Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Cea mai preţuită navă a Marinei Militare Române, care a parcurs peste 300.000 de mile marine, de-a lungul timpului, adică de 14 ori lungimea Ecuatorului, Nava-şcoală „Mircea” a acostat, în aceste momente, la pontonul A.F.D.J. Galaţi, zona Palatului Navigaţiei.

După ceremonia de sosire a navei, Muzica Militară a Forţelor Navale va susţine un concert pe faleză, de la ora 17.30 la ora 19.00, iar gălăţenii sunt invitaţi să viziteze nava, conform următorului program: marţi, 17 septembrie, orele 17.30-19.00; miercuri, 18 septembrie, orele 09.00-13.00 şi 15.00-19.00. De la Galaţi, nava-şcoală „Mircea” va pleca spre Brăila, unde va acosta joi, 19 septembrie, la ora 10.00, la pontonul primăriei, zona Căpităniei Portului Brăila.

Reamintim că Nava-şcoală „Mircea” desfăşoară, în perioada 14-23 septembrie 2019, un marş de instrucţie pe Dunăre, pentru a încheia seria evenimentelor organizate cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Militare Române, marinarii militari adresând astfel publicului din trei porturi dunărene, Tulcea, Galaţi şi Brăila, invitaţia de a vizita nava. Monitorul de Galaţi a relatat despre acest subiect în articolul "FOTO | După 80 de ani, BRICUL MIRCEA, va acosta din nou la GALAŢI".

FOTO/VIDEO mai jos!

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi a anunţat că, în perioada 26 august - 12 septembrie 2019, a organizat patru sesiuni de informare a personalului cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi în domeniul relaţiilor de muncă la nivel de autorităţi şi instituţii publice, la care au participat un număr 67 angajatori sau reprezentanţi ai angajatorilor, lucrători desemnaţi, reprezentanţi ai lucrătorilor. Trei sesiuni de informare au fost organizate la sediul instituţiei, iar una la Tecuci, la Casa de Cultură. O sesiune de informare a avut ca grup ţintă autorităţile şi instituţiile publice din judeţul Galaţi, iar celelalte trei sesiuni, autorităţile deliberative (consiliul local, consiliul judeţean) din cadrul unităţilor administrativ teritoriale şi autorităţile executive (primăriile comunelor, oraşelor, municipiilor) din cadrul unităţilor administrativ teritoriale.

În cadrul sesiunilor de informare au fost prezentate şi dezbătute următoarele teme: condiţiile de autorizare în vederea funcţionării conform Legii nr.319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi a Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006; organizarea activităţii de prevenire şi protecţie, obligatorie fiecărei unităţi; principii generale de identificare şi evaluare a riscurilor; modul de întocmire şi aplicare a planului de prevenire şi protecţie; ce sunt reprezentanţii salariaţilor şi rolul acestora în Comitetul pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (CSSM); noţiuni privind organizarea şi funcţionarea CSSM; modul de elaborare a instrucţiunilor proprii ţinând cont de particularităţile activităţilor desfăşurate şi ale locurilor de muncă; instruire din punct de vedere securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM) a angajaţilor unităţii (atât funcţionari publici cât şi personal contractual); autorizarea exercitării meseriilor şi profesiilor prevăzute în legislaţia specifică; echipamentul individual de protecţie; mentenanţa echipamentelor de muncă; măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă conform prevederilor O.U.G. nr. 99 din 29 iunie 2000; măsuri de prim ajutor; încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă; reglementări legislative privind timpul de muncă şi de odihnă, regimul orelor suplimentare, al orelor de noapte şi al zilelor de sărbătoare legală - drepturi şi obligaţii ale angajaţilor şi angajatorilor; aspecte privind Regulamentul intern; înfiinţarea, completarea şi transmiterea la Inspectoratul Teritorial de Muncă a Registrului general de evidenţă a salariaţilor; aspecte privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; prevederi legislative referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi; negocieri colective.

Drept urmare, ITM Galați a informat că, în perioada 16 septembrie - 10 octombrie 2019, se organizează acţiuni de control în instituţiile de administraţie publică, în vederea verificării modului în care au fost implementate recomandările şi soluţiile identificate cu ocazia sesiunilor de informare.

Casa Judeţeană de Pensii Galaţi îi informează pe pensionarii gălăţeni că pentru seria XIII de tratament balnear, din data de 20 septembrie 2019, Casa Naţională de Pensii Publice a repartizat instituţiei gălăţene un număr total de 359 de bilete de tratament balnear. Seriile de plecare sunt în data de 20, 21, 22 şi 23 septembrie 2019. Cele mai multe bilete de tratament alocate sunt pentru tratamentul privind afecţiunea reumatismală. Aici au fost repartizate 242 bilete de tratament, dintre care 158 de bilete pentru staţiunea Lacu Sărat. Alte staţiuni unde pensionarii gălăţenii se pot trata pentru această afecţiune sunt Amara (17 bilete), Nicolina (2 bilete), Pucioasa (4 bilete), Sărata Monteoru (12 bilete), Eforie Nord (10 bilete), Costineşti (2 bilete), Felix (11 bilete), Geoagiu Băi (2 bilete), Herculane (13 bilete), Mangalia (4 bilete), Neptun (3 bilete), Saturn (2 bilete) şi 1 Mai (2 bilete).

De asemenea, pentru afecţiune cardio-vasculară, pensionarii gălăţenii pot opta pentru staţiunile Covasna (31 de bilete), Tuşnad (7 bilete), Buziaş (2 bilete) şi Vatra Dornei (20 de bilete), pentru afecţiune digestivă, staţiunile Căciulata (17 bilete) şi Olăneşti (11 bilete), pentru afecţiune digestiv-respiratorie, Slănic Moldova (11 bilete), iar pentru afecţiune reumatismal-respiratorie, Slănic Prahova (12 bilete) şi Târgu Ocna (6 bilete). Pensionarii gălăţeni care doresc să intre în posesia biletelor disponibile trebuie să se prezinte la Casa Judeţeană de Pensii Galaţi pentru a completa o cerere, împreună cu talonul de pensie, actul de identitate şi o trimitere de la medicul de familie din care să rezulte numele staţiunii recomandate pentru efectuarea tratamentului.

Românii înregistrează cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană (UE) între veniturile mari şi cele mici, în condiţiile în care veniturile celor mai bogaţi 10% dintre români sunt de aproape 6 ori mai mari decât ale celor mai săraci 10% dintre ei, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, informează Agerpres.
În întreaga Uniune Europeană acest raport este de 3,76. În Cehia şi Slovacia, raportul este 2,83%, în Slovenia - 2,96%, în Finlanda - 3%, în Bulgaria - 5,22%, în Letonia - 5,29% şi în Lituania - 5,5%. România are un raport de 5,83% între cei mai bogaţi şi cei mai săraci 10% dintre cetăţeni.
Potrivit infograficului, cei 10% români cu cele mai mari venituri câştigă anual peste 6.928 euro, în timp ce acei 10% cu cele mai mici venituri au un venit anual de maxim 1.189 euro, respectiv 3,25 euro pe zi.
"Între 2010 şi 2015, tendinţa a fost ca decalajele să se accentueze. După o scurtă perioadă de reducere (2016-2017), raportul dintre cele mai mari şi cele mai mici venituri a crescut din nou, în 2018. Aceasta înseamnă că veniturile mari au crescut mai accentuat decât cele mici", precizează sursa citată.
Sursele datelor folosite în infografic este Eurostat.

Voucherele de vacanţă vor fi acordate pe card, renunţându-se la variantele pe hârtie, iar pentru lunile de extrasezon, aprilie, mai, octombrie şi noiembrie ar putea fi acordate vouchere cu o valoare mai mare, de 2.080 lei, potrivit lui Adrian Voican, vicepreşedinte al Federaţiei asociaţiilor de promovare turistică din Romania, informează Agerpres.
Acesta a participat, luni, 16 septembrie 2019, la sediul Ministerului Turismului, la şedinţa Colegiului de Conducere al Consiliului Consultativ al Turismului.
"Consider că voucherele de vacanţă sunt un plan Marshall al turismului românesc. Am cerut şi ministrulului Bogdan Trif (n.r. - ministrul Turismului), care a promis că va consfinţi printr-o ordonanţă de urgenţă, prelungirea aplicării lor dincolo de 2020, chiar pentru 5 sau 10 ani. Am mai stabilit că cele 4 luni de extrasezon care vor beneficia de vouchere cu valoare mai mare, respectiv 2.080 lei, vor fi aprilie, mai, octombrie şi noiembrie. Şi că acordarea lor se va face pe card, renunţându-se la variantele pe hârtie", scrie Voican pe pagina sa de Facebook.
În cadrul întâlnirii de la Ministerul Turismului s-a votat şi pentru adoptarea unei scheme de ajutor de minimis pentru agenţiile de turism care aduc turişti străini minim 5 nopţi în România, respectiv 50 euro/turist.
Alt subiect de discuţie a vizat lista târgurilor la care România va avea stand în 2020 şi o schemă de ajutor de minimis pentru participanţii la târgurile internaţionale.
"Am discutat despre necesitatea de a introduce noi tipuri de investiţii finanţate de minister şi am propus, printre altele, ca alături de parcări şi toalete în proximitatea obiectivelor turistice, să avem amenajate punctele de bellevue, de unde turiştii adoră să facă poze şi filmuleţe", arată sursa citată.
Potrivit lui Adrian Voican, ministrul Turismului a promis că întâlnirile CCT vor fi mai structurate, mai predictibile, o dată pe trimestru, iar votul va fi mai mult decât o simplă formalitate consultativă.
La începutul acestei luni, Bogdan Trif a anunţat că românii care vor dori să meargă cu voucherele de vacanţă în lunile octombrie, noiembrie, martie şi aprilie ar putea primi de anul viitor 2.080 de lei.
El a explicat că pe acest nou sistem românii vor putea să opteze. Cei care vor să meargă pe toată perioada anului cu voucherele de vacanţă vor avea la dispoziţie 1.450 lei, iar cei care vor dori să meargă "în celelalte luni mai sensibile datorită condiţiilor meteo", respectiv în lunile de toamnă sau primăvară, când este mai complicat inclusiv pentru cei din industrie, atunci suma pentru aceste patru luni o să fie de 2.080 lei.
Potrivit unei platforme de rezervări hoteliere, un număr de 192.000 de nopţi plătite cu vouchere de vacanţă s-au înregistrat în sezonul de vară 2019, cu 269% mai mult decât anul trecut, în topul destinaţiilor fiind litoralul, Valea Prahovei, staţiunile balneare şi principalele oraşe din ţară.

Rusia a lansat, luni, 16 septembrie 2019, ample manevre militare anuale, urmând să mobilizeze până sâmbătă, 21 septembrie 2019, circa 128.000 de persoane în centrul ţării, între care militari şi piloţi chinezi, cu un scenariu de respingere a unui atac islamist, potrivit AFP, informează Agerpres.
Organizate în principal în regiunea Orenburg, la frontiera cu Kazahstanul, manevrele cu numele de cod "Ţentr-2019" implică peste 20.000 de vehicule militare, circa 600 de aparate de zbor şi până la 15 nave, conform unui comunicat al Ministerului rus al Apărării.
Pe lângă soldaţii ruşi, la aceste aplicaţii vor participa trupe provenind din China, India, Pakistan, precum şi din multe alte ţări din Asia Centrală. Circa 20 de avioane şi elicoptere chineze vor lua de asemenea parte la exerciţii.
Manevrele au la bază un scenariu potrivit căruia o ţară nedeterminată, convertită la islamul radical, intră în conflict cu Rusia.
"Un stat imaginar apare în sud-vestul Rusiei. Liderii săi împărtăşesc ideile extremiste ale organizaţiilor teroriste internaţionale. Această ţară imaginară dispune de o armată dezvoltată, încearcă să exercite presiuni asupra Rusiei, inclusiv de ordin militar", a explicat săptămâna trecută ministrul adjunct al apărării rus, Aleksandr Fomin.
"Escaladarea tensiunilor evoluează într-un final într-un conflict armat", a spus el, citat de agenţia oficială TASS în cursul unei conferinţe de presă.
Prima fază a manevrelor va fi consacrată coordonării la nivel de comandament, respingerii atacurilor aeriene şi efectuării operaţiunilor de recunoaştere. În faza a doua, coaliţia internaţională formată de Rusia la aceste exerciţii va efectua lovituri masive împotriva inamicului imaginar, precizează Ministerul Apărării de la Moscova.
Rusia organizează anual, în luna septembrie, manevre militare de amploare. La precedentele aplicaţii, organizate în Siberia orientală şi în Extremul Orient rus, au participat circa 300.000 de militari şi aproape întregul arsenal modern al armatei ruse, între care rachetele Iskander, capabile să transporte ogive nucleare.
În urmă cu doi ani, exerciţiile cu numele de cod Zapad-2017 ("Vest-2017"), care s-au derulat în apropiere de frontiera cu Lituania şi Polonia, au provocat critici din partea NATO şi a mai multor ţări europene care au denunţat o provocare.
În acelaşi timp, tot luni, circa 3.000 de infanterişti ai Flotei Rusiei din Marea Neagră cu baza în Crimeea au fost mobilizaţi pentru aplicaţii destinate capturării şi apărării unei coaste maritime, potrivit RIA Novosti.

Preşedintele Donald Trump a apreciat că probabil nu este momentul oportun să îi facă o vizită liderului nord-coreean Kim Jong-un la Phenian, în contextul în care discuţiile dintre SUA şi Coreea de Nord privind arsenalul nuclear al Phenianului se află într-un punct mort, transmite AFP, potrivit Agerpres.
"Nu cred că suntem gata pentru asta", a declarat recent, la Casa Albă, preşedintele Donald Trump, adăugând însă că o vizită în Coreea de Nord, dar şi posibilitatea unei vizite a liderului nord-coreean în SUA ar putea fi luate în calcul pentru mai târziu.
Rugat să comenteze informaţiile apărute în presa sud-coreeană, conform cărora Kim Jong-un l-ar fi invitat într-un mesaj scris la Phenian, preşedintele Trump a refuzat să confirme sau să infirme aceste informaţii. "Relaţiile noastre sunt foarte bune, dar nu vreau să vorbesc despre asta", a răspuns liderul de la Casa Albă.
Donald Trump s-a întâlnit cu Kim Jong-un de trei ori: în iunie 2018 la Singapore, în februarie 2019 la Hanoi şi în iunie în Zona demilitarizată (DMZ) ce separă cele două Corei.
În pofida anunţului unei relansări iminente a discuţiilor de către cei doi lideri în cadrul celei de-a treia întrevederi, negocierile se află în prezent într-un punct mort.
Începând cu luna iulie, Phenianul a testat de mai multe ori rachete cu rază scurtă de acţiune, lansări pe care autorităţile americane le-au calificat drept "provocări", chiar dacă Donald Trump a adoptat în mod vizibil un ton conciliant.

Toamna se numără... maşinile abandonate pe domeniul public. Primăria municipiului Galaţi a anunţat, luni, 16 septembrie 2019, că a început campania de toamnă de ridicare a maşinilor abandonate pe domeniul public. Potrivit municipalităţii, într-o singură zi, prin intermediul Serviciului de Administrare a Domeniului Public şi Privat, din cadrul Primăriei, au fost ridicate 7 maşini, iar alte 7 de către proprietarii sau deţinătorii legali ai acestora care s-au conformat somaţiilor primite (FOTO în Galeria de imagini de mai jos!).

În plus, alte 30 de maşini ar urma să fie ridicate de pe domeniul public în perioada imediat următoare, fiind în analiză, în momentul de faţă, în urma sesizărilor venite din partea gălăţenilor sau a celor din partea echipelor Primăriei aflate pe teren, aproximativ 300 de autovehicule. Pe parcursul acestui an, în municipiul Galaţi, au fost ridicate 60 de astfel de vehicule, în 2018 - 49 de vehicule, în 2017 - 71, în 2016 - 31, în 2015 - 11, în 2014 - 21, iar în 2013 - 5.

Municipalitatea precizează că până la ridicarea efectivă a unei maşini abandonate pe domeniul public, există proceduri legale care trebuie respectate şi care necesită un timp mediu de aproximativ patru luni. Subiect despre care puteţi citi în articolul "Primăria Galaţi, război declarat maşinilor abandonate: Acţiunea de ridicare continuă!".

Unde se pot face sesizări

Primăria municipiului Galaţi le mulţumeşte gălăţenilor pentru sesizările trimise de-a lungul timpului către serviciile de specialitate şi îi încurajează să sprijine în continuare acest demers, semnalând dacă observă noi autovehicule abandonate pe domeniul public. Sesizări se pot face la sediul Primăriei, din str. Domnească nr. 54, la Registratură, la adresa de email sesizari@primariagalati.ro sau utilizând aplicaţia Galati City App.

De asemenea, sesizări se pot transmite şi către Poliţia Locală, la numărul de telefon 0236955, la adresa office@politialocalagalati.ro sau utilizând formularul online dedicat petiţiilor care poate fi găsit pe siteul www.politialocalagalati.ro.

Circa 96% dintre familiile din România ocupau, în 2018, locuinţa în calitate de proprietar, iar ponderea familiilor chiriaşe era mai mare cu 1,9 puncte procentuale în mediul urban faţă de cel rural, conform "Anchetei asupra calităţii vieţii", realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS) anul trecut, informează Agerpres.
"Mai mult de jumătate din gospodării (60,9%) trăiesc în locuinţe individuale separate, proporţia fiind puternic influenţată de mediul rural, restul gospodăriilor regăsindu-se în imobile cu mai multe locuinţe (37,9%). Imobilele în care se găsesc locuinţele gospodăriilor sunt aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în cazul mediului rural (97,4%) şi preponderent, apartamente în imobile cu mai multe locuinţe (69,8%) în cazul mediului urban", se menţionează în ancheta INS.
Din distribuţia gospodăriilor după numărul de camere al locuinţei principale, s-a constatat că mai mult de jumătate trăiesc în locuinţe cu 3-5 camere (54,4%). O pondere semnificativă o deţin şi gospodăriile care îşi desfăşoară traiul în locuinţe cu 1-2 camere (43,2%). Dacă în mediul urban puţin peste jumătate din gospodării (56,3%) ocupau locuinţe mici, de 1-2 camere, în mediul rural mai mult de şapte din zece gospodării ocupau locuinţe formate din 3 sau mai multe camere.
Pe ansamblu, 37% din totalul familiilor au obţinut locuinţa pe care o ocupă în perioada 1981-2000, peste acest nivel situându-se gospodăriile din mediul urban (43,4%). În mediul rural, peste două din patru familii trăiesc în locuinţe construite înainte de anul 1980.
"Se remarcă, de asemenea, că ponderea locuinţelor noi, construite după anul 2001, este de doar 21,9% pe total, fiind mai mare în zonele urbane (26,5%) faţă de cele rurale (16,6%)", precizează INS.
Anul trecut, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duş a fost de 73,6%, iar a celor cu grup sanitar de 72,2%.
"Pe medii de rezidenţă, diferenţierile sunt foarte pronunţate la ambele tipuri de utilităţi, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, faţă de cele urbane. Ca atare, aproape jumătate din gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi şi a grupului sanitar", semnalează INS.
Dintre aceste gospodării, cele de salariaţi şi lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni), care au dispus de resurse financiare mai mari, şi-au putut asigura cele două tipuri de utilităţi într-o proporţie mult superioară, faţă de media pe total rural.
În localităţile urbane peste 9 din 10 gospodării ocupă locuinţe dotate cu băi/duşuri şi grupuri sanitare.
Conform anchetei INS, unele gospodării acuză efectul neplăcut al unor factori care afectează zonele în care se află amplasate locuinţele. Printre aceşti factori se remarcă în mai mare măsură zgomotul produs de traficul rutier, feroviar sau aerian (16% din totalul gospodăriilor); poluarea aerului (15,3%); riscul unor incidente de tipul furturilor şi agresiunilor (11,9%) şi respectiv zgomotul produs de persoanele din vecinătate (7,3%). Pe medii de rezidenţă, cele mai numeroase situaţii de acest gen se constată în urban.
Totodată, a rezultat că aproape o gospodărie din şapte se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuinţa. Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se află cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre (53,5% din totalul gospodăriilor care reclamă existenţa unor probleme ale locuinţei) şi igrasia din pereţi, podele sau fundaţia casei (48%).
Comparaţia între mediile de rezidenţă arată că, în general, în rural, ponderile gospodăriilor cu probleme ale locuinţei sunt mai mari decât în urban, mai ales cele legate de deteriorarea pereţilor, podelelor sau ferestrelor şi de igrasie.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi (Centrul de cercetare INPOLDE, Platforma de cercetare multidisciplinară Reform-UDJG), lider al proiectului MONITOX, în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” din Tulcea, Institutul de Zoologie, Chişinău, Republica Moldova, Institutul Tehnologic al Macedoniei de Est şi Traciei, Kavala, Grecia şi Institutul de Geologie şi Seismologie, Chişinău, Republica Moldova, organizează la Tulcea, în perioada 15-17 septembrie 2019, simpozionul internaţional MONITOX „Delte şi Zone Umede”.

Proiectul „Reţea de cooperare interdisciplinară în Bazinul Mării Negre pentru monitorizarea comună durabilă a migraţiei compuşilor toxici în mediu, evaluarea îmbunătăţită a stării ecologice şi a impactului substanţelor dăunătoare asupra sănătăţii umane, şi prevenirea expunerii populaţiei” (MONITOX) este finanţat de Uniunea Europeană, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, în cadrul Programului Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre” 2014-2020, Prioritatea 2 - Promovarea unei politici de mediu coordonate şi reducerea prin acţiuni comune a deşeurilor maritime în Bazinul Mării Negre, Obiectivul Specific 2.1 - Îmbunătăţirea monitorizării în comun a mediului.

La lucrările simpozionului vor participa peste 60 de cercetători, specialişti şi studenţi din diferite instituţii academice şi de cercetare din România, Republica Moldova, Grecia, Ucraina, Norvegia şi Federaţia Rusă, în cadrul celor trei secţiuni: Monitorizarea substanţelor toxice din râuri, delte şi ecosistemele marine din Bazinul Mării Negre; Calitatea apei, sănătatea umană şi biodiversitatea; Tehnologii de mediu, restaurarea şi managementul ecosistemelor acvatice.

„Tematica celor 54 de lucrări înscrise la eveniment cuprinde, în principal, investigarea compuşilor toxici (metale grele, pesticide, hidrocarburi aromatice polinucleare, nutrienţi, disruptori endocrini, izotopi radioactivi) şi a migraţiei acestora în diferite compartimente de mediu, studii privind influenţa activităţilor umane asupra stării ecosistemelor, utilizarea tehnicilor de biomonitorizare a mediului, precum şi optimizarea unor tehnici analitice de înaltă sensibilitate şi precizie utilizate pentru detectarea substanţelor cu impact negativ asupra sănătăţii populaţiei şi a stării ecologice”, declară directorul de proiect, prof. univ. dr. habil. Antoaneta Ene.

De asemenea, vor fi prezentate elementele unui sistem ecotoxicologic de monitorizare regională a mediului şi rezultatele preliminare obţinute în urma cercetărilor comune, interdisciplinare, în cadrul proiectului MONITOX în ecosistemele ţintă din regiunea fluviului Dunărea şi a râurilor Prut, Nistru şi Nestos, litoralului Mării Negre şi al Mării Egee, a Deltei Dunării şi Nestosului, privind concentraţia poluanţilor toxici şi cancerigeni şi a riscului acestora pentru sănătatea umană şi prezenţa unor poluanţi emergenţi, cum ar fi compuşii farmaceutici (antibiotice, analgezice, anticoncepţionale) în apa de suprafaţă şi microplasticele în probe de mediu, cosmetice şi produse de îngrijire personală.

Pagina 17 din 313