Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

La Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi are loc sâmbătă, 20 ocotmbrie 2018, începând de la ora 10.00, un concurs de grafică şi pictură organizat de Damen Galaţi. Concursul, care este dedicat expoziţiei şantierului naval gălăţean, "125 de ani de excelenţă în construcţii navale", deschisă în holul Universităţii, se va desfăşura pe două categorii de vârstă, juniori (copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 10 ani inclusiv) şi seniori (copii cu vârsta între 11 şi 18 ani). Concursul este organizat în parteneriat cu Centrul Cultural “Dunărea de Jos” şi se adresează copiilor afiliaţi acestui Centru, dar şi copiilor angajaţilor Damen Galaţi. "Am organizat acest concurs cu gândul la tânăra generaţie şi, de ce nu, la viitorii navalişti care vor duce mai departe renumele Şantierului Naval Damen Galaţi", se arată într-un comunicat al Damen Galaţi.

Centrul European Cybercrime, din cadrul Europol, şi Federaţia Europeană a Băncilor, precum şi partenerii din sectoarele public şi privat, au lansat campania de prevenire "#CyberScams - Fraudele informatice", în cadrul lunii europene a securităţii cibernetice, serie de manifestări care se derulează anual, în fiecare lună octombrie, anunţă Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Galaţi. Luna Europeană a Securităţii Cibernetice - The European Cyber Security Month (ECMS) - este o campanie de conştientizare a Uniunii Europene care promovează securitatea în mediul online în rândul beneficiarilor persoane fizice şi companii, evidenţiind câteva măsuri simple pe care fiecare le poate lua pentru a-şi proteja datele personale, financiare şi profesioanale.
Astfel, timp de o săptămână, toate agenţiile de aplicare a legii din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi din Columbia, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Ucraina, 24 asociaţii bancare naţionale şi mulţi alţi actori implicaţi în lupta împotriva criminalităţii informatice vor acţiona pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracţional.

Cele mai întâlnite şapte tipuri de fraude în mediul online şi cum pot fi acestea evitate

- Frauda "Mesaj de la şef" - CEO fraud: Vizează angajaţii autorizaţi să efectueze plăţi. Autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie şi îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
- Fraude cu facturi - Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor legitim de bunuri/servicii. Angajaţii cu atribuţii de efectuare de plăţi sunt determinaţi să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
- Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îţi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ţi divulga date personale, financiare ori de securitate.
- Website-uri bancare contrafăcute - Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip "phishing" cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, se colectează ilegal datele personale şi/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferenţe, deseori greu sesizabile.
- Iubire prefacută - Romance scam: Autorii pretind că sunt îndragostiţi şi îşi doresc o relaţie cu potenţiala victimă. Deşi debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe reţele sociale pentru menţinerea contactului, câştigarea şi exploatarea încrederii.
- Furtul de date personale - Personal data theft: Autorii îţi colectează nelegitim datele personale de pe reţele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ţi accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tau.
- Fraude cu investiţii şi cumpărături online - Investment and online shopping scams: Autorii îţi oferă oportunitaţi ”speciale” de investiţii cu profituri rapide, sau îţi prezintă "oferte-bombă" de "chilipiruri" în mediul online.

La sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi a avut loc o acţiune de informare şi conştientizare a beneficiarilor de lucrări care utilizează zilieri. Necesitatea acestei acţiuni a reieşit din constatările inspectorilor de muncă, urmare a verificărilor efectuate în cadrul Campaniei Naţionale privind verificarea modului de respectare a prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, cu modificările şi completările ulterioare. Obiectivele acţiunii au fost: creşterea gradului de conştientizare a beneficiarilor de lucrări care utilizează zilieri, în ceea ce priveşte necesitatea aplicării şi respectării prevederilor legale stipulate de Legea nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea de către beneficiarii din domeniile controlate, a prevederilor Legii nr.52/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi a normelor de aplicare ale acesteia şi determinarea beneficiarilor de a respecta obligaţia de a înfiinţa, completa registrul de evidenţă a zilierilor şi de a transmite un extras al acestuia la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia societatea îşi are sediul, în termenul legal.
Astfel, au fost dezbătute aspecte privind: respectarea regimului de muncă al minorilor, folosirea cetăţenilor străini, respectarea remuneraţiei zilierilor conform salariului minim pe economie, timpul de lucru, acordarea echipamentului individual de protecţie, utilizarea echipamentului de lucru şi comunicarea accidentelor de muncă.
ITM Galaţi reaminteşte, într-un comunicat de presă, că munca zilierilor presupune desfăşurarea de activităţi necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar de lucrări, persoană juridică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială aşa cum este reglementată Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de dispoziţiile normelor metodologice de aplicare ale acestei legi.

Luni, 22 Octombrie 2018 00:53

Bendeac vine la Galaţi cu "Bani din cer"

Mihai Bendeac soseşte la Galaţi, pe 30 octombrie 2018, în ipostaza care l-a consacrat: aceea de actor. Pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Galaţi, începând de la ora 19:00, va juca piesa "Bani din cer", regizată de Horaţiu Mălăele. "Bani din cer" răspunde unor mari frământări ale umanităţii: este de ajuns să te îmbogăţeşti material, pentru a sărăci, cu totul, spiritual, pentru a uita cine eşti? În această comedie întâlnim tipologii umane obişnuite puse într-o situaţie neprevăzută, pilduitoare fără a moraliza, plină de înţeles fără să dea răspunsuri directe. "Bani din cer" este încă o dovadă că râsul poate trezi conştiinţe. Biletele se găsesc la Casa de  Cultură a Sindicatelor, iar costul acestora este de 80 şi 100 lei.

Miliardarii ruşi se dovedesc a fi cei mai buni din lume atunci când este vorba de făcut bani, arată statisticile consultate de Bloomberg, informează Mediafax.
Cei mai bogaţi 10 ruşi şi-au sporit cel mai mult averile în ultimul an de zile în comparaţie cu oricare dintre partenerii lor la nivel global, cu o creştere de 10,8%, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires. Ruşii sunt urmaţi de magnaţii americani, cu o creştere de 7,5%. Şi miliardarii de elită ai Marii Britanii şi-au crescut averile cu 3,4%, în ciuda negocierilor privind Brexit şi a înrăutăţirii relaţiilor cu Moscova.
Mogulii energiei ruse Leonid Mikhelson, Ghenadi Timchenko şi Vagit Alekperov au înregistrat cele mai mari creşteri în topulul 10 din Rusia, determinate de creşterea preţurilor petrolului. Alekperov, în vârstă de 68 de ani, este preşedintele şi cel mai mare acţionar al Lukoil, care produce aproximativ 2% din petrolul mondial. Mikhelson, în vârstă de 63 de ani, şi Timchenko, în vârstă de 65 de ani, controlează cel mai mare producător de gaze naturale din Rusia, Novatek.
Miliardarii din China sunt cei mai slabi performeri, pentru că 10 cei mai bogaţi chinezi au pierdut 27% din averi în acest an, în principal din cauza evoluţiilor din sectorul tehnologic şi în domeniul imobiliar.
La capitolul scăderi mai punctează miliardarii din Franţa, cu un minus de 0,9%, Suedia (-4,6%), Elveţia (-5,4%), India (-6%), Canada (-8,3%), Brazilia (-12%), Hong Kong (-13,4%) şi Germania (-14,8%).

Consiliul Concurenţei a sancţionat cu 229.496 lei - aproximativ 50.000 euro - Westgate România SRL, operator de jocuri de noroc, pentru punerea în practică a unei concentrări economice înainte de a fi autorizată de autoritatea de concurenţă, informează Mediafax.
În cadrul analizei tranzacţiei prin care Westgate a preluat dreptul de utilizare a mărcilor Stanleybet şi a domeniilor www.stanleysport.ro şi www.stanleybet.ro, aparţinând Stanley International Betting Limited, Autoritatea de Concurenţă a constatat că operaţiunea a fost deja pusă în aplicare, precizează un comunicat al autorităţii.
Practic, înainte de a primi autorizarea din partea Consiliului Concurenţei, Westgate a deschis şi a închis puncte de lucru, a instalat sau a retras terminale, a modificat Regulamentul de funcţionare a jocului pentru pariuri în cotă fixă.
Westgate a recunoscut încălcarea legii şi, ca urmare, a beneficiat de reducerea corespunzătoare a amenzii.
Westgate activează pe piaţa jocurilor de noroc, activitatea principală fiind cea de exploatare a maşinilor electronice cu câştiguri. Această piaţă include atât exploatarea terminalelor de joc de tip slot-machine, cât şi exploatarea terminalelor de joc utilizate în cadrul programului video-loterie. Ulterior finalizării tranzacţiei descrisă anterior, Westgate a început să presteze activitate şi pe piaţa pariurilor tradiţionale, respectiv pe piaţa pariurilor online.
Orice operaţiune de concentrare economică (fuziuni, achiziţii), în cadrul căreia cifra de afaceri cumulată a companiilor implicate depăşeşte echivalentul în lei a 10.000.000 euro şi când cel puţin două dintre companii au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro, trebuie notificată Autorităţii de Concurenţă înainte de a fi pusă în aplicare.
Potrivit reglementărilor în vigoare, este interzisă punerea în aplicare a unei concentrări economice înainte de a fi notificată şi de a obţine autorizarea Consiliului Concurenţei. Astfel, cumpărătorul nu poate lua decizii privind compania achiziţionată, cum ar fi exercitarea dreptului de vot pentru a influenţa activitatea companiei, încheierea unor contracte, vânzarea activelor, restructurarea companiei etc., înainte ca Autoritatea de Concurenţă să analizeze operaţiunea din punct de vedere al legislaţiei în domeniu, precizează comunicatul.

Platforma de microblogging Twitter a publicat din arhivă zece milioane de mesaje, în cadrul verificărilor privind metodele folosite de hackeri străini pentru influenţarea opiniilor şi a discursului politic în ultimii doi ani, informează publicaţiile The Verge şi Financial Times, citate de Mediafax.
Nouă milioane de mesaje, inclusiv unele din 2018, provin din 3.800 de conturi Twitter afiliate Agenţiei Ruse de Cercetări în domeniul Internetului, o structură care ar putea avea legături cu instituţii guvernamentale ruse.
"Este clar că operaţiunile de informaţii şi acţiunile de difuzare a conţinutului fals nu vor înceta. Aceste tipuri de tactici existau cu mult timp înainte de apariţia Twitter şi se vor adapta la situaţia geopolitică pe măsură ce apar noi tehnologii. Asumăm angajamentul de a înţelege modul în care acţionează actorii de rea-credinţă", transmite platforma de microblogging.
Mesajele de influenţare a opiniilor sunt analizate de Laboratorul pentru Cercetări Digitale al Consiliului Atlantic.

Cetăţenii Republicii Moldova vor putea călători în Turcia doar cu buletinul de identitate, în timp ce transportatorii de mărfuri nu vor mai avea nevoie de autorizaţie de tranzit din partea autorităţilor turce, a comunicat guvernul de la Chişinău, potrivit site-ului unimedia.info, citat de Mediafax.
Republica Moldova şi Turcia au încheiat recent cinci acorduri bilaterale, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul guvernului de la Chişinău, în prezenţa premierului moldovean Pavel Filip şi a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care se află în Republica Moldova pentru o vizită de două zile.
Astfel, cetăţenii ambelor ţări vor putea călători dintr-un stat în altul în baza buletinului de identitate. Aceştia vor putea intra pe teritoriul statelor pentru aceeaşi perioadă de şedere ca şi în cazul paşapoartelor.
Totodată, transportatorii de mărfuri vor putea tranzita cele două ţări fără autorizaţii de transport, fapt care va facilita transportarea bunurilor pe teritoriul ambelor state.
Un alt tratat prevede că militarii din ambele ţări vor fi instruiţi la locul de serviciu, vor efectua vizite de lucru, vor participa la exerciţii comune şi alte activităţi sociale şi culturale.
Acordul de cooperare în domeniul tineretului şi sportului promovează cooperarea dintre organizaţiile de tineret şi cele sportive prin realizarea diverselor proiecte comune, efectuarea schimbului de experienţă în domeniul siguranţei în sport, în vederea organizării evenimentelor sportive comune, dar şi a promovării femeilor în sport.
În aceeaşi zi, a fost semnat şi un memorandum privind modul de administrare a liceului moldo-turc "S. Demirel" din oraşul Congaz. Memorandumul prevede condiţiile de admitere, limbile de organizare a studiilor, finanţarea şi scutirile de taxe pentru materialele livrate de partea turcă pentru dotarea tehnico-materială a liceului.
Până în prezent, între Republica Moldova şi Republica Turcia au fost semnate 65 de acorduri bilaterale.

Premierul britanic Theresa May a declarat recent în cadrul unui summit al liderilor europeni că este dispusă să accepte prelungirea perioadei de tranziţie post-Brexit, dar nu crede că va fi nevoie să o folosească, relatează Reuters, citat de Mediafax.
„Aştept ca perioada de implementare să fie finalizată până în decembrie 2020”, a declarat prim-ministrul, făcând referire la perioada de adaptare după ieşirea Marii Britanii din Blocul comunitar.
Theresa May a transmis că este dispusă să accepte o prelungire de câteva luni a acestei perioade.
Liderii europeni au oferit posibilitatea ca perioada de tranziţie post-Brexit să fie prelungită cu un an, pentru a da Administraţiei de la Londra mai mult timp să rezolve problema graniţei cu Irlanda şi relaţiile comerciale cu Uniunea Europeană.
Până acum, prim-ministrul britanic a exclus posibilitatea prelungirii perioadei de tranziţie.

Femeile experimentează anumite efecte secundare ale chimioterapiei, cum ar fi greaţa, vărsăturile şi căderea părului, mai frecvent decât bărbaţii, potrivit cercetărilor efectuate asupra pacienţilor cu cancer esofagian şi de stomac, citate de PA, informează Agerpres.
Specialişti de la Royal Marsden NHS Foundation Trust susţin că descoperirile lor se adaugă unui număr în creştere de dovezi că genul poate fi un factor important în tratamentul cancerului.
Studiul acestora, prezentat la Societatea Europeană de Oncologie Medicală (Esmo) din München, Germania, a analizat date furnizate de studii randomizate efectuate în Marea Britanie şi Australasia.
Toate cele patru studii au analizat scheme de chimioterapie de primă linie, folosite în mod obişnuit în tratamentul cancerului avansat de esofag şi de stomac.
Datele provenite de la 1.654 de pacienţi (1.328 bărbaţi şi 326 femei) au arătat că femeile au prezentat rate semnificativ mai mari de greaţă, vărsături (89% pentru femei, comparativ cu 78% dintre bărbaţi) şi diaree (54% faţă de 47%).
Şi căderea părului a fost raportată mai des în rândul femeilor - 81% comparativ cu 74% dintre bărbaţi - în timp ce ulceraţiile la nivelul gurii au apărut la 50% dintre femei faţă de 41% dintre bărbaţi.
De asemenea, apariţia unor "evenimente adverse grave" în timpul tratamentului - complicaţii potenţial grave care adesea necesită internarea într-un spital - a fost mai des întâlnită la femei.
Totodată a fost sesizată o sensibilitate mai mare la infecţii în rândul femeilor ca urmare a numărului mic de celule albe din sânge, însă acest aspect nu a ajuns să fie relevant statistic.
În ceea ce priveşte eficacitatea chimioterapiei, nu a existat nici o diferenţă în ceea ce priveşte supravieţuirea la bărbaţi şi la femei, deşi rata generală de răspuns la chimioterapie - procentul pacienţilor care au prezentat o diminuare a dimensiunii tumorii - a fost mai mare la bărbaţi.
"Descoperirile noastre arată că femeile par să experimenteze rate mai mari de anumite efecte secundare ale chimioterapiei decât bărbaţii în acest tip de cancer, în special cele legate de funcţia gastro-intestinală", a declarat Michael Davidson, cercetător la Royal Marsden NHS Foundation Trust.
"Există, de asemenea, o cercetare în curs de desfăşurare cu privire la modul în care bărbaţii şi femeile răspund la tratamentele anti-cancer mai noi, cum ar fi imunoterapia, un domeniu care va deveni, probabil, din ce in ce mai important in viitor", a adăugat el.

Pagina 228 din 338