Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice au acţionat pe linia combaterii faptelor de exploatare ilegală a agregatelor minerale, constatând săvârşirea a 4 infracţiuni şi indisponibilizând bunuri în valoare de 447.000 lei. Astfel, la data de 15 mai 2019, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul I.P.J. Galaţi, în colaborare cu Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Galaţi şi Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad, au acţionat pentru combaterea infracţiunilor de exploatare ilegală a agregatelor minerale şi efectuarea de lucrări neautorizate în albia şi terasa râurilor.

În cadrul acţiunii, care s-a desfăşurat în zona râului Siret, pe sectorul dintre localităţile Galaţi - Nicoreşti, au fost verificate mai multe societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea în proximitatea acestui râu. Cu ocazia controalelor, poliţiştii au constatat săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală şi a trei infracţiuni de exploatare ilegală a agregatelor minerale, întocmind în acest sens dosare penale. Au fost indisponibilizate 4 utilaje tip volă, 4 autocamioane, 2 staţii mobile de sortare şi 2 buncăre de piatră, precum şi aproximativ 4000 metri cubi de agregate minerale (6.400 t), valoarea acestor bunuri fiind estimată la suma de 447.000 lei.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Biroului Prevenirea şi Combaterea Migraţie Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere din cadrul S.T.P.F Galaţi, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, au destructurat un grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi. În data de 16 mai a.c., au fost desfăşurate cinci percheziţii domiciliare la membrii grupărilor, în mai multe locaţii de pe raza judeţului Galaţi, la care au participat poliţişti de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi, subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul "Percheziţii în judeţul Galaţi după traficanţii de migranţi". Faţă de trei membri ai grupului a fost dispusă măsura reţinerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând ca să fie prezentaţi instanţei cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Începând cu luna noiembrie 2018, politiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi, coordonaţi de procurorii D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, au derulat acţiuni specifice pentru documentarea activităţii infracţionale a unui grup infracţional organizat, cu denumirea „CĂRĂUŞII” , implicat în traficul de migranţi. În fapt, din actele administrate în cauză, până în prezent, au rezultat indicii privind existenţa şi funcţionarea grupării infracţionale, având în componenţă cetăţeni români, care transporta cetăţeni proveniţi din zona Asiei, înregistraţi ca solicitanţi de azil în ţara noastră, şi din România, ascunşi în locuri special amenajate în mijloacele de transport, în scopul trecerii ilegale a frontierei de stat către ţări din vestul Europei.

20Migranti site

Astfel, urmare a activităţilor specifice desfăşurate în baza delegărilor dispuse în cauză, constând în investigaţii şi supravegheri informativ-operative au fost stabilite ca făcând parte din grupul infracţional P.P., P.N. şi B.M., cetăţeni români, cu vârste cuprinse între 42 şi 48 de ani, domiciliaţi pe raza judeţului Galaţi. La data de 09 noiembrie 2018, poliţiştii de frontieră din cadrul S.T.P.F Galaţi şi de la PTF Nădlac II, sub coordonarea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Galaţi, au efectuat o acţiune de prindere în flagrant, în urma căreia cetăţeanul român P.P. a fost surprins în PTF Nădlac II în timp ce încerca să scoată ilegal din ţară patru cetăţeni străini, ascunşi în compartimentul marfă al unei autoutilitare (foto). Din investigaţiile efectuate, s-a stabilit că membrii grupului infracţional racolau persoane înregistrate ca fiind solicitante de azil în România şi le transportau către vestul ţării, cu scopul trecerii ilegale a frontierei de stat pentru a ajunge în ţări din vestul Europei. Pentru aceste servicii migranţii plăteau sume cuprinse între 500 şi 2.000 de euro de persoană.

În data de 16 mai a.c., începând cu ora 06.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi, sub coordonarea procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi, au desfăşurat cinci percheziţii domiciliare la mai multe locaţii de pe raza judeţului Galaţi, la persoanele suspecte de constituirea grupului infracţional organizat, specializat în trafic de migranţi. Cu ocazia efectuării perecheziţiilor domiciliare au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor, 29 de telefoane mobile şi suma de 5.900 de euro. În cauză, sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de migranţi. Totodată, faţă de P.P., P.N., şi B.M., procurorii D.I.I.C.O.T - S.T. Galaţi au dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore urmând ca să fie prezentaţi instanţei cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Patru localităţi din judeţul Galaţi vor dispune de internet gratuit prin programul WiFi4EU. Programul, lansat de Comisia Europeană, oferă bonuri în valoare de 15.000 euro, pe care administraţiile locale le pot folosi pentru a instala puncte de acces Wi-Fi în spaţii publice, de exemplu în biblioteci, muzee, parcuri sau pieţe publice. Astfel, localităţile gălăţene Băleni, Băneasa, Griviţa şi Vlădeşti vor avea internet gratuit în termen de 1 an şi jumătate, potrivit termenului prevăzut în program. De asemenea, localitatea Independenţa, din judeţul Galaţi, se află pe o listă de aşteptare în vedea implementării reţelei de Wi-Fi gratuit.

Potrivit programului, care este dedicat municipalităţilor din întreaga Uniune Europeană sau asociaţiilor de municipalităţi care acţionează în numele acestora, administraţiile considerate eligibile vor primi un voucher în valoare de 15.000 de euro pentru a instala un hotspot Wi-Fi funcţional în termen de 1,5 ani de la acordarea acestuia. Voucherul va acoperi costurile echipamentului Wi-Fi şi instalarea hotspoturilor în spaţii publice. Administraţiile care primesc un voucher vor trebui să plătească pentru conectivitate (abonament la internet) şi întreţinerea echipamentului pentru a oferi conectivitate Wi-Fi gratuită şi de calitate superioară timp de cel puţin 3 ani.

Pentru a fi eligibile, municipalităţile trebuie să fie înregistrate pe portalul WiFi4EU.eu. Selecţia se va face pe principiul "primului venit". Campanii de depunere a cererilor vor fi lansate până la sfârşitul anului 2020.

Citeşte pe aceeaşi temă şi: Doar 14 localităţi din Galaţi s-au înscris pentru implementarea reţelelor de Wi-Fi gratuit

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat starea de incompatibilitate în cazul lui Gheonea Grigore, viceprimar al comunei Cudalbi, din judeţul Galaţi.

Potrivit ANI, în perioada 23 iunie 2012 - 19 iulie 2017, Gheonea Grigore a deţinut şi exercitat simultan funcţia de viceprimar şi calitatea de comerciant persoană fizică, încălcând astfel dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: […] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice [...] g) calitatea de comerciant persoană fizică [...]”.

De asemenea, ANI menţionează că Gheonea Grigore a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază - de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.

Pesta porcină africană este încă prezentă în 84 de localităţi din 16 de judeţe, cu un număr de 397 de focare, dintre care 10 în exploataţii comerciale, potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), remis Agerpres.
În alte cinci judeţe există doar cazuri la mistreţi. În total au fost eliminaţi 365.595 de porci afectaţi de boală şi există 1.329 de cazuri la mistreţi.
Totodată, la nivel naţional au fost stinse până acum 853 de focare.
Până la data de 16 mai 2019, au fost despăgubiţi 8.643 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 251,8 milioane de lei.
Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.
Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.
ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.
Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.
Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.
Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.
ANSVSA face precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane hectare au fost depuse la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) până miercuri, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, informează APIA într-un comunicat remis Agerpres.
Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare, fapt care confirmă tendinţa de comasare a terenurilor, notează APIA.
Judeţele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (46.475 cereri), Dolj (36.029 cereri), Bihor (35.446 cereri), Maramureş (33.822 cereri) şi Botoşani (32.778 cereri).
Cât priveşte judeţele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată, acestea sunt Timiş (531.311,55 hectare), Constanţa (495.402,46 hectare), Teleorman (426.105,87 hectare), Dolj (423.721,1 hectare) şi Călăraşi (376.343,05 hectare).
Fermierii pot depune, în perioada 16 - 31 mai, modificări la Cererile Unice de Plată depuse în cadrul campaniei 2019, la sediile Centrelor judeţene/locale APIA.
În intervalul 1 iunie - 1 iulie 2019 urmează ca APIA să efectueze controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eşantionarea acestora pentru controlul la faţa locului, precum şi transmiterea eşantioanelor. Ulterior, între 2 iulie şi 1 octombrie 2019 se va efectua controlul la faţa locului pentru cererile unice de plată eşantionate în acest scop, iar controlul aferent unor obligaţii/cerinţe specifice, în iarna sau în primăvara anului următor.
Sprijinul financiar este acordat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Premierul Theresa May a acceptat ca, după ce luna viitoare Camera Comunelor se va pronunţa încă o dată prin vot asupra acordului privind Brexitul, să fie stabilit un calendar al retragerii ei de la conducerea conservatorilor britanici, a anunţat liderul grupului parlamentar al Partidului Conservator în Camera Comunelor, transmite agenţia dpa, potrivit Agerpres.
''Premierul (Theresa May) este hotărâtă să obţină retragerea din Uniunea Europeană şi îşi dedică eforturile asigurării celei de-a doua lecturi a proiectului de lege privind acordul de retragere'' din UE, a declarat Graham Brady, preşedintele Comitetului 1922, ce reuneşte grupul parlamentar al conservatorilor din Camera Comunelor.
''Am convenit ca ea şi cu mine să ne întâlnim după a doua lectură a proiectului de lege pentru a stabili un calendar în vederea alegerii unui nou lider al Partidului Conservator şi Unionist'', a indicat Brady, folosind numele complet al partidului.
Această întâlnire va avea loc indiferent dacă Theresa May va reuşi sau nu să obţină în Camera Comunelor un vot favorabil acordului, precizează Graham Brady.
Până în prezent Theresa May a promis că va demisiona de la conducerea executivului şi a partidului dacă legislativul, care i-a respins de trei ori acordul negociat cu Bruxelles-ul, va vota pentru un acord care să asigure ieşirea Regatului Unit din UE, amânată până la 31 octombrie.
Şefa guvernului negociază în continuare cu laburiştii lui Jeremy Corbyn o formulă de acord privind Brexitul care să poată fi susţinut de o majoritate în Camera Comunelor, iar în săptămâna care începe pe 3 iunie va prezenta legislativului proiectul de lege cu privire la acordul Brexitului.
Laburiştii insistă însă asupra rămânerii Regatului Unit într-o uniune vamală cu UE, ceea ce resping conservatorii susţinători ai unei retrageri complete din UE şi care au avertizat că nu vor vota un acord care să prevadă o astfel de uniune vamală.

Preşedintele american, Donald Trump, a promis un sistem de imigraţie care să integreze mai mulţi muncitori calificaţi şi să fie bazat pe "merit", denunţând modelul actual, denaturat, în opinia sa, de cererile de azil "fanteziste", relatează AFP, potrivit Agerpres.
"Planul nostru va transforma sistemul american de imigraţie într-o mândrie pentru naţiune şi va fi admirat în lumea întreagă", a declarat preşedintele Statelor Unite dezvăluind la Casa Albă proiectul său de reformă a migraţiei, care are însă puţine şanse de a fi votat în Congres.
"Cea mai mare schimbare pe care o vom face va fi de a creşte proporţia imigraţiei înalt calificate de la 12% la 57% şi dorim să vedem dacă nu putem creşte şi mai sus", a spus Donald Trump.
"Asta ne va face mai competitivi", a adăugat el.
"Suntem ataşaţi de ideea porţili deschise pe care dorim să o creăm pentru această ţară. Dar o mare parte a acestor imigranţi vor trebui să vină pe baza meritului şi al competenţelor", a insistat liderul de la Washington.
"Solicitanţii de azil legitimi sunt înlocuiţi de cei care depun cereri fanteziste", a mai afirmat Donald Trump.
Preşedintele american a ţinut să menţioneze că doreşte ca învăţarea limbii engleze să fie obligatorie pentru imigranţi.
Imigranţii "vor trebui să înveţe engleza şi vor fi supuşi unui test de educaţie civică înainte de aprobarea" cererii lor, a declarat Donald Trump, citat de AFP.

Administrarea tuturor femeilor care au nevoie de naştere asistată, prin utilizarea forcepsului sau a ventuzei, a unei doze unice de antibiotice reduce la aproape jumătate riscul de infecţie, arată un nou studiu preluat de Press Association, potrivit Agerpres.
Experţii care au participat la realizarea cercetării susţin că actualele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) ar trebui actualizate, astfel încât femeile care au nevoie de naştere asistată să primească o doză preventivă de antibiotice.
O astfel de procedură ar reduce infecţiile în cazul proaspetelor mame cu peste 7.000 de cazuri anual în Regatul Unit, incluzând septicemia, care poate pune reprezenta un pericol pentru viaţa pacientei, au mai precizat cercetătorii.
Studiul a ajuns la concluzia că doar circa o femeie din 10 (11%) a dobândit o infecţie după ce a primit antibiotice, în comparaţie cu una din 5 (19%) dintre cele care au primit un placebo.
În fapt, folosirea antibioticelor a scăzut per ansamblu, un număr mai mic de femei având nevoie de acestea pentru tratarea infecţiilor.
Noul studiu, publicat în revista medicală The Lancet, are la bază un studiu clinic realizat în 27 de maternităţi din Regatul Unit.
Femeile au fost împărţite, în mod aleator, în două grupe: o primă grupă, alcătuită din 1.715 femei, a primit intravenos o singură doză de amoxicilină (din grupul penicilinelor) şi acid clavulanic la cât mai scurt timp, dar nu la mai multe de şase ore după naştere.
Celălalt grup, format din 1.705 femei, a primit un placebo (soluţie salină).
În total, 65% dintre nou-născuţi au fost aduşi pe lume cu ajutorul forcepsului, iar 35%, prin aplicarea unei ventuze, 89% dintre femei având nevoie de epiziotomie (o incizie în zona perineului pentru a facilita expulzia fătului).
Cercetătorii au analizat apoi datele cu privire la o infecţie confirmată sau la o suspiciune de infecţie într-un interval de şase săptămâni de la naştere.
Dintre femeile pentru care cercetătorii au avut la dispoziţie date complete la finalul studiului, 180 - dintre cele aparţinând grupului care a primit amoxicilină şi acid clavulanic - au prezentat o infecţie confirmată sau o suspiciune de infecţie (11% din 1.619 femei), în comparaţie cu 306 din grupul care a primit soluţia placebo (19% din 1.606 femei). Acest fapt arată că antibioticele au redus riscul de infecţie aproape la jumătate.
În ceea ce priveşte infecţiile, s-a constatat o reducere cu 56% a cazurilor de septicemie, înregistrându-se 11 cazuri în grupul care a primit antibiotice, în comparaţie cu 25 de cazuri în celălalt grup.
Studiul a arătat totodată că, pentru fiecare 100 de doze suplimentare de antibiotic administrate preventiv (profilactic), 168 de doze ar putea fi evitate datorită unui număr mai mic de infecţii după naştere.
Adoptarea unei politici prin care să fie administrate antibiotice tuturor femeilor din acest grup ar putea reduce astfel folosirea per ansamblu a antibioticelor cu 17%, susţin cercetătorii.
"Aceste rezultate subliniază nevoia urgentă de a schimba recomandările curente ale OMS în ceea ce priveşte antibioticele precum şi recomandările altor organizaţii din Regatul Unit, America de Nord, Asia şi Australia, care nu recomandă profilaxie de rutină cu antibiotice în cazul naşterilor asistate", spune profesorul Marian Knight, de la University of Oxford, conducătorul cercetării.
"Infecţiile asociate sarcinii sunt o cauză importantă de deces şi boli grave. Aproape una din cinci femei dezvoltă o infecţie după naşterea vaginală asistată, iar rezultate noastre arată că acest lucru ar putea fi redus la aproape jumătate cu o singură doză profilactică de antibiotic."
Studiul este cel mai amplu de acest gen realizat până în prezent.
Femeile care nasc prin cezariană primesc deja antibiotice în mod obişnuit întrucât s-a demonstrat că acestea reduc riscul infectării plăgii, inflamării uterului şi alte infecţii materne grave cu un procent cuprins între 60% şi 70%.
Noul studiu arată că femeile care primesc antibiotice au un risc mai mic de a li se infecta sau rupe cusăturile şi au avut parte de mai puţină durere şi mai puţină nevoie de îngrijire intimă pentru această zonă.
Femeile care au primit antibiotice au avut o probabilitate mică de a necesita asistenţă din partea unui medic, asistentă sau moaşă, precum şi de o vizită la spital din cauza modului în care se vindecă rana.
Potrivit cercetătorilor, costurile totale medii suportate de Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie (NHS) la şase săptămâni de la naştere au fost cu 52,60 lire sterline mai mici în grupul femeilor care au primit antibiotice, comparativ cu cel cărora le-a fost administrat un placebo (102,50 lire sterline în comparaţie cu 155,10 lire sterline).
O femeie din grupul care a primit soluţia placebo a suferit o erupţie cutanată, iar două femei din grupul de antibiotice au raportat alte reacţii alergice, una dintre acestea prezentând o reacţie adversă severă.
În 2016, la nivel global, un număr estimat de 19.500 de femei au decedat din cauza infecţiilor asociate cu sarcina, au notat cercetătorii.
Chiar şi în cazul ţărilor cu venituri mari, infecţiile reprezintă cauza pentru 1 din 20 de decese maternale.
Mai mult, pentru fiecare femeie care moarte din cauza unei infecţii legate de sarcină, alte 70 de femei dezvoltă o infecţie gravă, care poate provoca probleme pe termen lung.

Grija faţă de propria persoană ar putea fi cea mai bună strategie pe termen lung împotriva demenţei, o problemă de sănătate din ce în ce mai prezentă la nivel mondial, conform unui nou raport, citat de Press Association, potrivit Agerpres.
La nivel mondial, aproximativ 50 de milioane de persoane sunt afectate de demenţă, o problemă de sănătate pentru care sunt cheltuite anual 818 miliarde de dolari, sumă ce s-ar putea tripla până în 2050, conform cercetătorilor din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
În încercarea de a atenua problema demenţei şi a declinului cognitiv, OMS a elaborat un set de linii de directoare asociate stării generale de sănătate considerate cele mai eficiente pentru reducerea riscurilor.
O analiză de amploare a dovezilor existente a condus la concluzia că vârsta înaintată reprezintă cel mai important factor de risc pentru demenţă, însă această afecţiune nu este o consecinţă inevitabilă a acesteia.
Anumiţi factori asociaţi stilului de viaţă, precum sedentarismul, fumatul, alimentaţia nesănătoasă şi consumul exagerat de alcool, cresc în mod semnificativ incidenţa bolii.
S-a constatat de asemenea că alte afecţiuni, precum diabetul, hipertensiunea, hipercolesterolemia, obezitatea şi depresia, joacă un rol în declinul cognitiv şi în dezvoltarea demenţei.
Analizarea rezultatelor cercetărilor anterioare a identificat totodată o asociere între izolarea socială, lipsa de activitate cognitivă şi pierderea auzului şi această afecţiune.
Liniile directoare publicate de OMS vizează nivelul de risc a doisprezece factori ce contribuie la declinul cognitiv şi demenţă şi abordează totodată beneficiile potenţiale ale eliminării acestora.
Deşi unii factori indică o puternică asociere cu demenţa, cum ar fi spre exemplu depresia şi scăderea acuităţii auditive, nu există suficiente dovezi care să susţină că tratarea acestora ar putea duce la prevenirea sau încetinirea bolii.
Alimentaţia sănătoasă este la rândul său asociată cu o mai bună sănătate cognitivă, adoptarea dietei mediteraneene dovedindu-se cea mai eficientă în acest sens.
Nu s-a evidenţiat însă nicio aparentă relaţie pozitivă între suplimentele administrate în mod obişnuit şi reducerea riscului de demenţă, iar în unele cazuri astfel de produse, cum ar fi cele pe bază de proteine, pot avea efecte adverse.
OMS a precizat că va continua să colecteze periodic date din 80 de ţări pentru evaluarea utilităţii şi impactului acestor linii directoare.

Pagina 3 din 234