Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Actorul Ryan Reynolds ar fi implicat în producţia unei versiuni a primului film din franciza ''Home alone'', intitulată ''Stoned alone'', informează Press Association, potrivit Agerpres. Actorul canadian, cunoscut în special pentru rolul principal din filmele ''Deadpool'', va produce această comedie a cărei acţiune va avea în prim-plan un personaj ratat, de circa 20 de ani, care cultivă cannabis şi pierde avionul cu care trebuia să ajungă într-o staţiune de schi, scrie site-ul specializat în ştiri din domeniul divertismentului Deadline. De supărare, tânărul se apucă să fumeze marijuana, însă casa sa este spartă de hoţi, iar el este pus în situaţia în care trebuie să îşi apere proprietatea. Reynolds, în vârstă de 41 de ani, ar putea juca în această producţie, mai arată sursa citată.

Producţia ''Home alone'' a fost lansată în 1990 şi a devenit în timp un film clasic de Crăciun. În acesta, Macaulay Culkin interpretează rolul principal al unui copil rămas singur după ce a fost uitat de familia plecată în vacanţă cu ocazia sărbătorilor de iarnă. El este nevoit să apere locuinţa părinţilor atacată de doi spărgători interpretaţi de Joe Pesci şi Daniel Stern. ''Home alone'', care a lansat cariera lui Culkin, a obţinut încasări de 477 milioane de dolari - un profit important faţă de bugetul iniţial de 18 milioane de dolari - şi a avut patru continuări. Potrivit relatărilor, ''Stoned Alone'' ar fi produs de studiourile Fox şi ar urma să fie regizat de Augustine Frizzell. Potrivit Deadline, autorii scenariului sunt Kevin Burrows şi Matt Mider.

Diabetul este asociat cu un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer, în special în rândul femeilor, conform unui studiu de amploare realizat de oameni de ştiinţă din Australia, citat de agenţiile Press Association şi Xinhua, informează Agerpres.Diabetul este asociat cu un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer, în special în rândul femeilor, conform unui studiu de amploare realizat de oameni de ştiinţă din Australia, citat de agenţiile Press Association şi Xinhua, informează Agerpres.O analiză a 47 de studii în care au fost implicate aproape 20 de milioane de persoane a demonstrat, în premieră, că femeile cu diabet prezintă un risc mai ridicat în comparaţie cu bărbaţii de apariţie a unei forme de cancer, au notat autorii cercetării. Ei au atras atenţia că aceste diferenţe observate între sexe "nu sunt insignifiante" şi trebuie evaluate.Cercetarea realizată la "The George Institute for Global Health" al Universităţii Noul Wales de Sud, afiliat Universităţii Oxford din Marea Britanie, a descoperit că femeile cu diabet au un risc cu 27% mai mare de a dezvolta cancer în comparaţie cu cele care nu au primit acest diagnostic.

În cazul bărbaţilor, diabetul a fost asociat cu un risc cu 19% mai mare, potrivit concluziilor publicate în jurnalul "Diabetologia".De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit un risc cu 6% mai ridicat ca femeile diagnosticate cu diabet să dezvolte o formă de cancer în comparaţie cu bărbaţii cu diabet."Cunoaştem faptul că, de multe ori, femeile sunt tratate insuficient când se prezintă pentru prima oară cu simptome de diabet, au mai puţine şanse de a beneficia de terapie intensivă şi nu îşi administrează medicaţia la acelaşi nivel ca bărbaţii. Toate acestea ar putea explica într-un fel de ce femeile au un risc mai mare de a dezvolta cancer în comparaţie cu bărbaţii", a declarat doctor Sanne Peters din cadrul institutului amintit". "Însă, fără o cercetare mai aprofundată nu putem şti sigur. Diferenţele pe care le-am identificat nu sunt insignifiante şi trebuie evaluate", a precizat coautoarea studiului.În general, femeile diagnosticate cu diabet prezintă un risc cu 11% mai mare în comparaţie cu bărbaţii de a dezvolta cancer renal. În cazul cancerului oral şi al celui de stomac acest risc este cu 13% şi respectiv 14% mai ridicat. În plus, riscul de a dezvolta leucemie este cu 15% mai mare, conform concluziilor studiului.A fost observat, însă, un risc cu 12% mai mic ca femeile cu diabet să dezvolte cancer hepatic în comparaţie cu bărbaţii diagnosticaţi cu această afecţiune.

Se estimează că nivelul ridicat al glicemiei ar putea avea efecte cauzatoare de cancer favorizând deteriorarea ADN-ului."Asocierea dintre diabet şi riscul de a dezvolta cancer este acum stabilită cu în mod categoric", a declarat doctor Toshiaki Ohkuma din cadrul aceluiaşi institut."De asemenea, am demonstrat în premieră că femeile cu diabet sunt mai predispuse la apariţia oricărei forme de cancer şi au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer renal, oral, de stomac şi leucemie. Numărul persoanelor cu diabet s-a dublat la nivel mondial în ultimii 30 de ani şi încă mai avem multe de învăţat despre această boală", a precizat coautorul studiului adăugând că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a se afla cauzele din spatele acestei asocieri. De asemenea, Ohkuma a subliniat că atât diabeticii cât şi membrii comunităţii medicale trebuie să fie conştienţi de riscul crescut de cancer în cazul persoanelor diagnosticate cu diabet.Diabetul afectează peste 415 milioane de persoane de pe glob, 5 milioane de decese fiind asociate anual acestei boli, a notat institutul.

Efectul suplimentelor cu omega 3 asupra riscului de boli de inimă, accident vascular cerebral sau deces ar fi insignifiant sau inexistent, conform rezultatelor unui studiu realizat în Marea Britanie, publicat recent şi citat de agenţiile Xinhua şi Reuters, informează Agerpres.

O nouă analiză sistematică efectuată de Cochrane, o reţea independentă de oameni de ştiinţă, profesionişti în medicină, pacienţi, îngrijitori şi persoane interesate de domeniul medical, a coroborat rezultatele a şaptezeci şi nouă de studii clinice randomizate în care au fost implicate 112.059 de persoane. Cercetările au evaluat efectele asupra inimii sau vaselor de sânge a suplimentării dietei cu acizi graşi omega 3 în comparaţie cu o alimentaţie obişnuită, lipsită de astfel de suplimente, şi una în care aportul de omega 3 era redus.

Omega 3 este un tip de grăsime. În cantităţi mici, aceşti acizi graşi care se regăsesc în alimentele consumate în mod obişnuit, sunt esenţiali pentru o stare bună de sănătate.

Principalele tipuri de acizi graşi omega 3 sunt acidul alfa linoleic (ALA), acidul eicosapentanoic (EPA) şi acidul docohexanoic (DHA). EPA şi DHA, numiţi acizi graşi omega 3 cu lanţ lung, se găsesc în mod natural în peşte gras, cum ar fi somonul, şi în uleiurile de peşte, precum uleiul din ficat de cod.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că omega 3 cu lanţ lung are un efect insignifiant sau inexistent asupra riscului de deces în urma oricărei probleme de sănătate.

Creşterea aportului de aceşti acizi graşi - inclusiv EPA şi DHA - în principal prin suplimente are un efect insignifiant sau inexistent asupra evenimentelor cardiovasculare, a riscului de deces în urma bolilor coronariene, a accidentului vascular cerebral sau a tulburărilor de ritm cardiac.

''Cele mai credibile studii au demonstrat în mod constant puţine efecte sau niciun efect al acizilor graşi omega 3 cu lanţ lung asupra sănătăţii cardiovasculare. Pe de altă parte, deşi peştele gras este un aliment sănătos, nu reiese clar din numărul mic de studii clinice dacă o creştere a aportului de peşte gras în alimentaţie are rol protector asupra inimilor noastre", a declarat doctor Lee Hooper de la Universitatea East Anglia, unul dintre autorii principali ai cercetării.

Totuşi, suplimentele cu omega 3 s-au dovedit benefice pentru reducerea nivelului trigliceridelor. Însă, în acest caz a fost observat un efect secundar, respectiv reducerea aşa-numitului colesterol ''bun'', HDL, potrivit concluziilor publicate în jurnalul Cochrane Library.

Taylor Swift a fost distribuită în versiunea pentru marele ecran a musicalului ''Cats'', cel mai important rol în cinema obţinut de cântăreaţa americană până acum, potrivit informaţiilor apărute recent în publicaţiile de specialitate Variety şi Hollywood Reporter, preluate de Reuters, potrivit Agerpres.
Vedeta în vârstă de 28 de ani li se va alătura actriţei şi cântăreţei laureate cu Oscar Jennifer Hudson, prezentatorului de televiziune James Corden şi actorului britanic Ian McKellen în distribuţia peliculei, potrivit publicaţiilor citate.
Musicalul ''Cats'', compus de Andrew Lloyd Webber şi având la bază textul unor poeme de T.S. Eliot, a fost pentru prima dată jucat în Londra în 1981, după care a fost produs şi pe alte scene din lume. Adaptarea pentru marele ecran este produsă de Working Title Films, care nu a dat curs solicitărilor de a comenta informaţiile apărute în presă.
Swift, câştigătoarea a 10 premii Grammy şi al cărei album ''Reputation'' a fost cel mai bine vândut în 2017 în Statele Unite, a debutat ca actriţă în comedia romantică ''Valentine's Day'' (2010).
Citând surse apropiate producătorilor, publicaţia The Hollywood Reporter a scris că Hudson va juca, cel mai probabil, rolul Grizabella, personaj care interpretează balada ''Memory'', unul dintre cele mai faimoase fragmente muzicale din piesă.
Swift ar putea interpreta rolul pisicii Bombalurina, iar McKellen, pe cel al bătrânului motan Old Deuteronomy, precizează Hollywood Reporter.
Britanicul Tom Hooper, care a realizat ''The King's Speech'', film premiat cu Oscar la categoria ''cel mai bun film'', şi musicalul ''Les Miserables'', va regiza pelicula, iar filmările ar trebui să înceapă în noiembrie în Marea Britanie, potrivit Variety.

Concluziile studiului ar putea ajuta peisagiştii să proiecteze spaţii cu elemente precum căderi de apă sau spaţii cu animale şi fluturi, care să distragă atenţia de la dispozitivele electronice

Utilizarea dispozitivelor electronice mobile pentru activităţi precum verificarea noutăţilor de pe reţelele de socializare pe telefonul mobil sau scrierea de emailuri pe laptop anulează beneficiile petrecerii timpului în mijlocul naturii cum ar fi refacerea capacităţii de concentrare a creierului, este concluzia unui studiu realizat de Universitatea din Illinois, potrivit Xinhua, informează Agerpres.
Procedura de desfăşurare a studiului a presupus împărţirea celor 81 de participanţi în patru grupe: cei care se odihnesc în mijlocul naturii cu sau fără un laptop la dispoziţie şi cei care stau în interior, cu vedere spre locurile de parcare, pereţi sau clădiri, cu sau fără laptop. Toate spaţiile au fost prevăzute cu acces wireless la internet.
Participanţii au dat un test standard pentru verificarea atenţiei, după care au luat parte la 10 minute de activităţi cognitive, cum ar fi corectarea unui text şi operaţii matematice. Le-a fost din nou testată atenţia, după care au urmat 15 minute de pauză. În timpul pauzei, celor care aveau laptopurile asupra lor li s-a comunicat că le pot folosi pentru activităţi de divertisment cum ar fi reţelele de socializare, site-uri de ştiri, YouTube, bloguri, jocuri online, cumpărături online sau emailuri care nu au legătură cu munca. Nu au avut voie să folosească calculatoarele pentru activităţi legate de serviciu.
După pauză, participanţii au participat la un alt test de atenţie. Doar cei care s-au odihnit într-un spaţiu verde, fără acces la laptop au avut scoruri mai bune la testul final. Pentru ceilalţi, ''pauza de 15 minute nu a fost de fapt o pauză'', au specificat cercetătorii.
Nu este suficient să ieşi în natură, trebuie să pui deoparte dispozitivele mobile când te afli în acel spaţiu. ''Natura nu oferă niciun beneficiu dacă mintea ta este atentă la dispozitiv'', spune William Sullivan, profesor şi conducătorul departamentului de arhitectură peisagistică din cadrul Universităţii din Illinois.
Concluziile studiului ar putea ajuta peisagiştii să proiecteze spaţii cu elemente precum căderi de apă sau spaţii cu animale şi fluturi, care să distragă atenţia de la dispozitivele electronice.
''Aceştia pot ajuta oamenii să facă faţă stresului zilnic şi oboselii mentale creând peisaje pe care să fie greu să le ignori'', a spus Sullivan. ''Arhitecţii trebuie să se gândească la lucrurile care îi pot determina pe oameni să renunţe la telefoane''.
În etapa următoare, cercetătorii de la Universitatea din Illinois vor analiza timpul necesar creierului pentru a-şi reface capacitatea de concentrare.

Persoanele care consumă în mod regulat portocale au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta degenerescenţă maculară, o afecţiune oftalmologică comună în rândul persoanelor de vârstă medie din Australia, conform unui studiu recent efectuat în această ţară, citat de Xinhua, potrivit Agerpres.
Peste două mii de persoane adulte din Australia, cu vârste de peste 50 de ani, au fost implicate în această cercetare care a presupus monitorizarea lor pe parcursul unei perioade de 15 ani, potrivit Institutului pentru cercetări medicale Westmead.
În cazul persoanelor care au consumat cel puţin o porţie de portocale în fiecare zi a fost constatat un risc cu peste 60% mai redus de a se confrunta cu probleme de vedere 15 ani mai târziu.
Potrivit concluziilor studiului, beneficiile au fost observate şi în cazul celor care au consumat doar o portocală pe săptămână.
Cercetătoarea Bamini Gopinath, profesor asociat la Universitatea din Sydney, a notat că aceste concluzii au indicat faptul că flavonoidele din portocale contribuie la prevenirea degenerescenţei maculare.
Flavonoidele sunt antioxidanţi puternici care se găsesc în aproape toate fructele şi legumele. Despre aceştia se crede că au beneficii antiinflamatoare importante pentru sistemul imunitar.
Până în prezent nu a fost identificat un tratament care poate ajuta la vindecarea degenerescenţei maculară.
Scopurile principale ale cercetării au fost acelea de a explora ceea ce se ascunde în spatele afecţiunilor oftalmologice, dar şi condiţiile genetice şi de mediu care pot constitui o ameninţare la adresa acuităţii vizuale.

În urma unui sondaj, oamenii de ştiinţă au identificat peste două mii de persoane care susţineau că îşi aduc aminte lucruri de la vârsta de doi ani şi chiar mai devreme

În cazul a două cincimi din populaţie prima amintire este fictivă, aceasta fiind bazată pe fragmente din primele experienţe trăite şi întâmplări relatate, potrivit unui studiu efectuat de psihologi din Marea Britanie, citat de Press Association, potrivit Agerpres.
În urma unui sondaj, oamenii de ştiinţă au identificat peste două mii de persoane care susţineau că îşi aduc aminte lucruri de la vârsta de doi ani şi chiar mai devreme.
Potrivit cercetărilor, amintirile nu se pot forma înainte de vârsta de trei ani şi jumătate.
Totuşi, 893 dintre participanţii la sondaj au declarat că au amintiri chiar de înainte de prima aniversare.
Oamenii de ştiinţă au studiat conţinutul, limba, natura şi detaliile descriptive ale amintirilor timpurii. Ei au descoperit că acestea erau de fapt un mozaic fictiv bazat pe fragmente din primele experienţe trăite, coroborate cu fapte derivate din fotografii şi conversaţii cu membrii familiei.
''În cadrul studiului nostru i-am rugat pe participanţi să povestească fiecare primă amintire pe care o pot rememora cu adevărat şi le-am cerut să fie siguri că aceasta nu era asociată cu o relatare de familie sau o fotografie'', a explicat profesor Martin Conway, unul dintre oamenii de ştiinţă de la City University of London.
''Când am analizat răspunsurile participanţilor am descoperit că multe dintre aceste prime 'amintiri' erau în mod frecvent asociate cu copilăria, un exemplu tipic fiind cel al unei amintiri despre un cărucior. În cazul respectivei persoane, acest tip de amintire putea rezulta din relatarea cuiva care ar fi putut spune, spre exemplu, 'mama avea un cărucior mare şi verde'. Persoana în cauză îşi imaginează apoi aspectul acestuia. În timp, aceste fragmente devin o amintire şi de multe ori persoana respectivă începe să adauge diverse lucruri precum un şir de jucării deasupra acestuia'', a adăugat specialistul.
''Lucru de o importanţă crucială, persoana care le rememorează nu este conştientă de faptul că este vorba despre o amintire fictivă. De fapt, când oamenilor li se spune că amintirile lor sunt false, de multe ori nu le vine să creadă'', a mai spus Conway.
Studiul, publicat în jurnalul Psychological Science, sugerează că primele amintiri sunt fictive în cazul a 40% din populaţie.
''Sugerăm că ceea ce are în minte o persoană când rememorează prime amintiri fictive improbabile este o reprezentare mintală episodică asemănătoare unei amintiri ce constă în fragmente provenind dintr-o experienţă timpurie sau din relatarea unor întâmplări sau informaţii despre copilăria lor'', a notat doctor Shazia Akhtar de la University of Bradford, una dintre principalele autoare ale studiului.
''Ulterior, alte detalii pot fi deduse sau adăugate în mod inconştient, cum ar fi spre exemplu purtarea unui scutec în pătuţul de sugar'', a adăugat Akhtar.

Regizoarea Elizabeth Banks a anunţat pe Twitter cine va juca în viitorul ei remake pentru marele ecran al filmului "Charlie's Angels", relatează agenţia de ştiri UPI, potrivit Agerpres.
"#CharliesAngels #KristenStewart @NaomiScott şi @ellabalinska. Urmăriţi @CharliesAngels numai în cinematografe pe 27 septembrie 2019", a postat Elizabeth Banks pe Twitter.
Hollywood Reporter a relatat că Banks va juca şi rolul lui Bosley, unul dintre personajele secundare din film.
Kristen Stewart este cunoscută în principal pentru rolurile din franciza "Twilight", iar Naomi Scott va juca în următorul film cu actori al Disney, "Aladdin". La rândul ei, Ella Balinska este o actriţă nou-venită din Anglia, remarcată în filmele "Tiers of the Tropics", "Hunted", dar şi în serialul "Midsomer Murders".
Franciza "Charlie's Angels", despre trei femei detectiv, a început ca serial tv difuzat în perioada 1976 şi 1981. De-a lungul anilor, din distribuţie au făcut parte Kate Jackson, Farrah Fawcett, Jaclyn Smith, Cheryl Ladd, Shelly Hack, Tanya Roberts şi David Doyle.
Drew Barrymore, Cameron Diaz, Lucy Liu şi Bill Murray au jucat în filmul pentru marele ecran din 2000 şi în sequel-ul din 2003, "Charlie's Angels: Full Throttle".

Psiholog: “Poate părea paradoxal, însă grija faţă de propria persoană nu este o formă de egoism, ci poate cea mai mare formă de altruism”

 

Printre primele întrebări pe care le pune un psiholog oamenilor este şi întrebarea: “Cine este cea mai importantă persoană din viaţă ta?”. Răspunsul este invariabil: “copilul, părintele, iubitul/a, căţelul, pisica etc.”, adică oricine altcineva în afară de propria persoană. Rar, unele persoane răspund cu: “da, ştiu că ar trebui să fiu eu, dar…”.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, atunci când oamenii află sau îşi amintesc că cea mai importantă persoană din viaţă lor sunt chiar ei înşişi, au de obicei reacţia: “asta nu e egoism?”, când în realitate, consideră specialistul, ar fi cea mai mare formă de altruism.
“Poate părea paradoxal, însă grija faţă de propria persoană nu este o formă de egoism, ci poate cea mai mare formă de altruism. Dacă am grijă de mine, de împlinirea nevoilor mele, de starea mea de bine, de creşterea încrederii în sine şi în forţele proprii, dacă învăţ să mă iubesc, să mă accept aşa cum sunt, să mă respect pentru ceea ce sunt, pot fi de folos şi persoanelor importante din viaţă mea. Dacă mie mi-e rău, nu sunt decât un exemplu prost pentru cei dragi, ajutorul şi susţinerea dată este la pachet cu suferinţă personală şi ajungem în timp să plângem cu toţii ţinându-ne de mâna. În cazul acesta cine pe cine ajută, cine pe cine susţine, cine pe cine mai iubeşte?”, explică psihoterapeutul.
Specialistul afirmă că, atunci când învăţăm să ne iubim pe noi întâi de toate, ne ridicăm de jos, învăţăm să “mergem” cu fruntea sus prin viaţă noastră emoţională, să ne iubim, să ne respectăm, să ne împlinim nevoile şi dorinţele, ne creştem încrederea în noi şi… aici apare diferenţa, diferenţa reală între egoism şi altruism. Dacă ai hotărât să ai grijă de tine şi să te pui pe primul loc, ai învăţat să trăieşti frumos, până aici eşti pregătit pentru a dărui, pentru a susţine, pentru a iubi, pentru a fi de folos.

8 sfaturi utile

1. Dacă ai învăţat să zâmbeşţi, arată-le şi altora, spune-le şi altora că pot face asta... altfel ai învăţat degeaba! Dacă o ţii pentru tine, e egoism!
2. Dacă ai învăţat cum să ai mai mare încredere în tine, spune-le şi altora că pot face asta... altfel ai învăţat degeaba! Dacă o ţii pentru tine, e egoism!
3. Dacă ai învăţat cum să te iubeşţi, respecţi şi să te simţi împlinit în viaţă ta, spune-le şi altora că pot face asta... altfel ai învăţat degeaba! Dacă o ţii pentru tine, e egoism!
4. Dacă ţie îţi este în sfârşit bine în viaţă ta, spune-le şi altora că pot face asta... altfel ai învăţat degeaba! Dacă o ţii pentru tine, e egoism!
5. Dacă ai învăţat să ceri să-ţi fie respectate timpul, muncă, cunoştinţele, implicarea sufletească, capacitatea ta de înţelegere, acceptare şi iubire, aminteşte-ţi că şi ceilalţi au aceleaşi nevoi şi oferă toate acestea pur şi simplu... altfel n-ai făcut decât să-ţi creşţi ego-ul! Dacă o faci doar pentru tine, e egoism!
6. Dacă tu ai învăţat toate aceste lucruri şi te bucuri de ele, cu siguranţă cineva, cineva care a făcut la un moment dat acest drum, a fost dispus să te asculte, să-ţi arate, să te îndrume, să te susţină, să-ţi aloce timp şi suflet pentru că şi tu să trăieşti frumos!
7. Tu cât timp şi suflet eşti dispus să aloci pentru a spune celorlalţi că şi ei pot învaţă să trăiască frumos? Pur şi simplu să ştie că se poate…
8. Tu cât eşti dispus să acorzi celorlalţi ceea ce şi tu ai primit cândva: respectul pentru sentimentele, nevoile, dorinţele, timpul, cunoştinţele, acţiunile şi implicarea lor?
“Aici şi acum faci diferenţa cu adevărat între egoism şi altruism! Atunci când decizi să arăţi că tot ceea ce ai învăţat n-a fost degeaba! Dacă ţii pentru tine, ţi s-a îndeplinit cea mai mare temere: tocmai ai devenit egoist! Poate-ţi place şi atunci rămâi aşa! Însă, dacă vrei să fii mai bun, ajută-i şi pe alţii să fie mai buni sau măcar să şţie că pot deveni mai buni! Dacă vrei să fii mai bun, oferă celorlalţi exact ceea ce tu îţi doreşti şi aştepţi să primeşti de la ei! Şi aminteşte-ţi că ţi se cuvine doar atunci când şi tu dăruieşti, în rest este câştig prin implicare”, conchide psihologul.

Rezultatele studiului prezentat în cadrul Conferinţei Internaţionale a Asociaţiei Alzheimer au evidenţiat unii dintre primii paşi concreţi care pot fi făcuţi pentru reducerea riscului de demenţă, potrivit experţilor

Scăderea considerabilă a tensiunii arteriale a redus în mod semnificativ riscul de declin cognitiv şi demenţă în rândul pacienţilor hipertensivi care au luat parte la un studiu clinic susţinut de Guvernul Statelor Unite, conform unui anunţ publicat recent de cercetători, citat de Reuters, informează Agerpres.
Rezultatele studiului prezentat în cadrul Conferinţei Internaţionale a Asociaţiei Alzheimer, eveniment desfăşurat în Chicago, au evidenţiat unii dintre primii paşi concreţi care pot fi făcuţi pentru reducerea riscului de demenţă, potrivit experţilor.
Concluziile vin în urma unui studiu clinic marcant, denumit SPRINT, la care au participat peste 9.300 de pacienţi diagnosticaţi cu hipertensiune, cercetare care a relevat beneficii semnificative din punct de vedere cardiovascular în cazul persoanelor a căror tensiune sistolică - primul set de cifre obţinut în urma evaluării tensiunii - a fost redusă considerabil sub valoarea de 120, în comparaţie cu subiecţii a căror tensiune a scăzut puţin sub 140.
Studiul SPRINT MIND s-a concentrat pe implicaţiile reducerii considerabile a tensiunii arteriale asupra simptomelor demenţei din orice cauză şi a declinului cognitiv uşor, precursor demenţei.
Potrivit rezultatelor, persoanele a căror tensiune sistolică a fost redusă sub valoarea 120 au prezentat o rată cu 19% mai mică de apariţie a declinului cognitiv uşor. De asemenea, s-a observat o scădere cu 15% a posibilităţii de apariţie a declinului cognitiv şi a demenţei, combinate.
''Mergeţi la doctor şi aflaţi cifrele'', a concluzionat în urma acestor rezultate Keith Fargo, director de programe ştiinţifice şi de informare în cadrul Asociaţiei Alzheimer. Acesta a precizat că persoanele diagnosticate cu hipertensiune trebuie să beneficieze de tratament.
''Ştiam că (scăderea tensiunii) reduce riscul de deces ca urmare a accidentului vascular şi a atacului de cord, însă acum cunoaştem că aceasta susţine îmbătrânirea sănătoasă a creierului'', a precizat el într-un interviu.
Deşi a prezentat efectele reducerii tensiunii asupra declinului cognitiv uşor şi a declinului cognitiv uşor combinat cu demenţă, cercetarea nu a demonstrat o reducere a riscului de demenţă, sau cel puţin nu încă, precizează Reuters.
Demenţa este un proces îndelungat, a subliniat Fargo, care şi-a exprimat convingerea că, pe măsură ce studiul va continua, mai multe persoane incluse în grupul celor a căror tensiune a fost redusă puţin sub 140 vor dezvolta această boală.
Cercetarea a analizat toate cauzele de demenţă, inclusiv Alzheimer - cea mai des întâlnită formă, caracterizată prin acumularea unei proteine specifice (beta-amiloid) în creier - şi demenţă vasculară, cauzată de reducerea cronică a fluxului de sânge la nivelul creierului.

Pagina 324 din 384