Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Combinatul Siderurgic ArcelorMittal Galaţi a găzduit, în premieră, vineri, 28 septembrie 2018, reuniunea trimestrială a producătorilor navali din România - ANCONAV.
“Industria navală reprezintă un segment - cheie în portofoliul nostru de clienţi. Suntem fericiţi să putem împărtăşi cu constructorii de nave atât succesele transformării noastre cât şi ambiţiile legate de viitor”, a spus Bogdan Grecu, directorul general al ArcelorMittal Galaţi - Skopje.
Reprezentanţii industriei navale s-au reunit pentru întâlnirea trimestrială a asociaţiei profesionale a producătorilor navali şi au vizitat Furnalul nr. 5, recent modernizat în urma unui pachet investiţional de peste 120 de milioane de euro, Oţelăria, în modernizare acum, precum şi Laminorul de Tablă Groasă nr. 2.

Spitalul Clinic de Obstetrică - Ginecologie ”Buna Vestire” din Galaţi va avea parte de o primă investiţie majoră. Asta după ce, Consiliul Local Galaţi, întrunit în şedinţă ordinară, joi 27 septembrie 2018, a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul ”Relocarea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea ambulatoriului Spitalului Clinic de Obstetrică - Ginecologie Buna Vestire” din Galaţi..
Proiectul îşi propune îmbunătăţirea serviciilor medicale prin transformarea corpului C4, degradat şi nefuncţional în prezent, într-un ambulatoriu modern. Astfel, la parter vor fi două cabinete de obstetrică şi ginecologie, consultaţii nou născuţi, planificare familială, psihologie, videocolposcopie, histeronografie, ecografie, dermatologie, sterilizare, laborator şi imagistică medicală cu Raze X şi RMN. La etaj vor funcţiona un laborator pentru analize medicale şi o sală de consiliere/informare. Proiectul prevede lucrări de consolidare, de creştere a eficienţei energetice, prin realizarea lucrărilor de anvelopare a sistemului de încălzire/furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare a sistemelor de climatizare, ventilare naturală, lucrări de realizare a instalaţiei de iluminat, lucrări de amenajare interioară, lucrări de sistematizare verticală, refacere trotuar şi sistem de evacuare a apelor pluviale.
Proiectul, cu o valoarea totală de 16.223.981 lei, este propus pentru finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Reamintim că în luna iulie a anului 2017, Primăria municipiului Galaţi a achiziţionat terenul şi imobilul unităţii medicale, devenind astfel proprietar, statut ce îi conferă posibilitatea să acceseze fonduri europene şi să-l transforme într-un spital modern, spaţiile actuale fiind mici, insuficiente pentru toate cabinetele, iar aparatura - uzată.
Spitalul funcţionează în regim pavilionar cu o structură de 105 paturi. Este una dintre cele mai vechi unităţi sanitare din ţară şi cea mai veche maternitate din judeţ.

În Grădina Publică din Galaţi are loc sâmbătă, 29 septembrie 2018, începând cu ora 17.00, "Festivalul Luminii", un eveniment organizat anual de cercetaşii din întreaga ţară pentru a le aminti membrilor comunităţii să redescopere frumuseţea lucrurilor mărunte.
Astfel, între orele 17.00 şi 19.00, cercetaşii gălăţeni şi brăileni îi invită pe copiii cu vârste între 6 şi 12 ani la ateliere cercetăşeşti gratuite, pe tema poveştii "Micul Prinţ". Copiii vor putea face şi donaţii constând în cărţi pentru şcolarii din Frumuşiţa, în campania "Biblioteci pentru sate", campanie derulată în Galaţi. Apoi, între orele 19.30 şi 22.00, se va opri iluminatul public din parc, iar Grădina Publică va fi decorată cu peste 2.000 de gulguţe, adică de felinare din hârtie reciclată realizate prin tehnica origami, în care vor fi aşezate lumânărele-pastilă. "Festivalul Luminii" este organizat de echipele de voluntari de la cele două centre de cercetaşi din Galaţi şi Brăila, dar şi de alţi tineri voluntari de la liceele din Galaţi.

Societatea de transport public local din Galaţi, Transurb S.A., se scuză printr-un comunicat transmis presei pentru afişele "pro familie" montate în mijloacele de transport comun ale societăţii. Afişele despre care se face referire au legătură cu referendumul din zilele de 6 şi 7 octombrie 2018, pentru schimbarea constituţiei, referendum pentru care Transurb S.A. Galaţi susţine că nu face campanie. "Societatea Transurb S.A. şi implicit conducerea societăţii nu efectuează campanie pentru referendumul care va avea loc în zilele de 6 şi 7 octombrie 2018. Deoarece conţinutul materialului afişat nu a fost cunoscut în detaliu, conducerea societăţii, prin directorul general, cere scuze pentru formatul expus în mijloacele de transport în comun. Afişele montate în mijloacele de transport public local care conţin mesaje «pro familie» au fost afişate în urma încheierii unui contract de publicitate conform prevederilor legale", se arată în comunicatul Transurb S.A. Galaţi.
Scuzele faţă de călători continuă, fiind specificat modul prin care Transurb S.A. acordă spre închiriere spaţiu publicitar în sau pe mijloacele de transport public local. "Menţionam că societatea Transurb S.A. Galaţi acordă spre închiriere spaţiu publicitar în/pe mijloacele de transport public local de călători conform prevederilor legale, în mod egal şi nediscriminatoriu pentru toate categoriile de solicitanţi, în vederea afişării de reclame care nu conţin texte şi imagini care contravin normelor legale în vigoare sau care aduc atingere bunelor moravuri", se mai arată în comunicatul citat.
Neglijenţă în semnarea actelor sau teamă faţă de opinia publică, un lucru este cert, Transurb S.A. Galaţi nu vrea sa fie asociată cu afişele privind acest referendum. Ne putem aştepta ca pe viitor, conducerea Transurb să îşi ceară scuze şi pentru hemoroizii clienţilor care nu s-au vindecat ca urmare a tratamentului la clinicile la care societatea a făcut reclamă pe mijloacele de transport în comun.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi îi informează pe gălăţenii care sunt în căutarea unui loc de muncă că în evidenţa instituţiei se află 146 de posturi vacante. Cele mai multe posturi disponibile sunt pentru: lăcătuş construcţii metalice şi navale (11 posturi), muncitor necalificat la demolarearea clădirilor (11 posturi), zidar rosat tencuitor (10 posturi), parchetar (10 posturi), montator placaje interioare şi exterioare (10 posturi), fierar betonist (10 posturi) sau dulgher exclusiv restaurator (10 posturi). Cei interesaţi se pot adresa la sediul AJOFM Galaţi.
De asemenea, prin reţeaua Eures, gălăţenii pot alege din 1.990 de posturi vacante din străinătate. Un exemplu este Marea Britanie, unde se caută 200 de muncitori pentru industria piscicolă. Postul presupune preluare, curăţare, selectare, filetare, ambalare produselor din peşte, încărcărea şi curăţarea benzilor şi operarea maşinilor pentru mutarea produselor. Cei interesaţi trebuie să fie apţi pentru lucrul în echipă, atenţi la detalii, să aibă cunoştinte în operarea şi întreţinerea echipamentelor specifice şi să cunoască limba engleză sau rusă. Salariul oferit este între 300 şi 400 lire brut pe săptămână şi se asigură cazare contra sumei de 60-75 lire pe săptămână de persoană. Oferta este valabilă până la data de 31 decembrie 2018. Mai multe informaţii se pot obţine la sediul AJOFM Galaţi.

Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Galaţi anunţă lansarea proiectul "Orizont - Educaţie pentru comunitatea viitorului", din cadrul Programului derulat din Fondul Social European prin Programul Operaţional capital Uman 2014-202. Proiectul are ca obiectiv reducerea abandonului şcolar şi a fenomenului de părăsire timpurie a şcolii la nivelul judeţului Galaţi, prin dezvoltarea unor măsuri integrate de susţinere a educaţiei preşcolarilor şi elevilor proveniţi din grupuri dezavantajate, a persoanelor care au abandonat şcoala, pentru a dezvolta comunitate incluzivă.
Implementarea proiectului se realizează pe parcursul a 36 de luni, începând cu luna aprilie 2018, având ca parteneri asociaţi următoarele unităţi şcolare: Şcoala Gimnazială Nr. 1 Frumuşiţa, Şcoala Gimnazială "Vasile Şeicaru" Oancea, Şcoala Gimnazială Nr. 20 Galaţi, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Barcea, Liceul Tehnologic "Paul Bujor" Bereşti şi Şcoala Gimnazială Nr. 18 Galaţi.

Primăria municipiului Galaţi îi informează pe gălăţeni că începând de luni, 01 octombrie 2018, râman deschise doar două centre din cele cinci, unde se mai pot depune dosare în vederea obţinerii ajutorului financiar de 3.000 de lei, destinat achiziţionării unui sistem alternativ pentru producerea apei calde şi căldurii. Este vorba despre centrul înfiinţat în incinta societăţii Calorgal şi cel situat pe strada Fraternităţii nr. 1. Potrivit municipalităţii, până acum au fost depuse, în cadrul programului de acordare a ajutorului financiar, 2.814 de dosare şi au fost trimise către beneficiari 2.486 de decizii de plată, restul dosarelor fiind în analiză.

Peste două treimi (65%) dintre persoanele din Uniunea Europeană, care au vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, ştiau cel puţin o limbă străină în 2016, cel mai scăzut procentaj înregistrându-se în Marea Britanie (35%), România (36%), Ungaria (42%) şi Bulgaria (50%), arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat), informează Agepres.
În unele state membre ale UE, cunoaşterea limbilor străine este la un nivel ridicat. De exemplu, peste 90% dintre cetăţeni ştiau cel puţin o limbă străină în Suedia (97%), Letonia, Danemarca şi Lituania (toate cu 96%), Luxemburg (95%), Finlanda şi Malta (ambele cu 92%) şi Estonia (91%).
Un nivel ridicat de multilingvism se înregistrează în Luxemburg, unde mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani ştiau cel puţin trei limbi străine. Cunoaşterea a cel puţin trei limbi străine este, de asemenea, ridicată în Finlanda (45%) şi Slovenia (38%).
În contrast, există patru state membre ale UE unde jumătate sau mai puţin dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani ştiau o limbă străină: Marea Britanie (35%), România (36%), Ungaria (42%) şi Bulgaria (50%).

Guvernul olandez vrea să înregistreze originea etnică şi religia proprietarilor de arme de foc, potrivit unui proiect de lege care suscită o polemică în Olanda, relatează recent ziarul De Volkskrant, preluat de AFP, citat de Agerpres.
Originea rasială sau etnică, opiniile politice şi religia persoanelor care doresc să obţină sau să-şi reînnoiască permisul de port arme de foc figurează printre datele personale care ar fi înregistrate, în termenii proiectului de lege.
Această iniţiativă urmează după o nouă directivă europeană care vizează întărirea legislaţiei privind portul de armă, drept răspuns la diferitele atacuri islamiste din Europa, printre care atentatele de la Paris de la 13 noiembrie 2015, care s-au soldat cu 130 de moţi.
“Factorii de risc pentru deţinerea de arme de foc sunt diverşi”, a declarat ministrul olandez al justiţiei, Ferdinand Grapperhaus, în proiectul de lege, citat de De Volkskrant.
De aceea poliţia doreşte să dispună de informaţii personale, a adăugat Grapperhaus, provenit din cadrul partidului conservator Apel democrat-creştin (CDA), membru al coaliţiei guvernamentale, potrivit ziarului.
Potrivit De Volkskrant, ideea ministrului suscită proteste în lumea politică şi din partea asociaţiilor de proprietari de arme de foc, care estimează că o astfel de măsură ar constitui o încălcare a dreptului la viaţă privată, precum şi o formă de a realiza “profile entice”.
Publicat la sfârşitul lui iunie, proiectul de lege urmează să fie prezentat în Camera inferioară în săptămânile următoare, a declarat De Volkskrant.
Cotidianul olandez nu a precizat de ce subiectul provoacă abia acum reacţii din partea membrilor CDA şi a altor partide din coaliţia guvernamentală, care s-au întors din pauza estivală la începutul lui septembrie.
Cunoaşterea acestor detalii “nu este necesară, chiar şi în baza exigenţelor minimale ale directivei europene”, a afirmat Monica den Boer, deputată a partidului social-liberal D66, care face parte din coaliţia guvernamentală.
O astfel de măsură ar putea avea un efect “de discriminare şi de stigmatizare”, a reacţionat Asociaţia olandeză regală de tir sportiv (KNSA).
“Aproape că nu există incidente care implică arme de foc legale” în Olanda, a subliniat directorul KNSA, Sander Duisterhof.
Un atac armat din 2011, unul dintre cele mai grave din ţară după Al Doilea Război mondial, a fost o excepţie, a adăugat el. Tristan van der Vlis, de 24 de ani, a deschis focul cu o armă semiautomată într-un centru comercial din Alphen aan den Rijn, omorând şase persoane şi rănind în jur de zece înainte de a se sinucide.

Belgia a renunţat la solicitarea ca jurnaliştii belgieni şi străini acreditaţi pe teritoriul său să plătească o taxă semestrială de 50 de euro pentru acoperirea summiturilor Uniunii Europene de la Bruxelles, a anunţat recent Asociaţia Presei Internaţionale (API-IPA), sindicatul corespondenţilor de presă străini acreditaţi în capitala belgiană, transmite AFP, citat de Agerpres.
Autorităţile belgiene au anunţat că sunt “dispuse să facă o excepţie pentru jurnalişti”, a scris API-IPA într-un comunicat.
La finalul lunii iulie, jurnaliştii au fost informaţi de către Consiliul European că vor trebui să plătească suma de 50 de euro la fiecare şase luni pentru a obţine acreditarea la summiturile Uniunii Europene, în vederea acoperirii cheltuielilor implicate de controalele de securitate. Jurnaliştii nu au fost consultaţi de către guvernul belgian în legătură cu această taxă.
Decizia a intrat în vigoare printr-un decret regal belgian la data de 8 mai şi urma să fie aplicată prima dată la Consiliul European din 18 octombrie.
Într-o primă reacţie, la 1 august, API-IPA a calificat noua taxă drept un “obstacol nenecesar” în calea exercitării activităţii de jurnalist, susţinând că noua măsură ar ridica probleme mai ales pentru freelanceri, care “vor trebui să achite taxa din propriul buzunar, în timp ce în cazul angajaţilor unor organizaţii media taxa va fi plătită de către angajatori”.
Noul sistem ar fi creat discriminări între jurnaliştii care trăiesc în Belgia (majoritatea dintre ei achitând taxe la fiscul belgian) şi care ar fi urmat să plătească noua taxă şi jurnaliştii care vizitează Belgia doar pentru a acoperi summiturile UE şi care nu ar fi plătit noua taxă.
Potrivit datelor oferite de Consiliu, la summiturile europene sunt acreditaţi de obicei între 1.200 şi 1.300 de jurnalişti, dintre care 700 de belgieni şi corespondenţi străini rezidenţi în Belgia.

Pagina 314 din 409