Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Luna septembrie aduce o premieră în serviciile publice din Galaţi. Pentru o mai bună desfăşurare a activităţii de lucru cu publicul, începând de luni, 03 septembrie, 2018, accesul gălăţenilor la ghişeul de primiri acte se poate face şi pe bază de programare online, accesând site-ul https://buletine.primariagalati.ro, informează Primăria municipiului Galaţi.

Potrivit unui comunicat al municipalităţii, programarea online se adresează persoanelor care solicită act de identitate din următoarele motive:
- Eliberarea primului act de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani;
- Eliberarea primului act de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani;
- Eliberarea unui nou act de identitate ca urmare a expirării celui anterior;
- Eliberarea primului act de identitate ca urmare a pierderii/furtului/distrugerii/deteriorării celui anterior;
- Eliberarea primului act de identitate ca urmare a schimbării domiciliului;
- Eliberarea primului act de identitate ca urmare a schimbării numelui/prenumelui;
- Eliberarea primului act de identitate ca urmare a schimbării denumirii străzilor/renumerotării imobilelor;
- Stabilirea reşedinţei;
- Eliberarea cărţii de identitate provizorii pentru persoanele domiciliate în străinătate care locuiesc temporar în România;
- Alte motive prevăzute de lege.

De asemenea, municipalitatea menţionează că pentru schimbarea domiciliului din străinătate în România nu se fac programări online.

„Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 s-au reabilitat drumuri comunale, şcoli, cămine culturale şi s-au susţinut fermierii, iar în 2018 sperăm să depăşim 50% absorbţia fondurilor; în 2015-2016 n-a fost adus niciun ban”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, informează Mediafax.
„În PNDR, am făcut salturi extraordinare. Ajungem că anul acesta va fi posibil să depăşim 50% grad de absorbţie în PNDR. (...) La PNDR, în 2015-2016 niciun cent, repet cu voce apăsată, niciun cent nu a fost adus în România pe Planul Naţional de Dezvoltare Rurală. Da, a fost un avans dat de UE pentru a avea capital de lucru pentru PNDR, dar asta nu a fost ban adus ca urmare a unui program sau a unui proiect. Practic, niciun cent. În 2017-2018 au fost realizări”, a adăugat ministrul Petre Daea.
„Unde se regăsesc aceşti bani pe care i-am luat de la Uniunea Europeană? 12.783 de tineri fermieri sprijiniţi financiar prin PNDR 2014-2020, pentru Activităţi Agricole, din care 2.649 de tineri fermieri din zona montană. Avem două zone de interes major, zona de interes agricol care înseamnă fermieri, unităţi de procesare, unităţi de preluare pentru a face legătura între activitatea primară, cea de producţie şi preluare pentru a crea valoare adăugată. Pe de altăparte, în dezvoltarea rurală, cea dea doua etapă a conceptului este de a îmbunătăţi infrastructura, care este fundamental legată de viaţa localităţilor respective”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Potrivit ministrului Petre Daea, prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală „s-au realizat 3.359 de km de drumuri comunale. Modernizări de drumuri, care înseamnă distanţa de la Bucureşti la Madrid”.
De asemenea, datele prezentate arată că s-au modernizat drumuri forestiere, 718 km în judeţele Bistriţa Năsăud, Harghita şi Braşov.
„Reţeaua de alimentare cu apă în mediul rural, de extremă importanţă care s-a alimentat din PNDR, s-a realizat în România o reţea de 1.689 de km, practic este distanţa de aici până la Berlin, iar judeţele unde s-au realizat cele mai multe lucrări în acest domeniu sunt Suceava, Harghita şi Olt”, precizează sursa citată.
„Patru milioane de locuitori beneficiază de infrastructura rurală şi patrimoniu cultural reabilitat. Care înseamnă nu în ultimă instanţă reţeaua de canalizare în mediul rural, de 2.909 km. Reţeaua aceasta înseamnă distanţa de la Bucureşti până la Oslo”, a adăugat ministrul.
Un al proiect din Planul de Dezvoltare Rurală a fost susţinerea fermierilor tineri prin programul de Investiţii pentru Agricultură prin PNDR 2014-2020.
„Au fost susţinuţi prin acest program 9.969 de fermieri tineri. S-au realizat 189 de unităţi de procesare produse agricole şi pomicule. S-au creat 6.158 de noi locuri de muncă, drumuri agricole prin sate. În plus, 315.352 de hectare sunt deservite de aceste lucrări pentru modernizare”, a spus ministrul.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în topul primelor cinci judeţe în funcţie de numărul proiectelor de investiţii finanţate prin PNDR 2014-2020 au fost Bihor, Bistriţa-Năsăud, Dolj, Dâmboviţa şi Maramureş.
„Prin acest Plan Naţional de Dezvoltare Rurală foarte multe obiective au fost reabilitate. Au fost reabilitate 319 unităţi de învăţământ, care înseamnă licee, grădiniţe, infrastructură socială. În aceste 319 unităţi s-au investit 118 milioane de euro pe care i-am luat de la Uniunea Europeană. Cămine culturale 614, cu 178 de milioane de euro, veniţi prin acest program”, a adăugat Petre Daea.
În privinţa judeţelor cu cele mai multe finanţări de Utilitate Publică prin PNDR 2014-2020, din datele prezentate de ministrul Agriculturii au fost Bihor, cu 21 de poroiecte pentru unităţi de învăţământ, cămine culturale, apoi s-au realizat în Mureş 60 - drumuri comunale. Cele mai multe proiecte au fost ăn Cluj (35), iar reţeaua de apă/canalizare în Suceava, unde s-au realizat 28 de proiecte.
„Programul de tomate este un succes pentru ţară şi pentru toţi, deoarece mai mult decât anul trecut s-au putut vedea în pieţe şi unităţi de comercializare legumele sau tomate româneşti. Anul acesta nu a existat un supermarlet care să nu aibă cel puţin un sortiment de tomate româneşti”, a mai adăugat ministrul Agriculturii.
Oficialul a mai declarat că România a înregistrat producţii record de grâu în această vară - peste 10 milioane de tone.
„Într-un an cu mari probleme din punct de vedere meteorologic, anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari”, a declarat ministrul, într-o conferinţă de presă.
„Vă pot spune că la grâu am recoltat mai mult decât anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru, fermierii au reuşit să adune grâul. Cea mai grea perioadă pentru grâu a fost cea de recoltat, când dintr-un calcul pe o fermă în 30 de zile a avut doar 4 zile bune de lucru, iar producţia este cu aproximativ 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fiermierii o merită şi pe care ţara trebuie să o folosească, iar noi toţi să o consemănam ca atare. Este prima dată când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, a mai declarat Petre Daea.

În ţările membre Uniunii Europene, care nu fac parte din zona euro, există 29 de bănci centrale şi 6.160 de instituţii de credit, se arată în datele de pe luna iulie centralizate de Banca Central Europeană (BCE), informează Mediafax.
În acelaşi timp, în zona euro există 20 de bănci centrale şi 4.670 de instituţii de credit. În categoria instituţiilor de credit au fost incluse nu doar băncile, ci şi instituţiile financiar nebancare (IFN-uri), firmele de brokeraj sau fondurile de investiţii.
Raportat la nivelul întregii Uniuni, cel mai mic număr de instituţii de credit a fost raportat în Slovenia, cu 17 astfel de instituţii. Urmează Malta (25 de instituţii de credit), Bulgaria (26 de instituţii de credit), Slovacia (27 de instituţii de credit) şi Ungaria (28 de instituţii de credit). În România, numărul raportat de instituţii de credit este de 37.
La polul opus se află Danemarca, cu un număr de 1.599 de instituţii de credit - de altfel şi cel mai mare din UE -, Polonia (648 de instituţii de credit), Austria (570 de instituţii de credit), Italia (517 de instituţii de credit) şi Franţa (415 de instituţii de credit).

Agenţia Naţiunilor Unite pentru ajutorarea refugiaţilor palestinieni (UNRWA) a condamnat duminică decizia Washingtonului de a tăia fondurile, considerând că este vorba despre "o decizie politică", relatează site-ul agenţiei Dpa, citat de Mediafax.
Şeful UNRWA, Pierre Kraehenbuehl, şi-a exprimat "regretul şi dezamăgirea fundamentală" faţă de decizia luată de Statele Unite în urmă cu câteva zile.
Acesta a făcut apel sponsorilor să acopere un deficit de 217 milioane de dolari pentru anul 2018.
"Vreau să clarific faptul că această decizie a fost luată, după cum consider, în urma unor motive de natură politică şi nu are nicio legătură cu performanţa UNRWA", a declarat Kraehenbuehl, aflat în Amman, capitala Iordaniei.
Acesta consideră că Agenţia ONU pentru ajutorarea refugiaţilor palestinieni nu ar trebui trasă la răspundere pentru continuare conflictului israelo-palestinian.
"Motivul pentru care acest conflict continuă, după şapte decenii de când a început, este simplu şi are legătură cu responsabilitatea actorilor politici", a mai afirmat Kraehenbuehl.
Statele Unite au anunţat că vor înceta să mai finanţeze Agenţia ONU de Ajutorare a Palestinienilor Refugiaţi din Orientul Apropiat, afirmând că organizaţia umanitară este "iremediabil defectă".
Statele Unite au donat anul trecut cu 365 de milioane de dolari pentru finanţarea proiectelor agenţiei, însă până acum anul acestea au contribuit cu doar 60 de milioane de dolari la ajutorarea refugiaţilor palestinieni din Fâşia Gaza, Cisiordania şi Iordania.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Turcia nu va cere persmisiunea nimănui pentru a achiziţiona sisteme antiaeriene S-400 din Rusia, a relatat presa locală, citată de site-ul agenţiei Reuters, informează Mediafax.
"Am făcut o înţelegere cu Rusia privind sistemele S-400, iar unii par îngrijoraţi de acest lucru. Îmi cer scuze, dar nu vom cere permisiunea nimănui", a afirmat Erdogan.
Liderul turc a afirmat la 31 august că Turcia va primi sistemele antirachetă "cât de curând".
Sistemul rus S-400 este proiectat să distrugă avioane, rachete de croazieră şi rachete balistice, inclusiv rachete cu rază medie de acţiune, dar pot fi, de asemenea, utilizate pentru obiective aflate la sol. S-400 poate viza ţinte aflate la o distanţă de până la 400 de kilometri şi la o altitudine de până la 30 de kilometri.
În luna decembrie, Moscova şi Ankara au semnat acordul care prevede achiziţionarea de către Turcia a unor sisteme antiaeriene ruse S-400. Acordul privind sistemele antiaeriene S-400, care potrivit estimărilor are valoarea de 2,5 miliarde de dolari, a generat preocupări în Occident, în contextul în care Turcia este stat membru al Alianţei Nord-Atlantice. Sistemul antiaerian rus nu poate fi integrat în infrastructura militară NATO.

Marți, 04 Septembrie 2018 00:00

Florin Ristei, reţinut de jandarmi

Florin Ristei a povestit într-o postare pe Instagram că duminică dimineaţa în jurul orei 04:00, a fost oprit în Centrul Vechi din Bucureşti de un grup de jandarmi care i-au cerut să se legitimeze. Motivul, jandarmii l-au auzit glumind cu unul dintre prietenii săi că: "Cea mai proastă meserie este la jandarmerie", informează Mediafax.
Florin Ristei a povestit cum a fost oprit de jandarmi când se întorcea de la o "cântare" dintr-un club din Centrul Vechi. Potrivit declaraţiilor, artistul se afla alături de încă şase prieteni pe strada Lipscani, numărul 25, când jandarmii i-au cerut să se legitimeze şi i-au făcut proces verbal.
"Plecam din Centrul Vechi, am avut cântare azi-noapte acolo, şi pe la 4 şi ceva s-a spart petrecerea şi am luat-o frumuşel, pe jos, spre maşină. Am trecut prin faţă pe la BNR, ştiţi că acolo de obicei se află o dubă de jandarmerie pe colţ, pe Lipscani 25, că am şi proces verbal", a spus Ristei, arătând hârtia cu procesul verbal.
Florin Ristei a povestit cum vorbea pe stradă cu prietenii săi, mai tare, dar fără injurii care să deranjeze liniştea publică.
"Noi eram un grup de 7 oameni, 6 băieţi şi o fată, şi vorbeam între noi ca dimineaţa după petrecere, un pic mai tare pe stradă. Nu vă gândiţi că înjuram, sau urlam pe stradă, sau stricam liniştea publică. Nu. Vorbeam între noi. Şi văzându-i, îi zic unui prieten «Ia zi frate, cea mai proastă meserie este...» şi el completează «La jandarmerie». Bineînţeles că ei ne-au auzit", a povestit cântăreţul.
Jandarmii, care s-au simţit probabil ofensaţi de gluma artistului, i-au cerut să se legitimeze.
"Am simţit o mână pe mine la un moment dat, «Salut, hai cu mine să te legitimezi!». Ne-am întors, ne-am dus cu tot grupul la dubă, binînţeles. M-am legitimat. Mi-am zis CNP-ul că n-aveam buletinul la mine şi îi întreb de ce ne-au oprit. Conform legii 61, mi-au explicat că nu am voie pe stradă să adresez injurii", a povestit Florin Ristei în postarea de pe Instagram.
Florin Ristei este un cântăreţ şi prezentator de televiziune, care a intrat în atenţia publicului, când avea în jur de 13 ani, ca solist al trupei Amici, cu hitul "Dana". În 2013, a câştigat emisiunea X Factor, fapt care l-a relansat în piaţa muzicală. Cântăreţul în vârstă de 30 de ani, se află în topul celor mai îndrăgiţi cântăreţi, remarcându-se în duete cu alţi artişti precum Vescan ("Las-o"), sau Andra ("Între noi nu mai e nimic").

Bono, legendarul vocalist al trupei irlandeze U2, a rămas fără voce pe Arena Mercedes-Benz din Berlin, la numai câteva minute după ce a început concertul. Zecii de mii de fani au aşteptat îngrijoraţi mai multe veşti, însă după 40 de minute, membri trupei au anunţat că anulează concertul, informează Mediafax.
Concertul face parte din cel mai recent tur european al formaţiei. Următorul concert din turneu este programat weekendul viitor în Paris, însă nu se ştie încă dacă trupa va putea continua sau va anula concertele viitoare.
Bono şi-a pierdut vocea în timp ce cânta piesa "Red Flag Day" de pe albumul Songs of Experience.

Veşti bune pentru Spitalul clinic de Obstetrică - Ginecologie "Buna Vestire" din Galaţi. Spitalul este la un pas să deţină aviz sanitar, asta după ce consilierii locali au aprobat în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul "Construire rezervor apă capacitate 100 mc - Spitalul clinic de Obstetrică Ginecologie «Buna Vestire»". Momentan spitalul nu beneficiază de o rezervă suficient de mare de apă şi nici de un sistem de recirculare a acesteia, motiv pentru care nu deţine aviz sanitar. Prin proiect sunt prevăzute lucrări precum contruirea sau instalarea unui rezervor metalic subteran cu o capacitate de 100 mc pe o fundaţie nouă, construirea unei camere de pompe şi racordarea la reţeaua de apă şi electrică existente. Valoarea totală a investiţiei este de 506.956 lei cu TVA, adică aproximativ 100.000 euro, iar durata de realizare este de 12 luni.

Consiliul Local a aprobat în şedinţa de joi, 30 august 2018, indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea străzilor Traian Vuia, Henri Coandă şi George Coşbuc, pe tronsonul cuprins între str. Henri Coandă - str. Al. Măcelaru. Proiectul "Modernizare linii tramvai şi carosabil străzile Traian Vuia, Henri Coandă, George Coşbuc tronson Henri Coandă - str. Al Măcelaru" va fi propus pentru finanţare cu fonduri europene.
Documentaţia prevede lucrări de modernizare a străzilor, pe o lungime de 2.594 metri, iar lucrările presupun în principal realizarea unei structuri rutiere cu straturi asfaltice noi, realizarea unor noi locuri de parcare, reamenajarea trotuarelor, crearea de noi piste pentru biciclişti, refacerea trotuarelor, amenajarea intersecţiilor, montarea de mobilier stradal nou, coşuri de gunoi, bănci, panouri de informare, adăpost pentru biciclete, jardinieră decor pentru plante, grilaj de protecţie pentru arbori etc. Lucrările la liniile de tramvai presupun modernizarea integrală a infrastructurii şi suprastructurii căii de tramvai, montare de amortizoare de zgomote şi de vibraţii, montare şine de tramvai cu prindere directă, fider - reţea de alimentare cu energie electrică a liniei de tramvai, înlocuirea liniei de tramvai prin realizarea de lucrări atât la calea de rulare, cât şi la reţeaua de alimentare, peroane noi şi schimbătoare de cale noi.
În proiect mai este prevăzută şi înlocuirea parţială a conductelor de apă cu durata expirată şi a conductelor a căror durată expiră în următorii 10 ani. Proiectul cuprinde şi alimentarea cu energie electrică a sistemului de iluminat public, reţea de canalizaţie pentru reţelele electrice de distribuţie de joasă tensiune reţea canalizaţie pentru distribuţie reţele de fibră optică, telefonie şi tv şi instalaţii pentru protecţia contra tensiunilor accidentale de atingere. Valoarea investiţiei este estimată la 104.692.836 lei, adică aproximativ 22,5 milioane de euro.

Aşa cum Monitorul de Galaţi a anunţat AICI, un nou centru de permanenţă pentru servicii medicale va fi înfiinţat, în toamna acestui an, în cartierul Mazepa. Consiliul Local a aprobat joi, 30 august 2018, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru acest obiectiv. Astfel, în cadrul proiectului, la noul centru medical de permanenţă, care va dispune de un număr de patru cabinete medicale, sunt prevăzute următoarele lucrări: separarea utilităţilor, gaz, apă, energie electrică, prin noi branşamente, realizarea unei intrări separate de intrarea principală în clădire, prin crearea unui gol de uşă în spatele clădirii, amenajarea unei toalete pentru persoanele cu dizabilităţi şi realizarea unei rampe pentru persoanele cu dizabilităţi. În luna aprilie a acestui an, municipalitatea a încheiat un protocol cu Parohia ”Sfinţii Trei Ierarhi” şi Serviciul de Asistenţă Medicală în vederea înfiinţării la demisolul clădirii Centrului Multifuncţional a unui Centru de Permanenţă pentru Servicii Medicale, în cartierul Mazepa, despre care Monitorul de Galaţi a relatat AICI. Acesta va fi cel de-al doilea centru de permanenţă din municipiul Galaţi, după cel din cartierul Micro 39 (foto), înfiinţat în toamna anului trecut. Valoarea totală a investiţiei se ridică la suma de 183.890,949 lei.

Pagina 225 din 299