Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

România a importat, în primele 10 luni din 2019, o cantitate de ţiţei de 7,17 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 167.700 tep (2,4%) mai mare faţă de cea importată în perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează Agerpres.
Producţia de ţiţei a totalizat 2,778 milioane tep, fiind cu 1,2% (33.500 tep) mai mică faţă de cea din anul precedent.
Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, producţia de ţiţei din România se află pe o pantă descendentă, cu un nivel de înlocuire a rezervelor subunitar, din cauza gradului ridicat de depletare al zăcămintelor. Creşterea gradului de recuperare este posibilă, însă eforturile investiţionale deloc neglijabile, necesită pachete de măsuri economice şi fiscale stimulative.
Proiectul mai menţionează că rezervele dovedite de ţiţei ale României se vor epuiza în circa 16 ani, la un consum de 3,4 milioane t/an.

Un nou studiu, publicat în jurnalul ştiinţific Frontiers in Psychology, sugerează că exemplarele de câine fără stăpân, nedresate, sunt capabile să înţeleagă indicaţiile prin gesturi ale omului, relatează Press Association, citat de Agerpres.
Aproximativ 80 de procente dintre câinii prietenoşi şi mai puţin anxioşi care au participat la cercetare au urmărit cu succes indicaţiile transmise prin gesturi către o anumită locaţie, în ciuda faptului că nu beneficiaseră anterior de dresaj.
Cercetătorii au declarat că acest lucru sugerează faptul că animalele sunt capabile să înţeleagă gesturile complexe doar urmărindu-i pe oameni. Ei au adăugat că acest lucru ar putea avea implicaţii în reducerea conflictelor dintre câinii fără stăpân şi oameni.
Doctor Anindita Bhadra din cadrul Institutului Indian pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cercetare din Kolkata, India, şi colegii săi, au studiat câinii fără stăpân din mai multe oraşe indiene. Ei au abordat 160 de exemplare de câini fără stăpân, solitari, şi au aşezat două recipiente acoperite pe jos, lângă aceştia. Un cercetător a indicat apoi către unul dintre cele două boluri, fie o dată, fie în mod repetat, şi a consemnat dacă animalul s-a apropiat de bolul indicat. Specialiştii au urmărit, de asemenea, starea emoţională percepută a câinilor în timpul experimentului.
Aproximativ jumătate dintre animale nu s-au apropiat de niciun recipient, potrivit studiului. Cei care s-au apropiat totuşi s-au remarcat ca fiind mai prietenoşi şi mai puţin anxioşi, iar aproximativ 80 de procente au urmat corect indicaţiile spre unul dintre boluri, indiferent dacă gesturile fuseseră făcute o dată sau în mod repetat. Faptul sugerează că aceste patrupede ar fi capabile să descifreze gesturi complexe, au notat cercetătorii.
''Credem că este destul de uimitor că aceşti câini pot urma un gest atât de abstract precum indicaţiile prin gesturi făcute o dată. Aceasta înseamnă că observă îndeaproape omul, pe care îl întâlnesc pentru prima dată şi că îşi folosesc cunoştinţele despre oameni pentru a lua o decizie. Demonstrează inteligenţă şi adaptabilitate'', a subliniat Bhadra.
Oamenii de ştiinţă au afirmat că aceste concluzii sugerează că aceste animale ar putea avea o capacitate înnăscută de a înţelege anumite gesturi umane, situaţie care transcende dresajul.
Cu toate acestea, cercetătorii au subliniat că animalele mai timide, mai anxioase, tind să nu participe, astfel încât studii viitoare sunt necesare pentru a determina mai precis modul în care personalitatea unui câine afectează capacitatea sa de a înţelege gesturile umane.
Câinii au fost domesticiţi în urmă cu 10.000 - 15.000 de ani. Oamenii au început apoi să crească exemplare de câini care prezentau cele mai dorite şi utile trăsături, pentru a funcţiona ca însoţitori şi ajutoare. Procesul a condus la existenţa câinilor domestici, care sunt foarte receptivi la comenzile şi gesturile umane. Însă, oamenii de ştiinţă nu sunt siguri dacă aceste animale înţeleg oamenii doar datorită dresajului sau dacă această capacitate este înnăscută.
Un studiu realizat la Universitatea din Stockholm şi publicat recent în jurnalul ştiinţific iScience a descoperit că, deşi în cazul unora dintre câini este nevoie de săptămâni întregi pentru perfecţionarea tehnicii de aport, puii de lup se descurcă mult mai bine şi au instincte naturale pentru acest lucru. Cercetătorii au declarat că această descoperire i-a luat prin surprindere deoarece se credea că abilităţile cognitive necesare pentru înţelegerea semnalelor date de un om, precum cele folosite într-un joc tip aport, s-au dezvoltat la câini doar după ce aceştia au fost domesticiţi, cu cel puţin 15.000 de ani în urmă.

Un motan în vârstă de şase ani a devenit ''superstar'' în mediul online, el fiind prima pisică din Italia care a beneficiat de două proteze în locul membrelor posterioare care i-au fost amputate în urma unui accident rutier grav, informează BBC, citat de Agerpres.
Vito, sau Vituzzo, a rămas fără ambele picioare din spate după ce acestea i-au fost zdrobite de o maşină, în Milano, în timp ce proprietarele sale erau plecate în luna de miere. Cuplul, format dintr-o fostă jucătoare de baschet, Silvia Gottardi, şi soţia sa, Linda Ronzoni, s-a întors imediat acasă.
Povestea lui Vito a fost intens distribuită în mediul online cu hashtag-ul #vituzzosuperstar.
Intervenţia chirurgicală prin care i-au fost ataşate două proteze prin introducerea lor direct în oasele rămase la membrele inferioare nu a mai fost realizată niciodată în Italia.
Pisicile cu ambele picioare posterioare amputate în circumstanţe similare sunt deseori eutanasiate, notează BBC.
La un an de la ultima operaţie, Vito poate fi urmărit pe conturile sale populare de Instagram şi Facebook în timp ce se plimbă prin casă pe toate cele patru picioare şi urcă pe canapea.
Proprietarele sale, Silvia şi Linda, au publicat recent un mesaj, intitulat ''portret de familie'', în care apar alături de Vito.
Ele au declarat pentru BBC că s-au inspirat din cazul lui Oscar din Marea Britanie, primul motan din lume cu proteze bionice, în urma unui accident care a implicat o combină secerătoare.
Recent, un articol în care povestea lui Vito este relatată de fotografa Claudia Rocchini a fost distribuit pe pagina lui Vituzzo Superstar.
Povestea a fost preluată de media locală şi ulterior s-a răspândit în toată ţara.
Unul dintre comentariile adăugate recent pe pagina de Instagram a lui Vito remarcă: "Toată presa vorbeşte despre mine. Dar eu rămân modest".
În 2017, două pisici din Bulgaria cu membre amputate au primit şansa la o viaţă mai bună după ce le-au fost implantate ''lăbuţe bionice'' printr-o tehnică chirurgicală inovatoare, efectuată în premieră în Europa continentală. Protezele lui Pooh şi Steven au fost montate de Vladislav Zlatinov, medic veterinar din Sofia.
În 2010, o intervenţie chirurgicală similară, în valoare de 50.000 de lire, a fost efectuată asupra lui Oscar, o pisică din Marea Britanie. Animalul a fost operat de doctorul Noel Fitzpatrick din Surrey, devenind prima pisică bionică din lume.

Cântăreaţa americană Demi Lovato a anunţat zilele trecute că va interpreta imnul naţional al Statelor Unite la Super Bowl, care încheie sezonul fotbalului american şi se va desfăşura pe 2 februarie la Miami, relatează EFE, citat de Agerpres.
Prin includerea cântăreţei şi actriţei de origine mexicană, organizatorii evenimentului sportiv completează trioul de artiste latino care vor cânta la această importantă partidă de fotbal. Jennifer Lopez şi Shakira vor susţine recitaluri muzicale în pauza meciului.
Demi Lovato, care nu a mai cântat live după problemele de sănătate provocate de supradoza din iulie 2018, va reveni pe scenă la gala premiilor Grammy, desfăşurată pe 26 ianuarie în oraşul Los Angeles, pentru care a fost confirmată de asemenea participarea artiştilor Camila Cabello, Rosalia şi The Jonas Brothers.
Intonarea imnului naţional al SUA, ''The Star Spangled Banner'', este unul dintre momentele cele mai emblematice ale acestui eveniment sportiv, considerată o adevărată onoare pentru artistul desemnat.
În 2019, responsabilă pentru interpretarea imnului a fost cântăreaţa afro-americană Gladys Knight.
Cu un an înainte, Pink a fost desemnată cu intonarea imnului SUA.
Cea de-a 54 ediţie a competiţiei Super Bowl se va desfăşura pe Hard Rock Stadium, din Miami, care găzduieşte pentru a şasea oară marea finală a Ligii Americane de Fotbal (NFL).

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a anunţat, astăzi, vineri, 17 ianuarie 2020, pe pagina sa de Facebook, că a realizat o hartă interactivă unde gălăţenii pot urmări în timp real proiectele şi realizările sale. Este vorba despre o hartă online pe care apar lucrările în derulare din oraş, dar şi proiectele finalizate sau cele viitoare.

„Am realizat pentru gălăţeni o hartă interactivă unde puteţi vedea oricând obiectivele îndeplinite, lucrările în derulare şi proiectele de viitor ale oraşului nostru. Este calea prin care orice gălăţean devine conectat în timp real la schimbările din oraş“, spune Ionuţ Pucheanu.

Puteţi accesa harta AICI «-- CLICK!

Instituţia Prefectului Judeţul Galaţi a anunţat că în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2019-2021, program derulat de Ministerul Fondurilor Europene şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul de Ajutor European destinat celor mai dezavantajate persoane, la nivelul judeţului Galaţi au fost livrate către autorităţile locale un număr de 40.942 de pachete cu produse de igienă.

Contractul de furnizare încheiat de către Ministerul Fondurilor Europene cu asocierea dintre Oltina Impex Prod Com SRL, Piramid International SRL şi Best Achiziţii SRL are o perioadă de derulare de 20 de luni şi prevede în total patru livrări, câte două pe an. În majoritatea localităţilor din judeţ a început distribuirea acestor produse, în comunele Tudor Vladimirescu şi Vânători finalizându-se deja distribuirea către beneficiari.

Pachetele cu produse de igienă, care conţin periuţe de dinţi, pastă de dinţi, săpun lichid, şampon pentru copii, şampon pentru adulţi şi detergent de rufe, sunt distribuite de autorităţile publice locale categoriilor de beneficiari stabiliţi în Hotărârea de Guvern nr. 784/04.10.2018, respectiv:
a) persoanele cărora le este stabilit, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
b) familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) persoane aflate temporar în situaţii critice de viaţă, respectiv victime ale calamităţilor, persoane dependente, definite conform prezentei hotărâri, şi în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate. Situaţia temporară de vulnerabilitate va fi justificată de autorităţile publice cu atribuţii în domeniul respectiv. Acordarea de sprijin persoanelor aflate temporar în situaţii critice de viaţă se va realiza numai în cazul în care există stocuri de alimente după epuizarea distribuirii pentru categoriile anterioare acesteia, prevăzute la lit. a) şi b).

În privinţa celeilalte componente a POAD 2019-2021, acordarea de pachete cu ajutoare alimentare, procedura de licitaţie derulată de către Ministerul Fondurilor Europene este în faza de deliberare, conform portalului Sistemului Electronic de Achiziții Publice - SEAP. Ridicarea ajutoarelor se face în baza prezentării actului de identitate valabil, verificării identităţii persoanei pe listă şi a semnării de primire a pachetului cu produse de igienă de către destinatarii finali.

Reamintim că luni, 20 ianuarie 2020, şi în municipiul Galaţi începe distribuirea pachetelor de igienă, subiect despre care cotidianul nostru a relatat în articolul „Începe distribuirea ajutoarelor de igienă la Galaţi“.

Cele mai căutate locuri de muncă în anul 2019 au fost cele de şoferi, contabili şi economişti, potrivit unei analize realizate de platforma de recrutare eJobs.ro, informează Agerpres.
Astfel, aproape 4 milioane de căutări au fost înregistrate pentru locul de muncă de şofer, în 2019, în timp ce contabilii şi economiştii au adunat aproape 3 milioane de căutări cumulat.
Pe locul al patrulea în acest top se află locul de muncă de inginer, cu peste 1,2 milioane de căutări.
Directorul eJobs România, Bogdan Badea, a precizat că au crescut foarte mult şi căutările de locuri de muncă part-time.
"Una dintre surprizele anului trecut a fost să observăm cât teren au putut să câştige joburile part time. Fie că vorbim de tineri studenţi care vor un program de 4 sau 6 ore pe zi, care să le permită să-şi continue studiile sau de specialişti care vor să îmbine un job stabil cu activităţi de freelancing, 2019 a venit cu o creştere a interesului pentru aceste locuri de muncă - am avut 1,6 milioane de căutări pentru job-urile part time", a comentat Bogdan Badea.
Poziţia de asistent manager a înregistrat peste 1 milion de căutări, cea de manager a înregistrat peste 950.000 de căutări, iar cea de asistent medical a înregistrat peste 750.000 de căutări. La un nivel apropiat s-au aflat joburile destinate specialiştilor în resurse umane (aproximativ 750.000 căutări) şi cele de operatori de centre de apel telefonic (aproape 700.000).
Directorul eJobs a mai constatat şi scăderea numărului de căutări pentru locurile de muncă ce solicită cunoaşterea limbii engleze.
"Un alt aspect interesant anul trecut a fost legat şi de limbile străine incluse în căutările candidaţilor. Contrar aşteptărilor, joburile care presupuneau cunoaştere limbii engleze s-au aflat pe ultimul loc, fiind devansate de cele pentru vorbitorii de germană (peste 300.000 de căutări), italiană (195.000 de căutări), spaniolă (159.000 de căutări) şi franceză (152.000 de căutări)", a mai spus Bogdan Badea.
De cealaltă parte a clasamentului, locurile de muncă cu cele mai puţine căutări în 2019 au fost cele de arhitect, consilier juridic şi secretară.

Sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 - ''Bunăstarea animalelor'' din pachetul ''Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor'' se desfăşoară în perioada 15 ianuarie - 15 februarie 2020, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) într-un comunicat, potrivit Agerpres.
Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri, precizează APIA.
Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 - "Bunăstarea animalelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pachetul Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, a fost publicat pe site-ul APIA.
Ghidul solicitantului pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţiile necesare privind: condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obţinerii plăţilor; completarea şi depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanţi pentru obţinerea plăţilor; angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanţii în vederea accesării subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligaţiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancţiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora.

Oamenii de ştiinţă susţin că au reuşit să înţeleagă de ce oamenii îmbătrânesc în mod diferit. În cazul unor oameni, inima rămâne puternică şi dincolo de vârsta de 60 de ani, însă încep să aibă probleme cu rinichii. Alţii pot avea rinichii la fel ca la 30 de ani însă cad victime constant infecţiilor. Acum oamenii de ştiinţă sunt cu un pas mai aproape să înţeleagă de ce procesul de îmbătrânire variază atât de mult de la un individ la altul, conform unui material publicat recent de Live Science, informează Agerpres.
Chiar şi în cazul unui singur individ, îmbătrânirea se manifestă în mod diferit de la un ţesut sau organ la altul, uneori afectând ficatul înaintea inimii, spre exemplu. Oamenii pot fi astfel împărţiţi în categorii distincte în funcţie de care dintre sistemele lor biologice este afectat mai întâi, iar în viitor medicii vor putea folosi această informaţie pentru a recomanda anumite schimbări ale regimului de viaţă şi pentru a oferi tratamente personalizate, conform unui nou studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature Medicine.
Echipa care a realizat acest studiu a grupat 43 de persoane în categorii de îmbătrânire, în funcţie de datele biologice colectate de-a lungul a mai bine de 2 ani. Aceste date au inclus analize de sânge, identificarea substanţelor inflamatorii, microbiom, material genetic, proteine şi produşi de metabolism (metaboliţi). Urmărind modul cum s-au modificat aceste date de-a lungul timpului, echipa a identificat aproximativ 600 de aşa-numiţi markeri ai îmbătrânirii - valori care indică ce capacitate funcţională are un anumit ţesut şi prin care este estimată "vârsta biologică" a acestuia.
Deocamdată, echipa a identificat patru categorii distincte: imunitate, rinichi, ficat şi metabolism. Unii oameni aparţin unei singure categorii, însă sunt şi unii în cazul cărora se regăsesc criteriile pentru toate cele patru categorii, în funcţie de modul în care sistemele lor biologice rezistă în faţa îmbătrânirii.
"Probabil că va fi mult mai mult de patru categorii", a comentat unul dintre autorii acestui studiu, Michael Snyder, profesor şi şeful catedrei de genetică de la Şcoala de medicină a Universităţii californiene Stanford. Spre exemplu, unul dintre participanţii la studiu se confrunta cu îmbătrânirea predilectă a sistemului cardiovasculator - ceea ce înseamnă că miocardul se uzează mai rapid decât alte părţi ale organismului său. "Dacă am fi analizat 1.000 de persoane, sunt convins că am fi descoperit şi alţi indivizi cu acelaşi profil de îmbătrânire şi astfel această categorie ar fi fost definită". Cu cât vom studia mai mult acest domeniu, cu atât vom identifica şi alte profiluri de îmbătrânire, a mai susţinut Snyder.
În trecut, oamenii de ştiinţă au căutat markerii îmbătrânirii în baze de date uriaşe realizate pe populaţii întregi. Ei au identificat aceşti markeri prin compararea datelor obţinute de la tineri cu cele de la bătrâni, însă acest tip de date indică modul în care organismul se comporta la un anumit moment şi nu poate dezvălui cum o persoană sau alta se va schimba pe măsură ce înaintează în vârstă.
Într-un cadru clinic, markerii obţinuţi de la o întreagă populaţie nu sunt în măsură să determine cum va îmbătrâni un anumit pacient sau altul, sau ce tratamente ar trebui cineva să primească pentru a obţine cele mai bune efecte. "Deciziile bazate pe populaţii întregi sunt în cel mai bun caz preliminare. Ele nu dau în mod necesar rezultate bune pentru fiecare individ în parte", a adăugat el.
Prin monitorizarea anumitor indivizi pe perioade lungi de timp, Snyder şi co-autorii săi au dorit să identifice diferenţele dintre markerii de îmbătrânire de la un individ la altul. Participanţii la studiu au vârste cuprinse între 29 şi 75 de ani şi li s-au recoltat cel puţin 5 mostre biologice în interval de 2 ani. Chiar şi într-un interval de timp relativ scurt, aşa cum a fost în acest caz, anumite modele de îmbătrânire au devenit vizibile.
Spre exemplu, persoanele la care procesul de îmbătrânire afectează mai întâi sistemul imunitar au acumulat mai mulţi markeri de inflamaţie în timp, iar cei care sunt mai expuşi îmbătrânirii din punct de vedere metabolic au acumulat mai mult zahăr în sânge, ceea ce indica faptul că organismele lor metabolizează glucoza mai puţin eficient. Similar rezultatelor obţinute la testele de personalitate, profilul de îmbătrânire al fiecărui individ include o combinaţie de trăsături şi un amestec al unor profiluri diferite de îmbătrânire.
Snyder şi colegii săi doresc să-i monitorizeze în continuare pe participanţii la studiu pentru a observa modul în care profilul individual de îmbătrânire se modifică de-a lungul timpului. Scopul lor este de a dezvolta un test simplu de detectare a profilului individual de îmbătrânire ce va putea fi folosit de medici pentru a-i îndrepta pe pacienţi spre cele mai bune tratamente posibile.
"Există medicamente şi diferite tipuri de intervenţii dietare sau intervenţii legate de stilul de viaţă prin care este posibil să modulezi o parte din aceste procese de îmbătrânire", Dr. James Kirkland, gerontolog şi şeful Centrului Kogod pentru studierea Îmbătrânirii din cadrul Clinicii Mayo din Rochester, Minnesota.
"Însă pentru a aprecia aceste lucruri în mod corect, trebuie să ştim cărui pacient îi putem prescrie un anumit tratament sau o anumită modificare a regimului de viaţă, astfel încât aceste recomandări să aibă şi efect", a precizat Kirkland, care nu a făcut parte din echipa care a realizat noul studiu.

Un nou studiu realizat în China a dezvăluit regulile genetice ale bolii Alzheimer familiale, oferind o bază teoretică pentru intervenţia genetică şi terapia genetică aplicate în cazul acestei boli, conform autorilor, citaţi recent de agenţia Xinhua, informează Agerpres.
După 17 ani de cercetări, semnatarii studiului au ajuns la concluzia că 83,17 procente dintre cele 404 familii cu boala Alzheimer din China nu erau purtătoare ale mutaţiilor genetice cunoscute în prezent, a notat Jia Jianping, conducătorul echipei de oameni de ştiinţă şi profesor la Spitalul Xuanwu din Beijing.
Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, 11 mutaţii neraportate anterior, din 50 în total, ceea ce demonstrează eterogenitatea patogeniei dintre chinezi şi alte grupuri etnice.
Jia a declarat că un număr mare de gene necunoscute au rămas de explorat în continuare, iar cercetările ar putea ajuta la descoperirea genelor patogene caracteristice bolii Alzheimer în rândul persoanelor din China.
O lucrare referitoare la aceste concluzii a fost publicată în jurnalul Alzheimer's and Dementia.
Deşi rară, boala Alzheimer familială poate oferi indicii importante pentru studiul bolii Alzheimer, destul de comună printre vârstnici, a precizat Jia.
Începând din 2002, echipa condusă de Jia a început să colecteze cazuri de boală Alzheimer familială pentru o reţea online naţională specializată în această afecţiune.
Începând din septembrie 2019, echipa a colectat cazuri din 404 familii, totalizând peste 3.700 de persoane. Reţeaua online a devenit cea mai mare la nivel mondial specializată în boala Alzheimer.

Pagina 13 din 364