Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

În Sala Aula Magna, din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" (UDJ) Galaţi, are loc marţi, 13 noiembrie 2018, conferinţa "Demo Days: EIT Food RIS Innovation Grants".

Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT) este un organism independent al UE, care are rolul de a întări capacitatea de inovare a Europei. EIT are un rol vital în sprijinirea obiectivelor UE de a crea o creştere economică durabilă şi locuri de muncă, ajutând antreprenorii şi inovatorii să-şi transforme cele mai bune idei în produse si servicii utile Europei. EIT Food este una din cele şase comunităţi de inovare care are ca scop plasarea Europei în centrul unei revoluţii globale a producţiei şi a inovării alimentare.

La conferinţă vor participa reprezentanţi ai Universităţii din Varşovia, reprezentanţi ai Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi, un reprezentant al Companiilor/Asociaţiilor agricole şi 10 start-up-uri care vor reflecta ideile lor de afaceri inovatoare în sectorul agroalimentar. Totodată, în cadrul conferinţei, vor fi selectate primele două companii care vor fi premiate cu un grant de 10.000 euro şi un grant de 5.000 euro, cât şi doi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care vor prezenta submăsurile 16.1/16.1a din PNDR care vizează inovarea şi dezvoltarea de proiecte pilot prin intermediul grupurilor operaţionale. Printre persoanele care vor prezida conferinţa va fi şi un expert în planificarea cererilor de finanţare, care va ilustra orizontul proiectelor prezentate şi rezultatele obţinute.

Astăzi, luni, 12 noiembrie 2018, a demarat în Galaţi seria de toamnă a Conferinţelor BookLand Evolution, ediţia a V-a. Evenimentul este un proiect cultural, care oferă anual liceenilor şi studenţilor din 23 oraşe o oportunitate excelentă de dezvoltare personală prin discuţii libere cu profesionişti consacraţi. Astfel, tinerii gălăţeni sunt aşteptaţi în perioada 12 - 16 noiembrie 2018, în intervalul orar 14:00 - 16:00, la Biblioteca Judeţeană V.A. Urechia Galaţi. Speakerii Conferinţelor BookLand Evolution sunt: Daniela Vlad, Gabriela Panait, Gina Bradea, Viorel Baicu, Andra Mihaela Costache, Nicoleta Natalia Nistor, Oana Preda, Elena Ostache, Maria Manea, Gabriel Ursan, Cristina Bahna şi Oana Contoman. Moderatorul evenimentului este Maria Bianca Chiriac. Intrarea la conferinţe este liberă.

Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român - ROCRIS a suferit o avarie de natură tehnică, luni, 12 noiembrie 2018, iar activitatea de eliberare a certificatelor de cazier judiciar este îngreunată, informează Centrul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. "În acest moment colegii de la structura de comunicaţii şi informatică lucrează pentru remedierea situaţiei apărute, în cel mai scurt timp. Structurile de cazier judiciar vor putea primi în continuare cereri de la cetăţeni, urmând ca documentele să fie emise ulterior, în termenul legal de 3 zile", potrivit sursei citate.

În Canada, Noua Zeelandă sau SUA pasagerii au drepturi mai avantajoase decât cetăţenii UE, arată un raport al Curţii europene de Conturi, care a propus Comisiei o serie de îmbunătăţiri ale legislaţiei, informează Mediafax.
În Canada operatorii de transport nu pot, pentru zborurile interne, să oblige persoanele cu handicap grav care călătoresc cu un însoţitor sau care au ele însele nevoie de un loc suplimentar să plătească un bilet în plus. În Europa, nu există nicio normă la nivelul de ansamblu al UE şi depinde de legislaţia naţională dacă însoţitorii trebuie să cumpere bilet.
În Noua Zeelandă, în cazul zborurilor interne, pasagerii care utilizează transportul aerian au dreptul la despăgubiri care pot fi de până la de zece ori mai mari decât preţul biletului. Ratele fixe oferite de UE ca despăgubire sunt de 250 de euro, de 400 de euro sau de 600 de euro, în funcţie de distanţa de zbor.
În SUA, despăgubirea în caz de întârziere cauzată de refuzul la îmbarcare este mai mare decât în UE, ridicându-se până la 1.158 de euro (1.350 de dolari americani), în funcţie de destinaţie şi de durata totală a întârzierii. Un alt beneficiu oferit este asistenţa în timpul întârzierilor pe pistă: situaţiile în care pasagerilor nu le este permis să coboare din avion. Operatorii de transport trebuie să ofere o gustare şi apă potabilă în cel mult două ore de la plecarea sau sosirea avionului la poartă.
În Europa, studiul prezintă cazuri în care pasagerii au primit, în cazul unei călătorii ratate, doar o „băutură servită din curtoazie”. Un alt caz este cel al unei persoane cu deficienţe de vedere care a fost uitată la poarta de îmbarcare, iar în timpul zborului nu a primit niciun fel de asistenţă de la însoţitorii de zbor, deşi avea bastoul alb şi solicitase asistenţă la rezervarea biletului.
Rezultatul studiului evidenţiază că „pasagerii dispun de numeroase drepturi în UE, dar întâmpină în continuare dificultăţi la exercitarea acestora”. Raportul confirmă faptul că drepturile pasagerilor sunt bine reglementate, iar legislaţia în domeniu este de succes. Totuşi, problemele pe care europenii le întâmpină nu sunt din cauza legislaţiei, ci a lipsei de informare a pasagerilor şi a măsurilor luate de aceştia în vederea obţinerii compensaţiilor.
Documentul mai arată că propunerea Comisiei de a reduce costul compensaţiilor pe care companiile aeriene trebuie să le ofere pasagerilor, respectiv creşterea perioadei de întârziere de la 3 la 5 ore, s-a bazat doar pe informaţii insuficiente pe care Comisia le-a primit de la companiile aeriene, propunerea devenind irealistă.
Studiul Curţii Europene de Conturi arată că agenţiile care se ocupă cu obţinerea despăgubirilor în numele pasagerilor îi fac pe pasageri conştienţi de drepturile lor. Subliniază, de asemenea, cazuri în care pasagerii au fost ignoraţi şi refuzaţi de companiile aeriene până în momentul intervenţiei agenţiilor specializate în obţinerea compensaţiilor.
„Două treimi dintre pasageri nu-şi cer drepturile pentru că ei consideră că nu vor avea succes în acest demers sau nu ştiu ce drepturi au”, spune Christian Nielsen, preşedinte Asociaţiei pentru drepturile pasagerilor (APRA).
„Zborul meu a fost anulat cu o zi înainte de plecare, fără nicio justificare. Mi s-a emis automat (fără acordul meu) un alt bilet. Cu noul zbor, am ajuns la destinaţie cu 3,5 ore mai târziu. Am depus o plângere la compania de transport aerian, dar mi-au răspuns că nu aveam niciun drept la despăgubire. De fapt, nu îmi cunoşteam drepturile şi deci nu am solicitat cei 250 de euro, ci orice tip de despăgubire de ordin «general». În urma acestei experienţe, am efectuat o cercetare adecvată şi am aflat că aveam, într-adevăr, dreptul la despăgubire şi că ar fi trebuit să fiu informat cu privire la celelalte drepturi. Am scris din nou operatorului de transport citând din regulament şi din jurisprudenţă şi, în cele din urmă, am fost despăgubit cu 250 de euro”, povesteşte un călător.
În Europa, ratele despăgubirilor în caz de întârziere conform drepturilor pasagerilor care utilizează transportul aerian, stabilite în 2004, sunt de 250 de euro (313 euro actualizaţi cu inflaţia) pentru o distanţă parcursă de cel mult 1.500 de km, de 400 de euro (500 de euro actualizaţi) pentru distanţe între 1.500 şi 3.500 de km şi de 600 de euro (751 de euro actualizaţi cu inflaţia) pentru distanţe mai mari de 3.500 km.
Pentru a asigura o protecţie mai bună a pasagerilor în timpul perturbărilor călătoriilor, Comisia ar trebui, până la sfârşitul anului 2020, să emită linii directoare suplimentare sau orientări echivalente care să definească standardele minime privind informaţiile care trebuie furnizate pasagerilor care se confruntă cu perturbări ale călătoriei, precum şi obligaţiile operatorilor de transport de a oferi redirecţionarea, inclusiv de a recurge la transportatori alternativi, arată raportul, care mai propune un set important de măsuri pentru protecţia pasagerilor, indiferent de transportator - aerian, naval, pe calea ferată.

Reţelele sociale păstrează imaginile pe care utilizatorii le surprind în călătoriile lor şi etichetele folosite permit să se stabilească din ce locuri provin cele mai multe imagini pe care turiştii au simţit nevoia să le împărtăşească cu prietenii, informează Mediafax.
Tulum, în Mexic, este locul pe care l-au căutat cei mai mulţi bloggeri şi influenceri în 2018. Pe lângă cafenelele şi restaurantele pitoreşti, plajele cu nisip alb şi piscinele ascunse de vegetaţia luxuriantă ca şi ruinele străvechi au atras atenţia celui mai mare număr de utilizatori ai reţelei instagram, arată platforma Buzzfeed. Cel mai fotografiat loc pare să fi fost Azulik, un complex turistic ecologic, unde perspectiva de la înălţime deasupra apelor mării şi vilele din lemn oferă turiştilor ocazia de a se bucura de vacanţe orientate spre diferite categorii de preţuri, de la cele mai accesibile, la condiţii de lux sau dedicate exclusiv adulţilor.
Canalele din Amsterdam au fost vedete pentru imaginile încărcate online, ofertele de închirieri de biciclete din metropola olandeză şi întâlnirea spectaculoasă dintre istoria oraşului şi influenţele contemporane fiind argumente atrăgătoare pentru spectacolul vizual căutat pe reţelele de socializare.
Insulele greceşti au continuat să atragă tot mai mulţi turişti. Anul 2018 a fost un an cu recorduri pentru turismul grecesc. De la petreceri, la relaxare pe insula Corfu ori plimbări prin satele din Santorini, albul clădirilor şi nuanţele de albastru ale cerului şi mării au devenit deja mărci inconfundabile ale unei vacanţe în Grecia.
Portugalia a avut momentul ei în 2018. Plajele şi satele presărate de-a lungul coastei din Sud, la Algarve fiind căutate din greu. Imagini cu stâncile şi peşterile din Benagil au apărut măcar o dată în căutările celor mai mulţi dintre cei care au conturi pe o reţea socială sau alta.
Atracţia pe care o exercită Marrakech, din Maroco, are magia ei, iar secvenţele foto surprinse pe străzile întortochiate ale oraşului şi în Piaţa Centrală au reflectat acest lucru şi pe Internet. Tururile pe spatele cămilelor, drumurile spre muntele Atlas şi popasurile în deşert au avut momentele lor de glorie vizuală pentru turiştii acestui an.
Gold Coast, în estul Australiei, este celebră ca un loc care include şi zone de petreceri nebune, în Surfers Paradise, dar şi kilometri de plaje şi trasee prin păduri luxiriante presărate cu cascade potrivite pentru cei care caută locuri liniştite.
Şi imaginile din Istanbul au fost la mare căutare pentru călătorii din 2018. Oraşul în care istoria a două continente se face simţită pare să fi fost surprinsă cel mai bine de la barul de pe acoperişul hotelului Four Seasons de la Sultanhamet.
Lista locurilor care au dat ocazia celor mai spectaculoase fotografii puse în circulaţie de utilizatorii internetului poate continua cu Lacul Albastru (Blausee) din Alpii Elveţieni, Banana Beach din Puhket, în Thailanda, Fornalutx, micul sat din Mallorca, Lisabona, Muntele Otemanu din Bora Bora, terasele din Dubrovnik, Croaţia, coborând în Marea Adriatică şi Drumul Celor Trei Vârfuri din Olomana, în Hawaii.

Elveţianul Roger Federer, locul 3 ATP, a fost numit pentru a 16-a oară consecutiv jucătorul de tenis favorit al fanilor, potrivit unui sondaj realizat pe site-ul ATP, informează Mediafax.
Elveţianul a primit cele mai multe voturi din partea fanilor pe site-ul ATP, oamenii precizând că fostul lider mondial, deţinător de 20 de titluri de Grand Slam, îşi face mereu timp să le dea autografe sau să se fotografieze cu ei.
Trofeul pentru jucătorul de tenis favorit al fanilor a fost introdus în anul 2000 şi singurii doi tenismeni care l-au mai câştigat au fost Gustavo Kuerten şi Marat Safin, rusul ridicând titlul de două ori.
Mike Bryan şi Jack Sock au fost votaţi anul acesta ca favoriţii fanilor la dublu. Ei au câştigat în 2018 titlurile la dublu la Wimbledon şi US Open.

Duminică, 11 Noiembrie 2018 00:00

Caravana "Moromeţii 2" ajunge la Galaţi

Unul dintre cele mai aşteptate filme al anului, "Moromeţii 2", va ajunge pe marile ecrane din România din 16 noiembrie 2018, însă echipa filmului a pornit într-o caravană prin ţară din 29 octombrie 2018. Turneul de promovare şi-a propus să ajungă în aproape 60 de oraşe, organizându-se proiecţii şi în spaţii alternative de cinema astfel încât pelicula să poată fi văzută de cât mai mulţi spectatori. La Galaţi, caravana va ajunge pe 25 noiembrie 2018, iar pelicula va avea două proiecţii de gală, ambele în prezenţa echipei, la Cinema City, de la ora 19:00, şi la Cinema Profesor Ioan Manole de la ora 20:30. Biletele sunt disponibile online pe Eventbook.ro, Cinemacity.ro sau la casieriile cinematografelor.
Filmul readuce pe marile ecrane, după mai bine de 30 de ani, iubitele personaje ale lui Marin Preda, sub regia aceluiaşi Stere Gulea. Imaginea filmului este alb-negru şi este semnată de Vivi Drăgan Vasile, unul dintre cei mai apreciaţi directori de imagine din România. "Moromeţii 2" continuă povestea familiei lui Ilie Moromete, din satul din Câmpia Dunării, şi-l are în prim-plan pe mezinul Niculae. Anii 1945-1946 îl găsesc pe Ilie Moromete îmbătrânit, dar încă în putere. Între el şi cea de-a doua soţie, Catrina, tensiunile continuă, în timp ce Niculae este pus la încercare de promisiunile lumii noi, în care totul e posibil dacă te înregimentezi. Trailer-ul oficial al filmului poate fi urmărit aici. „E un film care se petrece într-o perioadă mai dură, mai agitată, se instaurează un nou sistem politic, e multă îngrijorare şi teamă. Iar lumea aceea pe care o ştiam dispare, de fapt. Asta m-a şi atras la ideea unei continuări, am vrut să duc până la capăt epopeea acestor personaje care au supravieţuit până în anii ‘50 colectivizării. E un omagiu adus acestei lumi”, declară regizorul Stere Gulea.
Filmul va intra în cinematografele din Galaţi începând cu 16 noiembrie.

Casa Judeţeană de Pensii Galaţi îi infomează pe pensionarii gălăţeni că pentru seria a XVIII-a de tratament balnear, din data de 14 noiembrie 2018, Casa Naţională de Pensii Publice a repartizat instituţiei gălăţene un număr total de 392 de bilete de tratament. Seriile de plecare sunt în data de 14-15-16-17 noiembrie 2018.
Cele mai multe bilete de tratament alocate sunt pentru tratamentul privind afecţiunile de reumatism. Aici au fost repartizate 260 bilete de tratament, din care 204 de bilete pentru staţiunea Lacu Sărat. Alte staţiuni unde pensionarii gălăţenii se pot trata pentru această afecţiune sunt Amara (15 bilete), Nicolina (2 bilete), Felix (2 bilete), 1 Mai (2 bilete), Pucioasa (2 bilete), Sărata Monteoru (13 bilete), Herculane (19 bilete) şi Geoagiu Băi (1 bilet).
Pensionarii gălăţenii mai pot opta, în funcţie de nevoi, pentru următoarele staţiuni: Covasna (27 bilete), Tuşnad (4 bilete), Vatra Dornei (21 bilete), pentru afecţiuni cardio-vasculare, Olăneşti (31 bilete), Căciulata (18 bilete), Slănic Moldova (7 bilete), Sângeorz (2 bilete), pentru afecţiuni digestive, Eforie Nord (3 bilete), Mangalia (4 bilete), Techirghiol (2 bilete), pentru afecţiuni ginecologice şi Slănic Prahova (17 bilete), Tîrgu Ocna (6 bilete), pentru afecţiuni respiratorii.
Pensionarii gălăţeni care doresc să intre în posesia biletelor disponibile trebuie să se prezinte la Casa Judeţeană de Pensii Galaţi pentru a completa o cerere, împreună cu talonul de pensie, actul de identitate şi o trimitere de la medicul de familie din care să rezulte numele staţiunii recomandate pentru efectuarea tratamentului.

Gălăţenii au ocazia să vadă luni, 12 noiembrie 2018, şi marţi, 13 noiembrie 2018, de la ora 18.00, pe scena Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi, un spectacol-eveniment după celebra „Cartea Junglei”. Personajele sunt interpretate de copii din Galaţi, dar şi din Tulcea, pregătiţi de o echipă profesionistă de actori, regizori, coregrafi din Galaţi. Cu vârste cuprinse între 7 şi 12 ani, aceştia reuşesc performanţa de a juca, a cânta şi a dansa, timp de mai bine de o oră, exact ca actorii veritabili. „Veţi vedea un spectacol adevărat, cu actori care te fac să uiţi că sunt copii. S-au pregătit timp de trei luni, ca nişte profesionişti, au cântat, au făcut vocalize, au dansat, iar acum vă aşteaptă cu emoţie. Jungla a devenit, datorită lor, un loc frumos!”, declară Isabela Oancea, care semnează regia şi textul original.
În cele două zile vor juca două distribuţii: Mowgli (Gunay Gilenti / Ema Postolache), Bagheera (Alessandra Spiridon), Baloo (Darius Bobic / Robert Botu), Shere Khan (Elena Tudor / Alexia Manole), Şarpele Kaa (Mara Lazăr / Cora Marin), Regele Louie (Dana Atanasiu), Cita (Andreea Talabă / Daria Leu), Smockey (Andra Terlea / Andra Manole), Colonelul Hathi (Luca Tudorie / Patric Postolache), elefantul Jumbo (Mihai Susanu / Matei Pentiuc), elefantul Slim (Ax Silion), Mama Lup (Yanissa Ilie / Marina Axenie), Indira (Ingrid Bălan / Cristina Mândru), Povestitoarea (Ruxandra Gheorghe / Delia Ciortan), Zeiţa Focului (Alessia Teodor).
Spectacolul este o producţie Teatrul de Copii pentru Copii - Teatrul Muzical „Şapte”, iar biletele costă 12 lei şi se pot achiziţiona telefonic sau pot fi găsite la intrare, în limita locurilor disponibile, înainte de începerea celor două reprezentaţii.

2018, anul sărbătoririi celor 125 de ani de existenţa a Şantierului Naval Damen Galaţi a adăugat pe lista evenimentelor aniversare încă un moment de mare mândrie. Şantierul Naval Damen Galaţi a fost prezentat într-o amplă emisiune în direct difuzată de TVR Internaţional, canal al postului naţional de televiziune transmis în întreagă lume. Compania a fost invitat principal al emisiunii „Investiţi în România”, emisiune difuzată pe 06 noiembrie 2018.
La dezbatere au participat Rino Brugge, directorul general al Şantierului Naval Damen Galaţi, Paula Marinela Pirvanescu, ministru secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi Ionuţ Pucheanu, primarul oraşului Galaţi. „Şantierul Naval Damen Galaţi este o facilitate de producţie specializată în construirea de nave foarte complexe şi sofisticate, produsele noastre fiind destinate ţărilor din întreagă lume. De la preluarea şantierului în 1999 de către Grupul olandez Damen, şantierul a livrat peste 400 de nave, motiv de mândrie pentru toţi navaliştii gălăţeni. Expertiză angajaţilor noştri, mulţi dintre ei lucrând în şantier din tată în fiu este asigurată şi prin intermediul centrului de formare profesională, un adevărat pol de excelenţă şi coagulare a celor mai înalte abilităţi necesare construirii navelor aflate în portofoliul de comenzi al companiei noastre”, a precizat Rino Brugge, care a mai precizat că: „Oamenii sunt cei care fac diferenţa şi cei care duc mai departe renumele şantierului gălăţean”, a continuat directorul general al Damen Galaţi.
La rândul sau, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, s-a declarat încrezător în crearea unui mediu de afaceri local prosper, bună colaborare cu Şantierul Naval Damen Galaţi fiind una de bun augur. Primarul a amintit în acest sens implicarea profundă a şantierului în viaţă comunităţii locale, în urmă cu doar câteva săptămâni Primăria municipiului Galaţiului semnând, în cadru oficial, un parteneriat cu Damen Galaţi pentru realizarea unor proiecte sociale în folosul gălăţenilor (Citeşte AICI).

Pagina 315 din 440