Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Preşedintele columbian Ivan Duque a anunţat recent un ajutor american de 5 miliarde de dolari care vor fi investite în zonele afectate de traficul de droguri, relatează AFP, citat de Agerpres.
Această sumă va fi plătită într-o perioadă de trei ani, a precizat o sursă din cadrul preşedinţiei.
O agenţie a guvernului american, US International Development Finance Corporation (DFC), "a anunţat că va vărsa circa 5 miliarde de dolari pentru programe sociale în teritoriile afectate de culturile ilegale", a scris pe Twitter preşedintele Duque, rezumând o declaraţie pe care a făcut-o în prezenţa directorului executiv al DFC, Adam Boehler.
Boehler a declarat că acest ajutor va contribui la "dezvoltarea regiunilor, crescând venitul pe locuitor şi numărul de slujbe".
"Este esenţial să ne implicăm nu numai în eradicarea culturilor de coca, ci şi în partea pozitivă a lucrurilor şi în dezvoltare", a declarat el într-o zonă de cultură de coca din sud-vestul Columbiei vizitată împreună cu preşedintele Duque.
O parte din ajutorul american va fi destinat înlocuirii culturilor ilicite şi finanţării proiectelor de inserţie pentru combatanţii fostei gherile FARC, care au acceptat acordul de pace istoric din 2016.
După ce 7.000 de combatanţi ai FARC au depus armele, grupuri armate locale şi carteluri mexicane precum cel din Sinaloa au preluat controlul traficului de droguri în regiunile izolate din Columbia, în principal în departamentele apropiate de porturile maritime columbiene de la oceanul Pacific.
Preşedintele american Donald Trump a criticat dur creşterea record a suprafeţei narco-culturilor în Columbia, care potrivit ONU au atins 169.000 de hectare plantate în 2018, cu un potenţial de producţie de 1.120 de tone de cocaină.
Venit la putere în august 2018, preşedintele Duque a lansat un plan antidrog care prevede reducerea la jumătate a teritoriilor care adăpostesc culturi de coca între 2022 şi 2023. El a promis, de asemenea, să recurgă din nou la erbicidul glifosat pulverizat pe cale aeriană pentru a distruge culturile de coca, o iniţiativă salutată de SUA.
Creată în 2018 cu aprobarea preşedintelui Donald Trump, DFC şi-a început oficial activitatea în ianuarie 2020.

Pentagonul a primit o cerere din partea administraţiei Trump de a construi circa 435 km de zid la frontiera cu Mexicul şi evaluează costul şi viabilitatea proiectului, a declarat un oficial din Departamentul Apărării, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Dezvăluirea privind cererea venită de la Departamentul Securităţii Interne (DHS) anunţă o altă dispută cu democraţii în Congres, care s-au opus şi în trecut alocării a miliarde de dolari pentru sporirea măsurilor de securitate la frontieră.
Oficialul de rang înalt, care a făcut aceste declaraţii sub protecţia anonimatului, a refuzat să speculeze asupra costului proiectului, dar a menţionat că acesta va fi plătit din fondurile Pentagonului pentru combaterea traficului de droguri.
Washington Post a relatat recent despre deliberările interne ale administraţiei Trump asupra unei cereri în valoare de 7,2 miliarde de dolari.
Administraţia Trump s-a angajat să construiască cel puţin 400 mile (644 km) de zid de-a lungul frontierei cu Mexicul până în noiembrie 2020, când Trump va candida pentru un nou mandat. În campania sa din 2016, Trump a spus că Mexicul va plăti pentru acest zid, dar guvernul mexican a refuzat acest lucru.
Secretarul apărării Mark Esper a spus în cursul săptămânii că nu se va opune unei noi redirecţionări de fonduri pentru construcţia zidului de la frontieră, afirmând că acesta reprezintă o chestiune de securitate şi că Pentagonul susţine misiunea DHS. "Dacă de asta este nevoie, suntem pregătiţi să acordăm sprijin", a spus Esper.
Oficialul citat de Reuters a mai spus că evaluarea Pentagonului va dura probabil două săptămâni şi a observat că cererile trecute ale DHS pentru construcţia zidului de la frontieră au fost aprobate numai parţial de Departamentul Apărării.
Administraţia Trump a construit aproape 100 de mile (160 km) din zidul de la frontieră, potrivit statisticii Agenţiei de protecţie a vămilor şi frontierei din decembrie. Toate acele bariere instalate au înlocuit structuri existente, a menţionat agenţia.
Cererea DHS către Pentagon va fi evaluată atât din punct de vedere juridic, cât şi de către Corpul de ingineri al armatei.
"Uneori zonele în cauză nu sunt construibile sau este dificil de făcut asta în anumite puncte. Atunci deciziile de finanţate sunt evaluate simultan cu acest lucru", a precizat oficialul din Pentagon.
Nu se ştie când ar putea începe construcţia, dar orice finanţare aprobată ar trebui să fie cheltuită până la 30 septembrie, când se încheie anul fiscal.
De asemenea, statul major interarme va furniza o evaluare care va determina impactul pe care l-ar putea avea proiectul asupra gradului de reactivitate al armatei, probabil din cauza redirecţionării de fonduri, notează Reuters.

Actriţa australiană Cate Blanchett va prezida juriul celei de-a 77-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, care se va desfăşura în perioada 2 - 12 septembrie 2020, informează deadline.com, citat de Agerpres.
Juriul internaţional al celebrului festival italian atribuie în fiecare an trofeul Leul de Aur pentru cel mai bun film, alături de alte premii importante.
Alegerea actriţei Cate Blanchett în această funcţie a fost făcută pe 10 ianuarie de Consiliul de administraţie al Bienalei de la Veneţia, prezidat de Paolo Baratta, care a confirmat astfel recomandarea făcută de directorul Mostrei, Alberto Barbera.
Cate Blanchett, protagonista unor filme precum "Carol", "Blue Jasmine" şi "The Aviator", reprezintă un atu major pentru Festivalul de la Veneţia, care s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de critici legate de lipsa diversităţii de gen din programele ediţiilor sale din ultimii ani.
Actriţa australiană a fost recompensată în 2007 cu premiul de interpretare feminină la Veneţia - Copa Volpi - graţie rolului său din filmul "I'm Not There", regizat de Todd Haynes. Cate Blanchett are în palmares şi două premii Oscar: pentru rolul secundar din "The Aviator", în 2005, respectiv pentru rolul principal din filmul "Blue Jasmine", în 2014.

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a anunţat, astăzi, joi, 16 ianuarie 2020, că a fost emis ordinul de începere a lucrărilor pentru 5.000 de podeţe de acces la proprietăţi. Valoarea totală a proiectului este de 12.962.410 lei, fonduri din bugetul propriu al CJ Galaţi, iar lucrările vor fi realizate de Asocierea S.C. Davide Construct S.R.L & S.C. Tqm Management S.R.L.

„Acolo unde am reabilitat drumul judeţean sau unde urmează să demarăm lucrări de modernizare vom construi cale de acces pentru fiecare gospodărie. Am aprobat un singur tip de cale de acces, astfel încât să toate proprietăţile vor avea acelaşi model de podeţ. Doar lăţimile vor fi diferite, deoarece vom construi podeţe pentru acces pietonal şi podeţe care să permită accesul cu mijloace de transport. Astfel de căi de acces vor fi realizate în 28 de localităţi, respectiv pe 15 drumuri judeţene care au fost modernizate sau pe care se va interveni în perioada următoare. Primele podeţe vor fi realizate pe DJ 251, în zona localităţilor Cudalbi şi Matca“, spune Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Lucrările vor fi realizate pe:
- DJ 241, localitatea Gohor;
- DJ 240, în zona localităţilor Munteni, Ţigăneşti şi Ungureni;
- DJ 251C, localitatea Crăieşti;
- DJ 253, localitatea Umbăreşti;
- DJ 242 B, pe traseul Târgu-Bujor - Bereşti;
- DJ 251, pe traseul Matca - Valea Mărului - Cudalbi;
- DJ 251, pe traseul Slobozia Conachi - Smârdan;
- DJ 252, pe traseul Buciumeni-Nicoreşti - Cosmeşti - Movileni - Barcea;
- DJ 251 A, pe traseul Corod - Drăguşeni;
- DJ 255, pe traseul Pechea - Măstăcani - DN 26;
- DJ 242 A, pe traseul Bălăbăneşti - Bereşti - Găneşti;
- DJ 241 G, localitatea Brăhăşeşti;
- DJ 260, localitatea Băneasa;
- DJ 251 C, localitatea Jorăşti;
- DJ 254, pe traseul Iveşti - Griviţa;
- DJ251 I, pe traseul Nicoreşti - Poiana - Vişina - Buciumeni.

Reamintim că în luna noiembrie 2019, administraţia judeţului a supus aprobării consilierilor judeţeni indicatorii tehnico-economici pentru aceste lucrări, subiect despre care cotidianul nostru a relatat în articolul „Costel Fotea: „Nu va rămâne nicio gospodărie din judeţul Galaţi fără cale de acces acolo unde reabilităm drumurile judeţene”“.

VEZI FOTO în Galeria de imagini de mai jos!

Unul dintre cei mai cunoscuţi sportivi din România, Cătălin Moroşanu, cunoscut în ringul de box ca «Moartea din Carpaţi», l-a vizitat astăzi (n.r. - joi, 16 ianuarie 2020) pe Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi. Potrivit unei postări pe Facebook a sportivului, motivul întâlnirii dintre cei doi este organizarea unui eveniment important de kickboxing la Galaţi.

„Dragilor, astăzi am avut o întâlnire cu domnul primar al Municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi sunt bucuros să anunţ că vom avea în curând din nou o gală în Moldova. Galaţi a devenit o tradiţie în găzduirea unor evenimente importante de kickboxing, iar cel pe care îl vom organiza în acest an se va încadra în acest tipar“, scrie Cătălin Moroşanu pe pagina sa de Facebook.

Reamintim că în ultimii ani, Galaţiul a găzduit Turneul Internaţional de Box „Centura de Aur - Nicolae Linca“ şi Campionatul European de Box Juniori.

SUA au reluat miercuri operaţiunile militare comune cu Irakul, întrerupte după moartea generalului iranian Qassem Soleimani, ucis la începutul lui ianuarie într-o lovitură aeriană americană la Bagdad, relatează New York Times, preluat de France Presse, informează Agerpres.
Doi responsabili militari americani, citaţi de cotidianul new-yorkez sub acoperirea anonimatului, afirmă că Pentagonul dorea să reia cât mai repede, alături de armata irakiană, lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI) pentru ca aceasta să nu profite de situaţie.
Contactat de AFP, Pentagonul a refuzat să comenteze informaţia.
La iniţiativa Washingtonului, operaţiunile comune între cele două ţări au fost întrerupte pe 5 ianuarie, respectiv la două zile de la lovitura americană asupra generalului Soleimani, în apropiere de aeroportul din Bagdad.
Parlamentul irakian a cerut în aceeaşi zi guvernului expulzarea trupelor americane din ţară.
O scrisoare trimisă din greşeală din SUA a creat confuzie a doua zi privind o eventuală retragere a celor peste 5.000 de soldaţi americani desfăşuraţi în Irak.
Guvernul irakian i-a cerut oficial la sfârşitul săptămânii trecute şefului diplomaţiei americane Mike Pompeo să trimită o delegaţie la Bagdad pentru a începe discuţii despre retragerea trupelor americane.
Departamentul de Stat american a răspuns că nici măcar nu intenţionează să discute despre o retragere, ci doar despre "cel mai bun mod de a reconfirma (...) parteneriatul strategic" între cele două ţări.
Mike Pompeo a dat, de altfel, asigurări luni că "toţi" liderii irakieni i-au spus "în privat" că sunt favorabili unei prezenţe militare americane în ţara lor pentru a lupta împotriva Statului Islamic.
El nu a exclus însă revizuirea în scădere a numărului soldaţilor americani desfăşuraţi în Irak, în concordanţă cu dorinţa preşedintelui Donald Trump de retragere treptată din operaţiunile costisitoare din Orientul Mijlociu.

HBO a stabilit deja data premierei unui prequel al serialului de succes ''Game of Thrones'', care va fi lansat în 2022 cu titlul "House of the Dragon", a informat directorul de programe al postului, Casey Bloys, în cadrul unui eveniment dedicat prezentării viitoarelor noutăţi, relatează EFE, citat de Agerpres.
Numeroase publicaţii de specialitate au indicat 2022 ca anul în care responsabilii HBO vor lansa acest prequel, deşi nu au putut oferi mai multe detalii.
"Echipa s-a reunit pentru a pune la punct povestea. Presupun că va fi difuzat în anul 2022", a declarat Bloys revistei Variety.
"House of the Dragon" va fi primul serial derivat (''spin-off'') din "Game of Thrones" şi se va axa asupra Casei Targaryen şi asupra unor întâmplări petrecute cu 300 de ani înainte de povestirea originală. Această nouă producţie a fost creată de George R.R. Martin, autorul romanelor fantasy pe care se bazează "Game of Thrones", şi de Ryan Condal, creatorul serialului "Colony".
În urmă cu câteva luni, HBO a anulat planurile cu privire la un alt serial derivat din "Game of Thrones", în care ar fi jucat Naomi Watts, după ce episodul-pilot nu i-a convins pe responsabilii postului să continue producţia într-un eventual serial.
În cazul "House of the Dragon", canalul a decis să dea direct undă verde serialului fără să mai fie nevoie de un episod-pilot.
"House of the Dragon" este unul dintre cele patru "spin-off-uri" ale serialului "Game of Thrones" aflate încă în fază de pre-producţie, iar directorul postului a precizat că acest prequel este "prioritar" pentru HBO.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, în această dimineaţă, joi, 16 ianuarie 2020, o atenţionare de vremeră severă imediată (nowcasting) de tip Cod Galben pentru judeţul Galaţi, valabilă în intervalul orar 05:00 - 10:00. Potrivit ANM, în intervalul de timp precizat se vor semnala local ceaţă care determină scăderea vizibilităţii sub 200 m, izolat sub 50 m, iar pe arii restrânse depuneri îngheţate (chiciură şi polei). Vizate de această atenţionare nowcasting sunt şi judeţele Bacău, zona joasă, Botoşani, Suceava, zona joasă, Neamţ, zona joasă, Vrancea, zona joasă, Iaşi şi Vaslui.

Ce sunt sfătuiţi şoferii

Având în vedere condiţiile meteorologice din această perioadă, pentru evitarea evenimentelor rutiere în trafic, poliţiştii fac următoarele recomandări tuturor conducătorior auto care pleacă la drum:
- Adaptaţi permanent viteza de rulare la condiţiile de drum şi de trafic! Echipaţi-vă maşina corespunzător şi nu plecaţi la drum fără anvelope de iarnă, lanţuri şi material antiderapant!
- Luminile de întâlnire să fie aprinse ziua pe toate categoriile de drumuri. Atenţie deosebită necesită şi sistemul de ventilaţie- dezaburire al parbrizului şi lunetei maşinii, elemente care trebuie să funcţioneze foarte bine;
- Evitaţi să acţionaţi brusc frâna şi mecanismele de direcţie, întrucât puteţi derapa foarte uşor! Folosiţi, cu precădere, frâna de motor! Pe porţiunile acoperite cu polei nu trebuie să viraţi şi să frânaţi în acelaşi timp! Nu efectuaţi depăşiri riscante!
- Circulaţi cu o viteză care să nu depăşească 30 de kilometri pe oră în localităţi, sau 50 de kilometri pe oră în afara lor, când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă!

De asemenea, potrivit Instituţiei Prefectului Judeţul Galaţi, au fost convocaţi mai mulţi factori decizionali implicaţi în soluţionarea unor situaţii precum îngreunarea traficului pe dumurile naţionale şi judeţene din cauza avertizărilor de vreme rea primite din partea Agenţiei Naţionale de Meteorologie. „Toţi cei implicaţi în gestionarea unor astfel de situaţii (Secţia Judeţeană de Drumuri Naţionale, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, responsabili din cadrul Consiliului Judeţean Galaţi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă) au comunicat că sunt pregătiţi să intervină dacă situaţia o va impune. Transmitem şi pe această cale atenţionări conducătorilor auto. Le recomandăm tuturor să fie prudenţi şi să respecte indicaţiile echipajelor de poliţie şi ale celor care se ocupă de administrarea drumurilor judeţene pentru a evita orice eventual eveniment neplăcut“, precizează Prefectura Galaţi.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Brăila au descoperit şi reţinut, în vederea continuării cercetărilor, 63.200 de ţigarete de contrabandă, în valoare totală de 31.600 de lei.

„În data de 13 ianuarie a.c., în jurul orei 17.30, poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Zona Liberă Brăila au oprit pentru control, pe sensul de ieşire, un autoturism marca Dacia Logan, condus de o femeie, în vârstă de 45 de ani, cetăţean român, cu domiciliul în judeţul Galaţi, precum şi un autoturism marca Skoda, în care se aflau doi cetăţeni români, în vârstă de 42, respectiv 62 de ani. La controlul de frontieră, colegii noştri au descoperit, pe bancheta din spate şi în portbagajul autoturismului marca Dacia Logan, mai mulţi saci din folie neagră, în care se afla cantitatea totală de 37.600 de ţigarete, diferite mărci, fără timbru de acciză. De asemenea, în bagajele personale ale celor doi bărbaţi care călătoreau cu autoturismul marca Skoda, au fost descoperite 3.400 de ţigarete, diferite mărci, fără timbru de acciză. Cu privire la cele constatate, cele trei persoane au declarat că au achiziţionat respectivele ţigări de contrabandă de la bordul unei nave din Portul Brăila. Ulterior, echipa comună de control formată din poliţişti de frontieră şi lucrători din cadrul Căpităniei Portului Brăila şi Biroului Vamal Brăila au efectuat un control amănunţit al navei respective, descoperind o cantitate totală de 22.200 de ţigarete de contrabandă. Conform prevederilor legale, a fost luată măsura reţinerii ţigărilor în valoare totală de 31.600 de lei, în vederea continuării cercetărilor“, se arată într-un comunicat al I.T.P.F. Iaşi.

În cauză, sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, iar comandantul navei a fost sancţionat contravenţional de Biroul Vamal Brăila.

FOTO în Galeria de imagini de mai jos!

Preşedintele american Donald Trump, reluând avalanşa de critici la adresa generalului iranian Qassem Soleimani, ucis la 8 ianuarie într-un raid al SUA, l-a numit "fiu de căţea", în cadrul unui miting cu susţinători ai săi la Milwaukee, statul Wisconsin, subliniind că există "mulţi tineri bărbaţi şi femei care umblă fără mâini şi fără picioare" din cauza lui Soleimani, potrivit DPA, citat de Agerpres.
"Procente mari de persoane nu au picioare şi braţe în prezent din cauza acestui fiu de căţea", a spus Trump, adăugând că acesta "ar fi trebuit să fie ucis încă în urmă cu 20 de ani".
Donald Trump este constrâns să-şi justifice ordinul dat pentru uciderea generalului iranian după ce criticii săi au pus sub semnul întrebării natura "iminentă" a ameninţării la adresa intereselor americane, invocată de preşedintele SUA ca motiv pentru a-şi justifica decizia.
Washingtonul îi atribuie lui Qassem Soleimani orchestrarea uciderii a sute de soldaţi americani în Irak.
Administraţia preşedintelui Donald Trump este de asemenea supusă criticilor din cauza declaraţiilor contradictorii cu privire la raţiunea din spatele eliminării generalului iranian. Duminică, ministrul apărării Mark Esper a declarat că el nu a văzut niciodată dovezi că Iranul ar fi plănuit atacuri asupra a patru ambasade americane, aşa cum susţinuse Trump cu două zile mai devreme.
Republicanii s-au folosit de eliminarea lui Soleimani pentru a-l apăra pe Trump ca pe liderul care ia măsuri împotriva inamicilor, în timp ce democraţii încearcă să-l demită din funcţie pe măsură ce procedura de impeachment înaintează.
Iranul a ripostat la uciderea lui Soleimani, lansând mai multe rachete asupra unor baze irakiene în care se aflau militari americani.
Nicio persoană nu a fost rănită în timpul atacurilor iraniene cu rachete, iar Trump a ordonat sancţiuni suplimentare împotriva Iranului, în loc să răspundă printr-o ripostă militară, ceea ce a fost interpretat drept o "detensionare" între cele două ţări.

Pagina 14 din 364