Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie, cu producţii record de grâu şi porumb care plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde de euro, afirmă un studiu KeysFin, citat de Mediafax. Datele Ministerului Agriculturii arată că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 şi 15 milioane tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa. În aceste condiţii România va deveni, conform estimărilor Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM), cel mai mare producător european de porumb. Şi la orz şi orzoaică, România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.

Investiţiile majore din acest sector, motivul performanţei

„S-au făcut investiţii semnificative în optimizarea fluxurilor de producţie, de la folosirea unor seminţe performante la eficientizarea şi modernizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut paşi uriaşi spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, afirmă analiştii KeysFin. În agricultura românească activează în prezent 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. Cu creşterea animalelor se ocupă peste 3.247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri ), iar în sectorul activităţilor agricole mixte activează 1.272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură.
Potrivit datelor KeysFin, afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 faţă de 2013 şi cu 6,8% faţă de 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depăşirea nivelului de 36 miliarde de lei. Rezultatele bune la grâu şi porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat, dar acesta va suferi de problemele din sectorul creşterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor şi distribuitorilor.

Interesul pentru agricultură, tot mai mare în rândul investitorilor

Dincolo de criza pestei porcine, interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% faţă de 2013, la 17.246.
Mai mult, în primele 7 luni din 2018 s-au înfiinţat 1.450 de companii noi (avans de 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6.500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017. "Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piaţă au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni şi achiziţii. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafeţe de terenuri şi ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceştia. Numărul angajaţilor din agricultură a crescut 6% faţă de 2013, la 85.400, dar a scăzut cu 2% faţă de 2016. Interesant este şi faptul că, în 2017, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% faţă de 2013 şi cu 18% faţă de 2016, la 3.540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% faţă de 2013 şi de 9% faţă de 2016. Cum criza acută de forţă de muncă îşi spune cuvântul, tot mai multe firme au mizat pe soluţiile integrate, procesul de tehnologizare a agriculturii accentuându-se şi mai mult.

Judeţul Timiş, fruntaş în topul celor mai mari afaceri din agricultura românească

Cele mai mari afaceri din agricultura românească sunt realizate în judeţele Timiş (2,85 miliarde de lei), Călăraşi (2,54 miliarde de lei), Constanţa (1,93 miliarde de lei), Buzău şi Satu Mare cu afaceri de câte 1,6 miliarde de lei fiecare. Topul cultivatorilor este condus de Agro-Chirnogi SA, cu afaceri de 880,6 milioane de lei în 2017. Compania este urmată de PromatT Comimpex SRL (541,5 milioane lei), Plantagro-Com SRL (439,7 milioane lei), Agricost SA (359,2 milioane lei) şi Wine Solutinos Network SRL (284,2 milioane lei).
În top 5 crescători de animale, Smithfield Romania SRL se află pe primul loc, cu afaceri de 920,1 milioane lei, urmată de Transavia SA cu 531,5 milioane lei, Arisol International SRL (291,5 milioane lei), Avicola Buzău SA (264,3 milioane lei) şi Avicarvil SRL (159,3 milioane lei).
Pe de altă parte, sectorul agricol nu este scutit de provocări, de la accesul dificil la finanţare la efectele blocajului financiar. De exemplu, numărul companiilor în insolvenţă din sector a crescut cu peste 15%, la 389 de companii în primele luni din 2018, semn că multe companii nu au resursele financiare să reziste dificultăţilor din lanţul financiar. După construcţii şi industria extractivă, agricultura este al treilea domeniu ca perioadă medie de plată a datoriilor curente (297 zile în 2017) aşadar mult peste media economiei (161 de zile în 2017).

IMM-urile din acest sector suferă acut de subfinanţare

Agricultura se află tot pe locul trei, după activităţile profesionale şi construcţii, la perioada medie de încasare a datoriilor (165 de zile în 2017), din nou peste media economiei (90 de zile în 2017). Multe dintre companii, mai ales IMM-urile din acest sector, suferă acut de subfinanţare. Datoriile comerciale au crescut cu 37% faţă de 2013 la 13,3 miliarde de lei în 2017. Şi datoriile restante către furnizori au crescut cu 8,8% faţă de 2013, la 3,66 miliarde de lei. Din această sumă, peste 1,44 miliarde de lei reprezintă restanţe de peste un an, care reprezintă 54% din total, faţă de doar 40% cât erau în 2013. În acelaşi timp ponderea facturilor neplătite într-o perioadă de peste 30 de zile a scăzut de la aproape 25% în 2013 la 12%, adică la 327 milioane de lei în 2017. "Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere etc., poate genera un blocaj financiar în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri”, spun analiştii de la KeysFin.

În anul 2030, de pe un hectar de teren, agricultura va trebui să hrănească 5 oameni

Potrivit datelor ONU, dacă în anul 1960, de pe suprafaţa cultivată a unui hectar de teren se hrăneau doi oameni, în anul 2030, de pe acelaşi hectar, agricultura va trebui să hrănească 5 oameni. Cum populaţia globului creşte în fiecare zi cu 200.000 de oameni, până în anul 2050, producţia agricolă va trebui să crească cu 70-100% pentru a hrăni cei peste 9 miliarde de oameni la nivel global. Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată bine pentru acest sector de activitate. Dar sectorul are nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie să apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii. „Trebuie să evităm tentaţia de a produce mult, ignorând posibilele efecte asupra mediului şi ecosistemelor. Avem nevoie de o agricultură responsabilă, care să rămână profitabilă şi generaţiilor viitoare”, afirmă experţii.

70% din resursele globale de apă dulce, folosite de agricultură

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă. Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1.000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei. Iar datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Administraţia de la Washington ar putea impune din decembrie taxe vamale suplimentare pentru importurile din China, în cazul în care negocierile dintre preşedinţii Donald Trump şi Xi Jinping nu vor da rezultate, afirmă oficiali americani citaţi de agenţia Bloomberg, informează Mediafax.
Statele Unite au impus deja taxe vamale pentru produse din China în valoare de 257 de miliarde de dolari, iar noile tarife se vor aplica pentru restul mărfurilor chineze care ajung pe piaţa americană.
Potrivit unor oficiali din cadrul Administraţiei de la Washington, Statele Unite vor recurge la impunerea de taxe vamale suplimentare în cazul în care nu vor exista rezultate după discuţiile pe teme comerciale pe care preşedintele american, Donald Trump, le va avea cu omologul său chinez, Xi Jinping.
Cei doi lideri se vor întâlni la summitul Grupului statelor dezvoltate şi emergente - G20, programat în noiembrie în Buenos Aires.

Autorităţile din Bulgaria au destructurat o reţea ce se ocupa de falsificarea de documente necesare pentru obţinerea în mod fraudulos a cetăţeniei bulgare de către persoane din ţări extracomunitare, în special din Republica Moldova, Ucraina ori Macedonia, informează postul BBC News, citat de Mediafax.
Obţinerea cetăţeniei bulgare le permitea persoanelor extracomunitare să călătorească şi să se angajeze mai uşor pe teritoriul Uniunii Europene.
Poliţia a efectuat razii la Agenţia de Stat pentru Bulgarii din Afara Graniţelor, iar peste 20 de persoane au fost arestate, inclusiv mai mulţi funcţionari.
Clienţii plăteau până la 5.700 de euro pentru obţinerea documentelor şi se pare că reţeaua emitea săptămânal aproximativ 30 de certificate false.
Cele mai multe certificate false au ajuns la persoane din ţări extracomunitare unde există minorităţi bulgare semnificative, precum Republica Moldova, Ucraina ori Macedonia.

Ducesa Catherine de Cambridge, soţia prinţului William al Marii Britanii, a fost desemnată cea mai influentă figură regală din modă, contribuind la popularizarea în SUA a brandurilor britanice pe care le alege, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat recent, informează contactmusic.com, citat de Mediafax.
Ducesa Catherine a influenţat cel mai mult alegerile vestimentare ale publicului din SUA, contribuind cu creşterea cu 38% a popularităţii brandurilor britanice pe care le poartă, potrivit unui sondaj realizat recent de Brand Finance's British Luxury 2018.
Mamă a trei copii, ducesa este celebră pentru faptul că poartă atât ţinute foarte scumpe, cât şi piese vestimentare rezonabile ca preţ.
În top urmează ducesa Meghan de Sussex, soţia prinţului Harry, care reuşeşte să crească popularitatea brandurilor pe care le alege cu 35%. Aflată în vizită oficială alături de soţul ei în Australia, Fiji şi Noua Zeelandă, din 15 octombrie, Meghan a făcut o adevărată paradă de ţinute ale unor branduri care în scurt timp şi-au epuizat stocurile.
Soţii celor două ducese, prinţii Harry şi William, au fost incluşi şi ei în acest top, pe locurile al treilea şi al patrulea, crescând popularitatea brandurilor alese cu 32%, respectiv 27%.

Miercuri, 31 Octombrie 2018 00:00

Selena Gomez, detronată pe Instagram

Atacantul portughez, Cristiano Ronaldo, este una dintre cele mai cunoscute persoane publice, iar lucrul acesta este demonstrat şi pe reţelele de socializare, informează Mediafax. Jucătorul campioanei Italiei, Juventus, a devenit cea mai urmărită persoană pe Instagram, surclasând-o pe vedeta Americii, Selena Gomez.
Cristiano Ronaldo a ajuns la 144.327.960 urmăritori, în timp ce artista de peste Ocean, care s-a situat pe primul loc începând cu anul 2016, are 144.317.204. Lionel Messi, spre deosebire de portughez, are un număr impresionat de urmăritori, însă este departe de performaţa fostului adversar din La Liga, 100.248.329.

Primăria municipiului Galaţi anunţă că, în perioada 29 octombrie 2018 - 09 noiembrie 2018, de luni până joi, între orele 08:30 - 12:00, 13:00 - 15:00 şi vineri între orele 08:30 - 12:00, la Serviciului Public de Asistenţă Socială, situat pe str. Fraternităţii nr. 1, se depun cererile pentru acordarea ajutorului de urgenţă constând în lemne de foc.
Ajutorul de urgenţă urmează a fi acordat persoanelor/familiilor cu un venit mediu net lunar sub nivelul salariului minim pe economie/lună/membru de familie (1.900 lei), care nu pot beneficia de prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat şi care în urma efectuării anchetei sociale se pot încadra într-una dintre situaţiile prioritare identificate după cum urmează:
- Prioritatea nr. 1 - pensionarii singuri sau familii de pensionari fără aparţinători legali sau cu susţinători legali, dar care se află în imposibilitatea de a susţine financiar cheltuielile legate de achiziţionarea combustibililor necesari încălzirii locuinţei acestora, în perioada de iarnă;
- Prioritatea nr. 2 - familii confruntate cu probleme grave de sănătate a membrilor acesteia, care în urma anchetei sociale, a detalierii bugetului familiei, a cheltuielilor lunare şi a actelor medicale prezentate la dosar, reprezintă cazuri sociale ce necesită acordarea unui ajutor de urgenţă;
- Prioritatea nr. 3 - persoanele cu handicap gradul I,II,III;
- Prioritatea nr.4 - alte situaţii sociale deosebite, constatate în urma efectuării anchetei sociale.
Muncipalitatea menţionează că, în prezent, în gestiunea Direcţiei Financiar Contabilitate - Depozit Traian Nord (str. Zimbrului nr. 1) din cadrul Primăriei Galaţi există 1.050 m3 de lemne de foc rezultate din deşeuri şi tăieri. Fiecare familie sau persoană singură aflată în dificultate, care se încadrează în criteriile menţionate mai sus, primeşte câte 2 m3 de lemne de foc. Lemnele care vor fi acordate ca ajutor de urgenţă vor fi transportate, gratuit, la domiciliul solicitanţilor.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier au depistat şi predat autorităţilor competente un bărbat cu dublă cetăţenie română şi ucraineană, pe numele căruia era emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare pentru săvârşirea infracţiunii de imigraţie ilegală, emis de autorităţile din Germania. Astfel, luni, 29 octombrie a.c., în jurul orei 02.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi-rutier - I.T.P.F. Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei de stat, pentru a intra în ţară, un bărbat cu dublă cetăţenie (română şi ucraineană), O.V., în vârstă de 39 de ani, pasager într-un autocar ce avea ca destinaţie Bulgaria. La controlul de frontieră, poliţiştii au constatat că, pe numele bărbatului era emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare, predare sau extrădare, emis de autorităţile din Germania, din data de 26 octombrie 2018, acesta fiind cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de imigraţie ilegală. Bărbatul a fost predat unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al I.P.J. Galaţi, în vederea luării măsurilor legale care se impun.

Consiliul Judeţean Galaţi a premiat în cadrul şedinţei ordinare de vineri, 26 octombrie a.c., 30 de elevi din mediul rural, care la admiterea la liceu de anul acesta au obţinut medii peste 9.50. “La iniţiativa colegilor din comisia de învăţământ, am decis să răsplătim elevii din comunele judeţului Galaţi cu rezultate deosebite la admiterea la liceu în anul şcolar 2018-2019. Fiecare elev a primit 1000 de lei, bani din bugetul Consiliului Judeţean Galaţi, şi o diplomă de merit. Sunt elevi cu rezultate şcolare foarte bune, care au reuşit să intre la colegii de prestigiu din Galaţi şi Tecuci. Sunt copii cu care ne mândrim, adevărate exemple de urmat pentru toţi elevii de gimnaziu”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

30Premiere pagina ziar

Cei 30 de elevi premiaţi sunt: Drăgan Alexandra Elena (Şcoala Gimnazială “Elena Doamna”, Comuna Cuza Vodă) - media 9,90, Codreanu George (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Comuna Tuluceşti) - media 9,89 , Lungu Laura Vanesa (Şcoala Gimnazială “Prof. Emil Panaitescu”, Comuna Cudalbi) - media 9,83, Muşat Elena Claudia (Liceul Tehnologic “Costache Conachi”, Comuna Pechea) - media 9,81, Petrea Cristian (Şcoala Gimnazială “Sfântul Nicolae”, Comuna Lieşti) - media 9,80, Lefterache Raluca Mihaela (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Comuna Frumuşiţa) - media 9,79, Pricope Dorina (Şcoala Gimnazială “Unirea”, Comuna Braniştea) media 9,75, Pohrib Karina (Şcoala Gimnazială Adventistă, Comuna Matca) - media 9,73, Savastre Alexandro Denis (Liceul Tehnologic Nr. 1, Comuna Corod) - media 9,69, Ivaşcu Geanina Daniela (Şcoala Gimnazială “Maria Grecu”, Sat Odaia Manolache, Comuna Vânători)- media 9,69, Lungu Vanesa Denisa (Şcoala Gimnazială “Prof. Emil Panaitescu”, Comuna Cudalbi) - media 9,67, Popovici Raluca Paraschiva (Şcoala Gimnazială “Dimitrie Cantemir”, Comuna Matca) - media 9,67, Onosă Gabriel Valentin (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Sat Găneşti, Comuna Cavadineşti) - media 9,66, Filote Iulia (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Comuna Fârtăneşti) - media 9,65, Duda Sabrina (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Sat Blânzi, Comuna Corod) - media 9,65, Enache Albertina (Şcoala Gimnazială Adventistă, Comuna Matca) - media 9,64, Lupoaie Rodica Teodora (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Comuna Lieşti) - media 9,64, Hogoş Alina (Şcoala Gimnazială “Ena Patriciu”, Comuna Smulţi) - media 9,59, Ignat Mihaela (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Comuna Lieşti) - media 9,57, Dimian Alexandru Sebastian (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Comuna Suhurlui) - media 9,55, Năstase Denisa Tatiana (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Comuna Slobozia Conachi) - media 9,55, Condrachi Dragoş (Şcoala Gimnazială Adventistă, Comuna Matca) - media 9,53, Matei Rareş Iulian (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Comuna Lieşti) - media 9,53, Cazacu Mario Adrian (Şcoala Gimnazială “General Dumitru Dămăceanu”, Comuna Cosmeşti) - media 9,53, Antonescu Albert (Şcoala Gimnazială Nr. 1, Comuna Matca) - media 9,52, Rădulescu Clara Evelina (Şcoala Gimnazială Adventistă, Comuna Matca) - media 9,51, Scobici Maria Andreea (Şcoala Gimnazială “Sfântul Nicolae”, Comuna Vânători) - media 9,51, Andonie Cristian (Liceul Tehnologic Nr. 1, Comuna Corod) - media 9,50, Hîncu Daniel Sebastian (Şcoala Gimnazială “Petru Rareş”, Comuna Frumuşiţa) - media 9,50 şi Lupoaie Teodora (Şcoala Gimnazială Nr. 3, Comuna Lieşti) - media 9,50.
De asemenea, consilierii judeţeni au decis continuarea programului de burse pentru elevii care frecventează cursurile instituţiilor de învăţământ special, prin care 254 de elevi vor primi în fiecare lună un ajutor financiar de 100 de lei.

Marți, 30 Octombrie 2018 00:00

ING Bank şi-a închis toate casieriile fizice

ING Bank se concentrează pe realizarea tranzacţiilor online de luni, 29 octombrie, închizând toate casieriile fizice şi transformând sucursalele în unităţi de tipul self-service, informează Mediafax.
Banca a anunţat pe parcursul anului că principalul canal de tranzacţionare devine ING Home’Bank, în timp ce Self’Bank-urile au noi tipuri de ATM-uri, care înlocuiesc casieriile tradiţionale.
„Principalul canal de tranzacţionare continuă să fie ING Home’Bank, în timp ce Self’Bank-urile îşi vor deschide uşa până la finalul anului şi către persoane care nu au carduri ING, aceştia având posibilitatea să depună numerar într-un cont ING folosind noi tipuri de ATM-uri, ce vor înlocui tradiţionalele casierii”, au precizat reprezentanţii ING Bank.
Clienţii ING pot să depună numerar folosind cardul ING ataşat contului (lei sau euro) direct la ATM-urile ING, pot să îi transfere prin ordin de plată - dacă au banii într-un cont la o altă bancă sau pot să transfere instant banii (lei) pe care îi au la alte bănci prin funcţionalitatea „Portează-ţi banii“ din ING HomeBank - serviciul ING de internet banking.
Conturile clienţilor ING vor putea să fie alimentate de către alte persoane direct la ATM-urile ING, pe baza unui cod de depunere ce poate fi solicitat în ING Office, pentru lei începând din 1 noiembrie 2018 sau prin transfer bancar. Clienţii îşi vor putea vedea şi gestiona ratele la credite direct din HomeBank.
Conform unei evaluări din 2017, clienţii ING din segmentul de retail au folosit deja canalele digitale pentru 99% din tranzacţiile de bază. La casierii, numai 1% dintre clienţi retrăgeau banii şi 5% îi depuneau în cont. Pe de altă parte, frecvenţa cu care un client accesează ING Home’Bank este în medie de o dată la două zile, în schimb nu vizitează un office mai des de o dată pe an.
Anul trecut numărul de interacţiuni şi solicitări venite de pe mobil către bancă s-a dublat, potrivit informaţiilor transmise de bancă.
Între septembrie 2017, când a fost lansat creditul de nevoi personale disponibil instant, septembrie 2018, un total de 5.000 de clienţi şi-au luat creditul online, iar 80% dintre creditele online au fost accesate şi aprobate prin mobil.

Poluarea aerului are în continuare un impact negativ asupra europenilor, se arată într-un raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM), în care se estimează că poluarea cu particule PM2,5 a cauzat 422.000 de decese premature în 41 de ţări europene în 2015, inclusiv 25.000 de morţi premature în România, informează Mediafax.
În ciuda îmbunătăţirilor lente, poluarea aerului continuă să depăşească limitele şi valorile din ghidurile Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, potrivit datelor şi informaţiilor actualizate publicate de AEM.
Politicile anterioare şi actuale şi progresele tehnologice au dus la un progres lent, dar constant în direcţia reducerii acestor efecte negative. Estimările actualizate din raport arată că, în 2015, concentraţiile de PM2,5 au cauzat aproximativ 422.000 de decese premature în 41 de ţări europene, din care circa 391.000 au fost în cele 28 de state membre ale UE.
În ceea ce priveşte România, raportul estimează că poluarea cu particule PM2,5 a cauzat 25.400 de decese prmature în anul 2015.
Transportul rutier este una dintre principalele surse de poluare a aerului din Europa, în special poluanţii nocivi, cum ar fi dioxidul de azot şi pulberile în suspensie, potrivit raportului intitulat "Calitatea aerului în Europa - Raport 2018", publicat de Agenţia Europeană de Mediu (AEM). Emisiile provenite din agricultură, producţie de energie, industrie şi gospodării contribuie, de asemenea, la poluarea aerului.
"În ceea ce priveşte poluarea aerului, emisiile generate de transportul rutier sunt adesea mai dăunătoare decât cele provenite din alte surse, deoarece aceste emisii au loc la nivelul solului şi tind să se producă în oraşe, aproape de oameni. De aceea, este atât de important ca Europa să îşi dubleze eforturile pentru a reduce emisiile din transport, energie şi agricultură şi pentru a investi în a le face mai ecologice şi mai durabile", a declarat Hans Bruyninckx, director executiv al AEM.
Nivelurile mari de poluare a aerului au în continuare un impact negativ asupra europenilor, în special a celor care trăiesc în zone urbane. Poluarea aerului are totodată un impact considerabil asupra economiei, scăzând durata de viaţă, mărind costurile medicale şi reducând productivitatea economică ca urmare a numărului de zile de lucru pierdute din cauza problemelor de sănătate. Poluarea aerului are un impact negativ şi asupra ecosistemelor, pentru că degradează solurile, pădurile, lacurile şi râurile şi reduce producţia agricolă.

Pagina 222 din 338