atât, creşte gradul de conştientizare în rândul autorităţilor locale în acest domeniu. Un aspect important din acest document vizează componenta educativă, prin care autorităţile şi oamenii locului să conştientizeze valoarea conservării mediului natural", a declarat ministrul Turismului, Bogdan Trif.
Printre măsurile cuprinse în Strategie se numără dezvoltarea unei reţele de destinaţii ecoturistice prin recunoaşterea criteriilor pe baza cărora localităţile sau anumite zone pot fi încadrate în această categorie.
De asemenea, actul normativ prevede şi identificarea unor soluţii pentru dezvoltarea turismului durabil în interiorul destinaţiilor.
"Este important ca atunci când vorbim despre ecoturism, să existe o infrastructură care să permită accesul turiştilor în aceste zone. Ariile naturale protejate capătă o valoare reală în turism dacă devin accesibile pentru vizitare. O organizare deficitară a acestor zone sensibile sau lipsa acesteia le expune degradării provocate de presiunea turistică. Tocmai de aceea Strategia de dezvoltare a ecoturismului urmăreşte atât promovarea turistică cât şi crearea cadrului pentru un turism durabil, astfel încât generaţiile viitoare să se poată bucura de destinaţiile ecoturistice din ţara noastră", a mai spus ministrul Turismului.
În plus, pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural, vor fi sprijinite iniţiativele de dezvoltare de ecomuzee, muzee şi colecţii etnografice.
Totodată, actul normativ mizează şi pe creşterea gradului de conştientizare în rândul comunităţilor locale privind posibilităţile de dezvoltare în domeniu, prin afaceri de familie sau prin crearea unor produse ecoturistice de către mici întreprinzători locali.
Strategia va contribui şi la promovarea ecoturismului prin realizarea unor branduri locale pentru destinaţiile din această categorie, se mai arată în comunicatul Ministerului Turismului.

Turcia rămâne angajată faţă de procesul de aderare la Uniunea Europeană, în pofida "promisiunilor nerespectate" ale blocului comunitar, a declarat joi, 30 mai 2019, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, la o zi după ce UE a criticat Ankara în problema independenţei justiţiei, relatează dpa, potrivit Agerpres.
"Prin acest pachet de reformă, ne declarăm angajamentul faţă de procesul de aderare la UE, deşi promisiunile care ni s-au făcut nu s-au respectat", le-a spus Erdogan membrilor sistemului judiciar la palatul prezidenţial din Ankara.
În cadrul discursului, Erdogan a anunţat detaliile strategiei sale de reformă judiciară, prima anunţată în 2018. Reformele judiciare, susţine Erdogan, sunt menite să includă perioade limitate de detenţie înainte de proces şi nu vor tolera tortura.
Erdogan s-a mai angajat să amelioreze respectarea drepturilor omului şi libertatea de expresie, afirmând că guvernul va relaxa blocajele asupra site-urilor şi va închide numai secţiuni ale paginilor web în loc să blocheze accesul la întreg site-ul.
Turcia a blocat accesul la mai multe site-uri, inclusiv la enciclopedia online Wikipedia. Ankara a anunţat că Wikipedia a fost blocată în 2017 din cauza unor "preocupări de securitate naţională".
Miercuri, 29 mai 2019, Comisia Europeană a dat publicităţii un raport de progres privind Turcia, vorbind despre "noi regrese grave" în ceea ce priveşte sistemul judiciar din Turcia. Ankara nu a reuşit să răspundă unor "preocupări grave asupra unor evoluţii negative continuate în ceea ce priveşte statul de drept şi drepturile fundamentale", menţionează raportul.
Guvernul turc şi-a intensificat măsurile de reprimare împotriva parlamentarilor, activiştilor şi jurnaliştilor critici, după tentativa de lovitură de stat eşuată din 2016.
Peste 30.000 de persoane sunt în închisoare pentru legături presupuse cu clericul exilat în SUA Fethullah Gulen, pe care Erdogan îl acuză pentru tentativa de lovitură de stat, acuzaţie infirmată de Gulen.
Turcia a anunţat strategia de reformă pentru 2018, dar nu a implementat-o încă, fapt observat de Comisia Europeană în raport. Se aşteaptă ca reformele să fie implementate până în 2023.

Preşedintele american Donald Trump a respins joi, 30 mai 2019, cu dispreţ discuţia "dezgustătoare" din rândul Democraţilor despre lansarea unei proceduri de suspendare împotriva sa după publicarea rezultatelor anchetei asupra ingerinţele ruse în scrutinul prezidenţial, afirmând că nu a făcut nimic să merite un asemenea deznodământ, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Discutând cu presa în grădinile Casei Albe înainte de o călătorie spre Colorado, Trump a devenit animat când a oferit o reacţie la declaraţia procurorului special de miercuri.
Mueller a spus că raportul său privind o eventuală complicitate cu Rusia în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2016 nu l-a exonerat pe Trump de obstrucţionarea justiţiei şi a precizat că depinde de Congres să decidă dacă el ar trebui să fie suspendat pentru a fi judecat.
Afirmaţiile lui Mueller au alimentat o înmulţire a apelurilor din partea parlamentarilor democraţi pentru declanşarea unei proceduri de suspendare, iar preşedinta Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi, într-o reacţie la declaraţiile procurorului special, a spus că "nimic nu este exclus".
Întrebat dacă se aşteaptă să fie suspendat, Trump a răspuns: "Nu văd cum... Este un cuvânt murdar, mizerabil, dezgustător... Este o uriaşă hărţuire prezidenţială".
El a citat prevederi ale constituţiei potrivit cărora preşedintele poate fi acuzat de "infracţiuni grave şi delicte minore". "Nu a existat nicio infracţiune. Nu a existat niciun delict minor", a spus el.
Deşi Democraţii din Camera Reprezentanţilor nu au decis încă dacă vor merge mai departe cu suspendarea, ei insistă cu un număr de investigaţii care derivă din ancheta asupra ingerinţei ruse.
Administraţia Trump se luptă cu aceste eforturi ale Congresului, inclusiv o tentativă a şefului comisiei pentru taxe din Camera Reprezentanţilor de a obţine declaraţia de impunere fiscală a preşedintelui.
Principalul democrat din comisia de finanţe a Senatului, Ron Wyden, a declarat joi că Departamentul Trezoreriei a rămas pasiv la întrebările despre decizia ministrului Steve Mnuchin de a nu furniza declaraţia de impozitare a lui Trump solicitată de Camera Reprezentanţilor şi a ameninţat că va bloca orice nominalizare pentru departament dacă acesta nu cooperează.
"Congresul are obligaţia constituţională de a supraveghea ramura executivă", a precizat el într-un comunicat.
Într-o postare pe Twitter de dimineaţă, Trump a lăsat impresia că recunoaşte că ingerinţa rusa l-a ajutat să câştige alegerile din 2016 în faţa democratei Hillary Clinton. Răspunzând unor întrebări din partea reporterilor, el a spus mai târziu exact opusul.
"Nu, Rusia nu m-a ajutat să fiu ales", a spus el, adăugând că nu avea nevoie de ajutor pentru a câştiga alegerile.
Trump a spus despre procurorul special Robert Mueller că era într-un conflict grav de interese pentru că anterior îi solicitase să-l numească director al FBI.
"I-am spus NU. În ziua următoare a fost numit procuror special. Un conflict total de interese. Frumos", a postat Trump pe Twitter, fără a furniza dovezi că Mueller, un republican, ar fi solicitat şefia FBI.
În declaraţiile sale către presă, Trump a mai spus că Mueller este un prieten apropiat al fostului director FBI James Comey, pe care Trump l-a concediat la câteva săptămâni după preluarea funcţiei, în prima parte a lui 2017.
"Cred că Mueller este un adevărat 'niciodată Trump' ", a mai spus el.

Un studiu la care au participat peste 16.000 de femei vârstnice a demonstrat că 7.500 de paşi pe zi sunt suficienţi pentru reducerea riscului de deces, depăşirea acestui obiectiv nefiind asociată cu rezultate îmbunătăţite, relatează agenţia Xinhua, potrivit Agerpres.
Numeroase dispozitive portabile sau aplicaţii pentru telefoane mobile stabilesc un obiectiv de 10.000 de paşi pe zi, însă originea acestuia este incertă. Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite şi publicat miercuri în jurnalul JAMA Internal Medicine, femeile vârstnice care au făcut 4.400 de paşi pe zi au prezentat o scădere a riscului de deces în comparaţie cu cele care au înregistrat 2.700 de paşi pe zi. Riscul de deces a continuat să scadă odată cu creşterea numărului de paşi până la 7.500. După atingerea acestui obiectiv, însă, rezultatele au fost aceleaşi.
Cercetători de la Brigham and Women's Hospital au analizat peste 16.000 de femei cu vârsta medie de 72 de ani. Participantele au fost monitorizate o perioadă medie de peste patru ani, timp în care au purtat un dispozitiv cu accelerometru în zona şoldului.
Oamenii de ştiinţă au concluzionat că participantele care au totalizat, în medie, 2.700 de paşi pe zi au prezentat cel mai mare risc de deces, 275 dintre acestea decedând în această perioadă.
Femeile care au mers mai mult - o medie de 4.400 de paşi pe zi - au prezentat un risc de deces cu 41% mai mic.
Riscul de deces a continuat să se diminueze odată cu creşterea perioadei de mers pe jos, până la 7.500 de paşi pe zi. Apoi, riscul s-a stabilizat.
Ritmul deplasării pe jos nu a fost asociat cu modificarea riscului de deces, au notat cercetătorii.
De la acest studiu au fost excluse femeile cu boli de inimă, cancer şi diabet.
''Sperăm că aceste concluzii încurajează indivizii pentru care 10.000 de paşi pe zi par greu de realizat'', a declarat I-Min Lee, epidemiolog în cadrul Brigham and Women's Hospital.

Bărbaţii ale căror mame s-au confruntat cu evenimente stresante în prima parte a sarcinii au, în medie, o calitate inferioară a spermei şi un nivel mai mic de testosteron, conform unui studiu publicat recent şi citat de AFP, potrivit Agerpres.
Dintre cei 643 de tineri australieni cu vârsta de 20 de ani studiaţi, cei ale căror mame au cunoscut ''cel puţin trei evenimente de viaţă stresantă'', precum divorţ, doliu sau pierderea locului de muncă în timpul primelor 18 săptămâni de sarcină, prezentau, în medie, cu 36% mai puţini spermatozoizi, iar aceştia din urmă erau cu 12% mai puţin mobili, se arată în studiul publicat în jurnalul specializat Human Reproduction.
De asemenea, nivelul lor de testosteron era cu 11% mai redus comparativ cu cei ale căror mame nu fuseseră supuse la evenimente stresante.
Cercetătorii nu au observat nicio diferenţă semnificativă în cazul în care astfel de evenimente intervin în timpul ultimului trimestru de sarcină.
Această cercetare nu prezintă o legătură de cauzalitate. Ea sugerează, însă, că ''expunerea maternă la evenimentele de viaţă stresante la debutul sarcinii - o perioadă sensibilă pentru dezvoltarea organelor de reproducere masculine - ar putea avea efecte secundare semnificative pe durata vieţii asupra fertilităţii masculine'', după cum a subliniat Roger Hart, profesor de medicină reproductivă la Universitatea din Australia de Vest, cel care a condus studiul.
Deşi este puţin probabil ca stresul la începutul sarcinii să fie singura cauză a infertilităţii, el ar putea contribui la creşterea acestui risc, alături de alţi factori precum fumatul, consumul de alcool, diabetul, obezitatea şi, probabil, expunerea la disruptori endocrini, a adăugat Hart.
Studiile efectuate pe rozătoare susţin ipoteza potrivit căreia stresul antrenează o reducere a nivelului de testosteron la făt, după cum a comentat Richard Sharpe, profesor onorific la Centrul de Medicină Reproductivă de la Universitatea din Edinburgh (Scoţia), care nu a participat la această cercetare.
Mai multe studii au evidenţiat în ultimii ani o reducere a calităţii spermei bărbaţilor de origine europeană.
O analiză publicată în 2017, implicând 43.000 de persoane, a evidenţiat de asemenea o reducere cu aproape 50% a concentraţiei de spermatozoizi la această populaţie în cursul ultimilor 40 de ani, până la un nivel care se încadrează totuşi în intervalul ''normal'', stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
În America de Sud, Asia şi Africa nu a fost observată o scădere semnificativă a calităţii spermei.

Pagina 11 din 249