Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Toate cele 33 de hipermarketuri Auchan din România vor include, din această săptămână, puncte de colectare a uleiului alimentar uzat de la clienţi, pentru a fi reciclat şi folosit în producţia de biocombustibil, informează Auchan, într-un comunicat publicat la începutul săptămânii, potrivit Agerpres.
Persoanele interesate să depoziteze uleiul alimentar uzat la punctele de colectare ale Auchan trebuie să plaseze uleiul folosit, după răcire, într-un recipient transparent de plastic, astfel încât uleiul să fie strecurat şi neamestecat cu alte deşeuri. Recipientele din plastic trebuie să includă minim 0,5 litri de ulei uzat (sau multiplu de 0,5 litri) şi să aducă recipientele în magazinele Auchan la Servicii Clienţi. În funcţie de cantitatea predată, clienţii vor fi răsplătiţi de partenerii Auchan, pentru nivelul de responsabilitate de care dau dovadă, cu detergent de vase, apă plată sau ulei de floarea soarelui.
Programul-pilot al Auchan de colectare a uleiului uzat a fost iniţial în două hipermarketuri din Bucureşti - Drumul Taberei şi Crângaşi, iar în ultimele patru luni în cele două magazine au fost colectaţi peste 150 de litri de ulei uzat, potrivit sursei.
Decizia Auchan Romania de a dezvolta acest program contribuie la iniţiativa organizaţiilor ecologiste alertate de efectele negative asupra mediului: un singur litru de ulei alimentar aruncat în canalizare poluează un milion de litri de apă, acesta reprezentând cantitatea necesară unui adult pentru a supravieţui timp de 14 ani, susţine Auchan.
Programul naţional de colectare al Auchan România se adresează tuturor consumatorilor casnici care, potrivit unui studiu realizat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, sunt cei mai mari generatori de ulei alimentar uzat. Conform aceluiaşi studiu, 99% din cantitatea de ulei uzat ajunge în canalizările oraşelor. Acest comportament are consecinţe dăunătoare asupra solului şi apelor care au nevoie de zeci de ani pentru a se regenera, potrivit Auchan.
De asemenea, specialiştii în protecţia mediului subliniază faptul că aruncarea uleiului alimentar uzat în mod necorespunzător - în chiuvetă sau pe canalizare - înfundă şi corodează ţevile, costurile de întreţinere şi curăţare a staţiilor de epurare întorcându-se tot în buzunarul consumatorului casnic.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, până pe 20 octombrie 2019, au fost plătiţi 389.546 fermieri, în cadrul Campaniei de plăţi în avans pentru anul 2019, suma autorizată la plată fiind în valoare de 439.581.738 euro, informează Agerpres.
"Reamintim că în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, între 16 octombrie şi 30 noiembrie, se pot efectua plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67, alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013", se menţionează într-un comunicat al APIA.
Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de Banca Centrală Europeană, astfel: 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de BCE în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) şi 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de BCE în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Foştii jucători de fotbal prezintă un risc, în medie, de aproximativ trei ori şi jumătate mai mare de deces în urma unei boli neurodegenerative în comparaţie cu restul populaţiei, conform unui nou studiu citat de Press Association, informează Agerpres.
Cercetarea ale cărei concluzii au fost publicate recent, susţinută de Football Association (FA) şi Professional Footballers' Association (PFA), a analizat date medicale de la 7.676 de bărbaţi care au jucat fotbal la nivel profesionist în Scoţia între 1900 şi 1976.
Informaţiile obţinute despre aceştia au fost comparate cu cele prelevate de la peste 23.000 de persoane care nu au jucat fotbal la nivel profesionist.
Studiul a fost condus de specialistul în neuropatologie dr. Willie Stewart, de la Glasgow University.
Potrivit concluziilor, ''riscul a variat de la o creştere de cinci ori în cazul Alzheimer, la o creştere de aproximativ patru ori în cazul bolii de neuron motor şi de două ori pentru boala Parkinson la foşti fotbalişti profesionişti în comparaţie cu populaţia de control''.
Deşi fotbaliştii prezentau un risc mai mare de deces din cauza bolii neurodegenerative, erau mai puţin susceptibili să moară în urma altor afecţiuni comune, cum ar fi bolile de inimă şi unele tipuri de cancer, inclusiv cancerul pulmonar.
Studiul, intitulat ''Influenţa fotbalului asupra sănătăţii pe parcursul vieţii şi riscului de demenţă'' (Football's influence on lifelong health and dementia risk), a constatat că numărul deceselor în cazul foştilor fotbalişti era mai mic decât cel estimat până la vârsta de 70 de ani şi mai mare după această vârstă.
''Un aspect important al acestei lucrări a fost capacitatea de a analiza o serie de date privind sănătatea foştilor fotbalişti profesionişti. Acest lucru ne permite să avem o imagine mai completă despre sănătatea acestei populaţii. Datele noastre arată că în timp ce foştii fotbalişti au prezentat rate mai mari de demenţă, au avut rate mai mici de deces din cauza altor afecţiuni importante'', a declarat doctor Stewart, citat într-un comunicat.
''Ca atare, în timp ce trebuie depuse toate eforturile pentru a identifica factorii care contribuie la creşterea riscului de boală neurodegenerativă pentru a permite reducerea acestui risc, există totodată beneficii potenţiale mai extinse pentru sănătate ale fotbalului care trebuie luate în considerare'', a adăugat Willie Stewart.
Directorul executiv al PFA, Gordon Taylor, a afirmat că ''cercetarea trebuie să continue pentru a răspunde la întrebări mai specifice despre ceea ce trebuie făcut pentru a identifica şi reduce factorii de risc''.
Nu reiese clar din studiu care sunt cauzele exacte ale ratelor crescute privind riscul de demenţă.
''Studiul nu stabileşte dacă aceste cauze sunt asociate cu unele contuzii suferite de grupul de fotbalişti profesionişti, sau de modul de gestionare a contuziilor, de modul de desfăşurare a jocului de fotbal sau de stilul de joc, ori de designul şi structura fotbalului de-a lungul anilor, sau de stilul de viaţă personal, ori de un alt factor'', a notat FA într-un comunicat.
Rezultatele studiului au fost revizuite de un organism independent, Medical and Football Advisory Group, care a recomandat reeditarea actualelor linii directoare ale FA privind contuziile şi a sfaturilor de bune practici pentru antrenorat şi a solicitat măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea gestionării accidentelor în zona capului.
Grupul a subliniat necesitatea mai multor cercetări în acest domeniu şi totodată că ''nu există suficiente dovezi în acest stadiu pentru a aduce alte modificări la modul în care se desfăşoară în prezent jocul''.

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă caută să prevină apariţia cancerului prin ''naşterea'' unei tumori în ţesut uman dezvoltat în laborator, relatează Press Association, citat de Agerpres.
O alianţă ştiinţifică nou înfiinţată speră să contribuie la modificarea tratamentului cancerului, de la ''lupta costisitoare în stadiu târziu al bolii'' la intervenţia ''rapidă şi rentabilă'', realizată cât mai curând posibil.
Prin crearea unui ''laborator viu'' de ţesut uman, specialiştii intenţionează să ''nască'' un cancer care îi va ajuta să înţeleagă mai bine originile acestuia şi în final să prevină dezvoltarea lui.
Cercetătorii analizează deja modul în care pot fi prelevate celulele de la o persoană cu risc mare de a dezvolta cancer şi de a le reproduce cu ajutorul unei imprimante 3D în condiţii cât mai favorabile pentru ca acestea să devină canceroase.
De asemenea, ei speră să dezvolte teste de depistare ce vor ajuta la identificarea cancerelor diverse şi să utilizeze puterea conferită de tehnologia imagistică pentru a afla care celule au cele mai multe şanse de a deveni periculoase, astfel evitându-se supradiagnosticarea pacienţilor.
Alianţa Internaţională pentru Depistarea Precoce a Cancerului (ACED) este formată din experţi de la Cancer Research UK, Stanford University, University of Cambridge, University College London (UCL) şi University of Manchester.
''Una dintre problemele fundamentale în ştiinţa detectării precoce (...) este că niciodată nu avem ocazia să vedem cum se naşte cancerul. Până când găseşti o persoană care are cancer, acesta s-a stabilit deja, într-un fel, iar cancerul este o boală care evoluează pe perioada existenţei sale - debutează într-un fel, dar se modifică, se fragmentează, se desprinde şi suferă mutaţii în timp'', a explicat doctor David Crosby, director în cadrul departamentului de cercetare pentru depistare precoce în cadrul Cancer Research UK.
''Dacă se poate da naştere unui cancer într-un fragment de ţesut uman sintetic în laborator, prin această tehnologie se poate vedea cum arată (cancerul) în prima zi şi sperăm că vom putea să-l detectăm şi să-l interceptăm'', a adăugat expertul.
Rata de supravieţuire creşte de trei ori în cazul a şase tipuri de cancer în cazul în care acestea sunt depistare în prima etapă a formării, când tumorile sunt de obicei mici şi punctuale.
Alianţa va explora modul cel mai bun de valorificare a inteligenţei artificiale pentru a analiza calupuri mari de informaţii şi a depista indicii care sunt nedetectabile pentru oameni.
Unele tipuri de cancer precoce sunt uşor de îndepărtat, altele însă se află în zone greu accesibile, cum ar fi de exemplu pancreasul. Dacă medicii pot identifica persoanele cu cel mai mare risc de a dezvolta cancer pancreatic, ele ar putea fi tratate prin chimioterapie pentru prevenirea evoluţiei acestuia. Totodată, există speranţe mari în ceea ce priveşte depistarea prin RMN a cancerului pulmonar, iar teste respiratorii care ar putea detecta o serie de cancere sunt în prezent analizate în Cambridge, notează Press Association.
Alianţa va beneficia de peste 55 de milioane de lire sterline pentru înfiinţare şi începerea activităţii în următorii cinci ani.

Ducii de Sussex, Harry şi Meghan, vor lua o pauză de şase săptămâni de la angajamentele lor oficiale, în urma efortului de a fi supuşi unei atenţii mediatice constante, potrivit ziarului britanic The Sunday Times citat de EFE, informează Agerpres.
Prinţul Harry, nepotul reginei Elisabeta a II-a, şi Meghan Markle s-au căsătorit anul trecut, însă de atunci au avut o relaţie dificilă cu presa care a scos la lumină problemele de familie ale fostei actriţe cu tatăl său, Thomas Markle.
Potrivit Sunday Times, cuplul intenţionează să facă o vizită luna viitoare în SUA, împreună cu fiul lor Archie, în vârstă de cinci luni, pentru a petrece Ziua Recunoştinţei în Los Angeles, alături de mama lui Meghan, Doria Ragland.
În decembrie, ducii şi fiul lor se vor afla la reşedinţa regală din Sandringham, din estul Marii Britanii, pentru a petrece Sărbătorile de Crăciun alături de regină şi de restul familiei regale.
Ziarul britanic notează că ziaristul Tom Bradby, de la postul ITV, i-a însoţit pe duci în călătoria lor recentă în Africa, pentru a realiza un documentar despre ei şi că în faţa lui s-a aflat un cuplu "vulnerabil" şi "rănit" de atenţia mediatică.
Prinţul Harry şi-a exprimat dorinţa de a părăsi Marea Britanie şi de a se instala într-un oraş, precum Cape Town, chiar dacă această schimbare ar putea fi dificilă pentru ei, precizează ziarul.
Sunday Times a dezvăluit în urmă cu câteva luni că Palatul Buckingham, reşedinţa familiei regale, evaluează posibilitatea ca ducii să-şi stabilească reşedinţa undeva în Africa.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis în această dimineaţă, marţi, 22 octombrie 2019, o atenţionare nowcasting de tip Cod Galben, valabilă până la ora 12.00, pentru judeţul Bacău: zona joasă; judeţul Botoşani; judeţul Galaţi; judeţul Neamţ: zona joasă; judeţul Vrancea: zona joasă; judeţul Iaşi; judeţul Vaslui. Potrivit ANM, se vor semnala local ceaţă care reduce vizibilitatea sub 200 m, izolat sub 50 m şi trecător burniţă.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, a anunţat astăzi, luni, 21 octombrie 2019, pe Facebook, că parcarea supraetajată din curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Apostol Andrei" Galaţi va fi extinsă, acesta fiind şi motivul pentru care încă se lucrează la această parcare. "Extindem parcarea supraetajată din curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă «Sfântul Apostol Andrei» Galaţi. Acesta este motivul pentru care încă se lucrează la această parcare. Am decis să mai construim un etaj şi un heliport. Asfel, vom crea alte 150 de locuri de parcare, ceea ce înseamnă că la finalul construcţiei vor exista peste 475 de locuri de parcare, din care 17 pentru persoane cu dizabilităţi. În plus, pe acoperişul parcării vom construi un heliport pentru elicopterul SMURD, iar pista va fi dotată cu sisteme de aterizare în timpul nopţii. Pentru transferul pacienţilor se va folosi un lift exterior. Proiectul va fi finalizat în 2020", a anunţat Costel Fotea.

Reamintim că în luna februarie 2018, CJ Galaţi a semnat contractul de execuţie lucrări pentru proiectul "Parcare supraetajată - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi" cu Asocierea S.C. Tancrad S.R.L. & S.C. Lemacons S.R.L. Valoarea contractului este de 7.116.427 lei, fără T.V.A., iar perioada de realizare a investiţiei este de 24 de luni. "Mă bucur că după luni de proceduri am reuşit să semnăm contractul de lucrări pentru parcarea supraetajată. Este o lucrare importantă în planul de investiţii de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi, deoarece va rezolva problema parcării maşinilor de către angajaţii, pacienţii şi vizitatorii unităţii medicale. De asemenea, vom reuşi să decongestionăm traficul din zona spitalului, în special cel din faţa Ambulatoriului", declara Costel Fotea, după semnarea contractului de lucrări pentru acest proiect.

Importurile de gaze ale ţării în luna august 2019 s-au ridicat la 2.229.828 MWh, de 3,5 ori mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) şi analizate de Agerpres.
În august 2018, importurile erau de doar 625.339 MWh.
ANRE publică şi preţurile de import, care au avut o medie de 81,79 lei pe MWh. Comparativ, preţul gazelor de producţie internă a fost în luna august cu 35% mai mare, adică 110 lei pe MWh, după cum arată datele Bursei Române de Mărfuri.
Până în acest an, preţul gazelor româneşti era mult mai mic decât al celor de import, însă situaţia s-a inversat ca urmare a OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018. Actul normativ a dispus plafonarea la 68 de lei/MWh a gazelor de producţie internă timp de trei ani, deşi piaţa fusese complet liberalizată încă din 2017.
Ulterior, actul normativ a fost modificat de OUG 19/2019, rămânând plafonate doar preţul gazelor româneşti pentru populaţie şi termocentrale, începând cu 1 mai 2019. Acest lucru a dus la scumpirea gazelor tranzacţionate pe bursă, destinate consumatorilor industriali, care au început să importe mai multe gaze decât în mod obişnuit.
Atât OUG 114/2018, cât şi OUG 19/2019 sunt în prezent dezbătute în Parlament.

Un singur stat membru al Uniunii Europene - Cipru - a avut anul trecut un deficit guvernamental (n.r. - calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene) mai mare de 3% din PIB, în timp ce România a avut un deficit bugetar de 3% din PIB, potrivit celei de-a doua estimări publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat), informează Agerpres.
În 2018, ţările care au înregistrat execedent bugetar sunt Luxemburg (2,7%), Germania şi Malta (ambele 1,9%), Bulgaria (1,8%), Olanda (1,5%), Cehia (1,1 %), Grecia (1%), Danemarca, Slovenia şi Suedia (toate cu 0,8%), Lituania (0,6%), Croaţia (0,3%), Austria (0,2%) şi Irlanda (0,1%).
În acelaşi timp, două state membre au avut anul trecut deficite guvernamentale egale sau mai mari de 3% din PIB: România (3%) şi Cipru (4,4%).
În schimb, la finele lui 2018, România se situa în rândul statelor membre UE cu un nivel redus al datoriei guvernamentale raportate la Produsul Intern Brut (35%), un nivel mai scăzut fiind înregistrat doar în Estonia (8,4%), Luxemburg (21%), Bulgaria (22,3%), Cehia (32,6%), Lituania (34,1%) şi Danemarca (34,2%).
La nivelul UE, 14 state membre aveau în 2018 un nivel al datoriei guvernamentale mai mare de 60% din PIB, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (181,2%), Italia (134,8%), Portugalia (122,2%), Cipru (100,6%), Belgia (100%), Franţa (98,4%) şi Spania (97,6%).
Potrivit Eurostat, în 2018 deficitul guvernamental şi datoria, atât în zona euro cât şi în UE 28, au scăzut comparativ cu 2017. În zona euro, deficitul guvernamental a scăzut de la 0,9% din PIB în 2017 până la 0,5% din PIB în 2018, în timp ce în UE a coborât de la 1% până la 0,7%. În ceea ce priveşte datoria guvernamentală, în zona euro aceasta s-a redus de la 87,8% din PIB la finele lui 2017 până la 85,9% la finele lui 2018, în timp ce în UE a scăzut de la 82,1% până la 80,4%.

Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a crescut în septembrie cu 0,69%, ajungând la 1.700.874, comparativ cu 1.689.187 de poliţe PAD active la 30 septembrie 2018, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurări, informează Agerpres.
La 31 decembrie 2018, erau active 1.704.634 de poliţe.
Potrivit PAID, la sfârşitul lunii septembrie 75,3% dintre poliţele active la nivel naţional erau încheiate în mediul urban şi 24,7% în mediul rural, iar, în funcţie de tipul de locuinţă, 94,4% din poliţele PAD vizează locuinţele de tip A (cele cu structura de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn, cu pereţii exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) şi 5,6% locuinţele de tip B (cele cu pereţii exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic).
Pe regiuni, cele mai multe poliţe active sunt în Transilvania (22% din total), Bucureşti (20%) şi Muntenia (18%), iar cele mai puţine în Maramureş (3% din totalul poliţelor) şi Bucovina (3%).
PAID emite asigurările obligatorii pentru locuinţe din iulie 2010. Obiectivul principal al PAID este cuprinderea în asigurare pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală - cutremure, inundaţii şi alunecări de teren - a tuturor locuinţelor din România.
Poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor (PAD) costă 20 euro în cazul locuinţelor tip A (suma maximă asigurată 20.000 euro) şi 10 euro în cazul locuinţelor tip B (suma asigurată fiind de 10.000 euro).

Pagina 12 din 325