Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Astăzi, luni, 25 iunie 2018, peste 3.000 de elevi gălăţeni susţin prima probă scrisă a examenului de Bacalaureat 2018, proba scrisă la limba şi literatura română. Probele scrise ale examenului de Bacalaureat de anul acesta se vor desfăşura în perioada 25-28 iunie 2018 după următorul calendar:
- 25 iunie 2018 - proba Ea) - Limba şi literatura română - la această probă sunt înscrişi 3.278 elevi;
- 26 iunie 2018 - proba Eb) - Limba şi literatura maternă;
- 27 iunie 2018 - proba Ec) - Proba obligatorie a profilului - la această probă sunt înscrişi 3.325 elevi;
- 28 iunie 2018 - proba Ed) - Proba la alegere a profilului şi specializării - la această probă sunt înscrişi 3.383 elevi.

Probele se susţin în nouă centre de examen, şapte în municipiul Galaţi şi două în municipiul Tecuci. La nivelul municipiului Galaţi au fost organizate şi două centre zonale de evaluare a lucrărilor scrise.

Afişarea rezultatelor iniţiale va avea loc pe data de 04 iulie 2018, până la ora 12:00, contestaţiile se vor depune în aceeaşi zi, între orele 12:00 - 16:00, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 09 iulie 2018.

Duminică, 24 Iunie 2018 00:00

Janet Jackson şi bătălia cu depresia

Cântăreaţa americană Janet Jackson a vorbit despre "intensa" sa bătălie cu depresia, ale cărei cauze ar fi un complex de inferioritate pe care l-a avut din copilărie, precum şi rasismul şi sexismul cu care s-a confruntat de-a lungul vieţii, într-un articol publicat în revista Essence, citat de Mediafax.
În acelaşi articol, cântăreaţa în vârstă de 52 de ani a vorbit despre bucuria pe care a cunoscut-o după ce a născut primul ei copil, anul trecut.
Însă, pe când avea 30 de ani, a trecut printr-o perioadă dificilă. "Lupta era intensă. Puteam să analizez la nesfârşit sursa depresiei mele", potrivit articolului publicat de revista dedicată femeilor afro-americane Essence.
"O imagine de sine proastă, care ar fi putut izvorî dintr-un sentiment de inferioritate din copilărie. Ar putea fi legată de eşecul de a atinge standarde imposibile. Şi, bineînţeles, problemele legate de rasism şi sexism din societate", a scris aceasta.
"Luate împreună, depresia este o boală persistentă şi înfricoşătoare. Din fericire, mi-am găsit calea", a mai scris artista.
Janet Jackson s-a întors, după o pauză muzicală, cu un album în 2015, promovat printr-un turneu, care a fost întrerupt brusc.
L-a născut pe fiul ei, Eissa, anul trecut, iar, la câteva luni după, s-a despărţit de soţul ei, cel de-al treilea, miliardarul originar din Qatar Wissam Al Mana.
Janet Jackson este mezina familiei Jackson şi, exceptându-l pe Michael Jackson, este singura care s-a bucurat de succes în cariera solo, reuşind să vândă peste 100 de milioane de albume în lumea întreagă, de la debutul ei, în 1982. De-a lungul anilor, artista americană a fost recompensată cu şase premii Grammy, 12 American Music Awards, 33 Billboard Music Awards, 10 MTV Video Music Awards, două premii Emmy şi un Glob de Aur.

Mesajul pe care l-a purtat Melania Trump pe spatele jachetei, la urcarea în avion pentru o vizită la două centre de asistenţă socială din Texas care adăpostesc mai mult de 2.300 de copii care au intrat ilegal în SUA împreună cu parinţii lor, a stârnit valuri de comentarii, informează Mediafax.
Prima Doamnă a purtat o haină care avea scris pe spate "I really don't care. Do u?" (n.r. - traducere în română: "Chiar nu-mi pasă. Vouă?"), un mesaj se pare adresat presei, deoarece în timpul vizitei la cele două centre Melania Trump n-a mai purtat haina.
Într-un mesaj publicat pe Twitter, Donald Trump, a precizat că soţia sa a transmis astfel un mesaj în legătură cu "Fake news", arătând că nu se mai lasă afectată în niciun fel de ştirile false.
Vizita primei doamne la centrul pentru copii Upbring New Hope vine după ce preşedintele Donald Trump a semnat ordinul care a abrogat decretul prin care copiii imigranţilor ilegali au fost despărţiţi de familiile lor. În ciuda acestui lucru, politica sa de urmărire penală a imigranţilor ilegali rămâne.
Melania Trump, care se concentrează pe situaţia copiilor, ar putea fi cea care l-ar fi determinat pe soţul său să ia această decizie.
Prima Doamnă a transmis prin purtătoarea sa de cuvânt că ”urăşte” să vadă familii despărţite la graniţă. Un oficial de la Casa Albă a precizat că prima doamnă i-a adus la cunoştiinţă preşedintelui opinia sa, spunându-i că trebuie să ia o măsură prin care familiile imigranţilor să rămână împreună.

În România, cu toate că s-au înregistrat progrese importante în ultimii ani, politicile privind asistenţa medicală şi farmaceutică se luptă să echilibreze în mod eficient accesul, cheltuielile şi eficienţa costurilor - este una dintre concluziile studiului "Opţiunile pentru finanţarea asistenţei medicale şi a medicamentelor în România", prezentat recent de Local American Working Group şi realizat de Economist Intelligence Unit, citat de Agerpres.
Potrivit studiului, cheltuielile totale din sistemul de sănătate sunt greu de comparat nu numai cu cele din ţări europene mai bogate, dar chiar cu cele din multe ţări care au un PIB echivalent pe locuitor.
Studiul arată că România oferă "aparent" un sistem universal de sănătate locuitorilor săi, acoperirea fiind slabă.
"Cheltuielile totale (publice şi private) ale României privind sistemul de sănătate s-au ridicat la aproximativ 5,5% din PIB în 2016, conform Economist Intelligence Unit. În ciuda creşterii rapide a cheltuielilor în ultimii ani, această cheltuială rămâne mai mică decât media de aproximativ 7% pentru noii membri ai UE şi printre cele mai mici ponderi din statele UE. La o valoare estimată de 200 dolari în 2016, consumul de medicamente pe locuitor din România este printre cele mai scăzute din Europa (media vest-europeană este de aproximativ 450 dolari, iar media din Europa Centrală şi de Est este de aproximativ 220 dolari). Piaţa totală a produselor farmaceutice din România, estimată la 4 miliarde dolari în 2016, este similară cu cea a Ungariei, care are jumătate din populaţia României", precizează studiul.
Conform cercetării, procesul de includere pe lista de rambursare pentru medicamente noi este încă îndelungat.
"Un dosar de evaluare a tehnologiei medicale (health technology assessment - HTA) este obligatoriu pentru rambursare, iar noile produse nu sunt disponibile pentru pacienţi prin sistemul naţional de asigurări de sănătate înainte de îndeplinirea tuturor măsurilor legislative, inclusiv finalizarea negocierilor privind contractele cost-volum/ cost-volum-rezultat, publicarea hotărârii de guvern şi finalizarea protocoalelor de prescripţie terapeutică. În plus, actualele linii directoare HTA din România nu facilitează evaluarea completă a medicamentelor noi, deoarece ele se concentrează pe elementele de economisire a costurilor şi, în plan secundar, pe eficacitate şi siguranţă", subliniază studiul citat.
Acelaşi document arată faptul că România nu are un fond separat pentru medicamentele inovatoare.
"Are într-adevăr un program de acces timpuriu şi prevederi pentru acorduri de acces în condiţii specifice, care permit includerea de noi medicamente în lista de rambursare pe baza unei înţelegeri negociate privind preţurile şi accesul. Astfel de acorduri, care se fac, de obicei, pe bază de cost-volum sau cost-volum-rezultat, se confruntă totuşi cu mai multe bariere. Medicamentele trebuie să trateze boli fără alternative terapeutice, iar furnizorul trebuie să ofere reduceri foarte mari pentru pacienţii eligibili. Totodată, procesul de aplicare este adesea împiedicat de lipsa de personal în comitetul de negociere. Combinarea acestor bariere contribuie în mod clar la situarea României pe o poziţie inferioară în ceea ce priveşte accesul la medicamente şi, mai ales, în ceea ce priveşte accesul la medicamente inovatoare", menţionează studiul.

Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern care prevede interzicerea vânzării băuturilor energizante persoanelor cu vârste sub 18 ani, dar şi comercializarea acestora prin automate, informează Agerpres.
Proiectul prevede şi interzicerea comercializării băuturilor energizante în unităţi sanitare, în incinta şi la o distanţă mai mică de 50 metri faţă de orice punct de acces în unităţi de învăţământ, cu excepţia unităţilor de învăţământ superior. Distanţa se va măsura pe lungimea drumului public.
"Prezenta hotărâre are drept scop protejarea sănătăţii populaţiei din România prin stabilirea unor măsuri privind prevenirea şi limitarea efectelor consumului de băuturi energizante de către populaţie, prin interzicerea comercializării băuturilor energizante către minori, prin desfăşurarea de activităţi de informare şi educare a populaţiei şi informarea consumatorilor cu privire la efectele consumului de băuturi energizante asupra sănătăţii", se arată în proiect.
Potrivit documentului, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin structurile de specialitate, pot să solicite producătorilor, distribuitorilor sau importatorilor de băuturi energizante, pentru fiecare marcă sau tip, documente, inclusiv buletine de analiză, care să demonstreze conformitatea produselor cu legislaţia în vigoare. Amenzile prevăzute în proiect sunt cuprinse între 5.000 şi 20.000 de lei. În document se menţionează că produsele introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 1 iulie 2018 care nu respectă cerinţele pot fi comercializate până la epuizarea acestor stocuri. Proiectul este pus în dezbatere publică până pe 25 iulie.

Jean-Claude Juncker (foto), preşedintele Comisiei Europene (CE), a criticat recent tarifele impuse de către Donald Trump şi a declarat că Uniunea Europeană va face tot ce îi stă în putinţă pentru a rebalansa comerţul transatlantic, relatează Reuters, citat de Mediafax.
„Decizia Statelor Unite de a impune taxe vamale încalcă încrederea comună” a declarat Juncker în timpul unei vizite la Dublin. „De fapt, este contrară oricărei logici şi fără precedent în istorie. Răspunsul nostru trebuie să fie clar, dar cumpătat”, a subliniat Juncker.
„Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a reveni la o situaţie echilibrată şi sigură”, a adăugat preşedintele Comisiei Europene.

O treime dintre copiii din Marea Britanie, aproximativ 4,5 milioane, trăiesc în zone cu un grad ridicat de poluare, arată un raport realizat de UNICEF şi citat de agenţia Reuters, informează Mediafax.
Guvernul Marii Britanii a anunţat luna trecută o serie de măsuri pentru combaterea poluării, după ce Comisia Europeană a ameninţat Marea Britanie şi alte cinci ţări europene că vor trebui să se prezinte în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru nerespectarea limitelor de calitate a aerului.
Raportul UNICEF arată că planurile ţării nu sunt destul de precise şi cere luarea unor măsuri specifice şi urgente pentru reducerea poluării aerului în zonele afectate cel mai mult.
„După planurile guvernului de îmbunătăţire a calităţii aerului, pentru cel puţin încă 12 ani aproximativ 71% dintre oraşele din Marea Britanie vor avea un nivel mult prea ridicat de poluare”, relatează raportul.
Un alt raport eliberat joi de către Global Action Plan, arată că cei mici sunt cu 30% mai expuşi decât adulţii la poluarea provocată de maşini pe străzile aglomerate din oraşe, având în vedere înălţimea lor.
Ministrul britanic al Mediului, Michael Gove, a declarat că raportul Global Action Plan este îngrijorător şi arată de ce guvernul trebuie să ia măsuri imediate pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.
„Noua noastră Strategie pentru Aer Curat stabileşte clar cum Marea Britanie va fi prima mare economie care reduce poluarea aerului în limitele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi am investit 3,5 miliarde de lire pentru reducerea emisiilor dăunătoare”, a declarat ministrul.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a denunţat recent ascensiunea atitudinilor naţionaliste şi populiste, o formă de "lepră care se răspândeşte" în Europa, atrăgând riposta liderilor partidelor radicale din Italia, care au denunţat "ipocrizia" Parisului, informează Mediafax.
"Se răspândeşte lepra în Europa - naţionalismul care a renăscut, închiderea frontierelor de către cei care trădează ideea de azil. (...) Am nevoie de oameni care să creadă în ideea Europei, de cetăţeni francezi care să creadă în acest proiect, întrucât ei ştiu care a fost preţul naţionalismului, preţul prostiei", a declarat Emmanuel Macron, potrivit postului Europe1, reiterând că vrea o "Europă care să le ofere protecţie" celor defavorizaţi.
Emmanuel Macron a făcut aceste declaraţii în contextul disputelor cu noul Guvern din Italia pe tema imigraţiei extracomunitare.
Vicepremierul Italiei, Luigi Di Maio, liderul Mişcării Cinci Stele (populistă, antisistem), a catalogat "ofensatoare" afirmaţiile lui Emmanuel Macron, potrivit agenţiei Adnkronos şi cotidianului La Repubblica. "Adevărata lepră este ipocrizia celor care au respins imigranţii la frontiera" dintre Franţa şi Italia şi care "dau lecţii morale despre dreptul la o repartizare echitabilă a imigranţilor. Solidaritatea este europeană sau nu este deloc", a spus Luigi di Maio, care este şi ministru al Dezvoltării Economice în Guvernul Giuseppe Conte.
La rândul său, ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, liderul partidului de extremă-dreapta Liga Nordului, a denunţat "insultele" lui Emmanuel Macron. "Aceste insulte nu mă afectează, ci îmi dau putere. În timp ce el vorbeşte, eu depun eforturi pentru a bloca traficul de imigranţi pe Marea Mediterană şi pentru a le da înapoi italienilor numeroasele oraşe ocupate de mafioţi. Unii vorbesc, iar alţii acţionează", a spus Matteo Salvini.

Guvernul a aprobat recent un memorandum prin care le va acorda transportatorilor rutieri de mărfuri şi persoane un ajutor de stat constând în returnarea unei părţi din acciza la carburanţi, arată un comunicat al Ministerului Finanţelor, citat de Mediafax.
„Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, Memorandumul cu tema: Încadrarea schemei de ajutor de stat reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor în baza alin. (9) şi (10) ale art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în politicile economico-bugetare şi financiare ale statului român”, menţionează Ministerul Finanţelor.
Proiectul de Memorandum se referă la instituirea unei scheme de ajutor de stat care prevede sprijinirea operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, precum şi transport de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane.
„Prin schema de ajutor de stat se restituie sumele reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor, de la bugetul de stat, în baza unor decizii de aprobare a cererii de restituire a accizei. Bugetul total maxim estimat al schemei este de 60 milioane lei, cu posibilitatea suplimentării. Numărul total estimat de beneficiari pe întreaga durată de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 1.500”, mai arată comunicatul.
Perioada de valabilitate a schemei în care se vor emite decizii de aprobare a cererilor de restituire a accizei este 2018-2020, iar perioada în care se vor efectua plăţile ajutorului de stat este 2018-2020.
Costurile eligibile constau în sumele care reprezintă diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat, prevăzute de Codul fiscal, pentru motorină.
„Condiţiile şi procedura de acordare a ajutorului de stat către operatorii economici care efectuează transport rutier se vor stabili săptămâna viitoare prin hotărâre a Guvernului”, mai arată Ministerul Finanţelor.

Legea de limitare a vânzării terenurilor agricole către străini este „cel mai bolşevic act normativ apărut după 1989” şi „prezintă foarte multe aspecte de neconstituţionalitate”, a declarat recent avocatul Cristian Popescu, informează Mediafax.
„Legea aceasta este cel mai bolşevic act normativ. Dincolo de dualitatea români/străini, legea îi loveşte exact pe fermieri, pe cetăţenii români, prezintă foarte multe aspecte de neconstituţionalitate”, a spus avocatul. „Practic, acum nu mai poţi cumpăra pământ într-o comună dacă nu locuieşti acolo, şi asta de cel puţin trei ani. În aceste condiţii, cum se mai poate vorbi despre dezvoltarea fermelor, despre investiţii în agricultură?”, a mai spus Cristian Popescu.
Fermierii şi specialiştii din agricultură s-au reunit recent într-o nouă ediţie a conferinţei Mediafax „Fermierii României”, organizată în colaborare cu Agrointeligenţa şi dedicată preţurilor corecte pentru recoltele anului 2018.

Pagina 384 din 412