Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Obezitatea poate creşte riscul de artrită nu doar în cazul persoanelor cu greutate corporală peste valorile normale ci şi al copiilor şi nepoţilor acestora, conform unui studiu recent, efectuat la Facultatea de Medicină a Universităţii Washington din St. Louis, Statele Unite, citat de agenţia Xinhua, potrivit Agerpres.
Cercetătorii au analizat peste 120 de şoareci ai căror părinţi au urmat o dietă bogată în grăsimi şi au descoperit că descendenţii lor, deşi consumaseră o hrană săracă în grăsimi, aveau o greutate semnificativ mai mare şi un procent ridicat de grăsime corporală în comparaţie cu urmaşii rozătoarelor care nu au urmat o dietă bogată în grăsimi.
Când aceşti şoareci aveau pui - a treia generaţie reprezentată de nepoţi ai şoarecilor studiaţi iniţial - aceştia manifestau tendinţa de a lua în greutate cu aproape 20% mai mult în comparaţie cu puii rozătoarelor care nu fuseseră niciodată supraponderale. În plus, prezentau un risc mai mare de dezvolta artrită. Tendinţa s-a menţinut şi la generaţia următoare de şoareci, care a luat în greutate cu până la 10%.
Puii din a treia generaţie au prezentat, de asemenea, niveluri mai mari de molecule pro-inflamatorii, în ciuda faptului că nu fuseseră niciodată hrăniţi cu alimente bogate în grăsimi. Cantităţile mai mari ale acestor molecule, numite citokine, sunt asociate cu diverse probleme de sănătate, inclusiv artrită.
Potrivit studiului, şoarecii din a treia generaţie au prezentat niveluri mai mari de molecule pro-inflamatorii şi niveluri mai mici de molecule anti-inflamatorii.
De asemenea, puii din generaţia a doua şi a treia, urmaşi ai şoarecilor obezi, au prezentat un risc ridicat de apariţie a unor modificări la nivelul oaselor şi cartilajelor, ceea ce reprezintă o posibilitate mai mare de a dezvolta osteoartrită.
''Nu putem presupune că tot ce am identificat la aceşti şoareci se va dovedi adevărat în cazul oamenilor'', a declarat autoarea principală a studiului, Natalia S. Harasymowicz din cadrul universităţii citate.
''Însă, există din ce în ce mai multe dovezi potrivit cărora atunci când părinţii au o alimentaţie deficitară, fumează sau abuzează de alcool, următoarea generaţie are un risc mai mare de a moşteni o predispoziţie pentru diabet, cancer sau alte boli'', a adăugat cercetătoarea.
''Se ştie de mai mulţi ani că obezitatea este cel mai important factor de risc de osteoartrită ce poate fi prevenit'', a declarat la rândul său cercetătorul Farshid Guilak, profesor de chirurgie ortopedică. ''Totuşi, se dovedeşte că obezitatea creşte riscul de artrită şi în părţi ale corpului care nu susţin greutatea, cum ar fi mâna sau degetul mare. Am aflat că schimbările în ceea ce priveşte încărcătura mecanică, ce apar odată cu obezitatea, nu par a fi factorii de risc primari pentru artrită'', a menţionat specialistul. ''Riscul provine, aproape integral, de la influenţe metabolice sau dietetice şi este transmis apoi generaţiilor următoare'', a explicat Guilak.
Harasymowicz a subliniat că din cercetare reiese faptul că ''dieta deficitară şi obiceiurile nocive nu afectează doar persoana care le practică, ci şi generaţiile viitoare''.
''Recunoaşterea acestui factor potenţial de risc îi poate convinge pe oameni să ia măsuri pentru a fi mai sănătoşi şi pentru a-şi reduce greutatea corporală, putând să scadă astfel riscurile şi pentru copiii şi nepoţii lor'', a adăugat Harasymowicz.
În Statele Unite, artrita afectează una din cinci persoane. Dar, conform Centrului american pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, impactul creşte în rândul celor care suferă de obezitate ajungând la una din trei persoane.
Studiul a fost publicat online în jurnalul ştiinţific Arthritis & Reumatology.

Lady Gaga va juca rolul principal feminin într-un nou lungmetraj, regizat de Ridley Scott, în care vedeta pop o va interpreta pe soţia lui Maurizio Gucci, moştenitorul dinastiei Gucci din industria modei, asasinat în 1995, a anunţat presa de la Hollywood, citată de Reuters şi Press Association, potrivit Agerpres.
Lady Gaga, al cărei prim rol principal jucat într-un lungmetraj cinematografic - în filmul "A Star Is Born" - a fost lăudat anul trecut de criticii de specialitate, o va interpreta de această dată pe Patrizia Reggiani, care a petrecut 18 ani într-o închisoare italiană, după ce a fost găsită vinovată de organizarea asasinării în 1995 la Milano a fostului ei soţ, Maurizio Gucci, nepotul fondatorului casei de modă Gucci, au anunţat publicaţiile americane Variety, The Hollywood Reporter şi Deadline.
Patrizia Reggiani, supranumită "Văduva Neagră" în timpul acelui proces pentru crimă, unul dintre cele mai intens mediatizate scandaluri din înalta societate a Italiei, a fost eliberată din închisoare în 2016.
Maurizio Gucci, care a ocupat pentru o vreme funcţia de director general al casei Gucci, a fost împuşcat mortal de un asasin plătit în faţa birourilor companiei sale în anul 1995, precizează Press Association.
Patrizia Reggiani a fost condamnată pentru orchestrarea acelui asasinat. Încercând să obţină o anulare a verdictului, cele două fiice ale sale au declarat în instanţă că o tumoare cerebrală a afectat comportamentul mamei lor.
Ridley Scott va regiza şi va produce acest lungmetraj, a cărui dată de lansare nu a fost deocamdată anunţată.
Proiectul reprezintă primul lungmetraj de pe agenda cântăreţei pop Lady Gaga - o artistă cu origini italiene, dar născută la New York - după debutul ei pe marele ecran în "A Star Is Born", un film regizat şi produs de Bradley Cooper, care a interpretat şi rolul principal masculin.
Pentru interpretarea sa din pelicula "A Star Is Born", Lady Gaga a fost nominalizată la categoria "cea mai bună actriţă în rol principal", însă trofeul a fost câştigat de Olivia Colman, protagonista filmului "The Favourite". Lady Gaga a câştigat în cele din urmă premiul Oscar pentru cel mai bun cântec original cu single-ul "Shallow", inclus pe coloana sonoră a filmului "A Star Is Born".
Cel mai recent film regizat de Ridley Scott a fost thrillerul poliţist "All the Money in the World" (2017). Renumitul regizor britanic a fost nevoit în ultimul moment să filmeze din nou anumite scene din această peliculă, după ce Kevin Spacey, concediat de producători în urma unor acuzaţii de comportament sexual indecent, a fost înlocuit cu actorul Christopher Plummer.

Sâmbătă, 02 Noiembrie 2019 13:26

A murit Leo Iorga

Fostul solist al trupei Compact, Leo Iorga, a murit în această dimineaţă, sâmbătă, 02 noiembrie 2019, a anunţat fostul său coleg de trupă, cântăreţul şi compozitorul, Adrian Ordean, pe pagina sa de Facebook. "Acum cinci minute, colegul meu de trupă, Leo Iorga, a plecat spre o lume mai bună... Dumnezeu să-l ierte. Va rămâne în inimile noastre pentru totdeauna", a scris Adrian Ordean. Leo Iorga s-a luptat mult timp cu o boală necruţătoare şi în ultimul timp a fost internat la Spitalul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Capitală.

Primăria municipiului Galaţi a anunţat astăzi, vineri, 01 noimebrie 2019, că începând de luni, 04 noiembrie 2019, se vor executa lucrări de semnalizare rutieră pentru implementarea sensurilor unice pe mai multe străzi din oraş. Montarea noilor indicatoare rutiere se va face în 3 etape. Astfel, în cadrul primei etape este vorba despre strada Vasile Alecsandri (tronsonul cuprins între strada Domnească şi strada Mihai Bravu), strada Mihai Bravu, strada Ep. Melchisedec Ştefănescu (tronsonul cuprins între strada Mihai Bravu şi strada Domnească), strada Nicolae Bălcescu (tornsonul cuprins între strada Basarabiei şi strada Gării) şi Aleea Paul Bujor. În etapa a doua se vor face astfel de lucrări pe străzile Ştiinţei, Grădina Veche, Dragoş Vodă, Dr. Al. Carnabel. Iar în etapa a treia vor intra în noul program de semnalizare rutieră stăzile Vasile Alecsandri, Ep. Melchisedec Ştefănescu, Cezar, Elena Doamna, Rizer şi Cerealelor. Municipalitatea precizează că intervalul de timp necesar executării fiecărei etape în parte va fi adus la cunoştinţa cetăţenilor pe site-ul Primăriei municipiului Galaţi.

Foto în Galeria de imagini de mai jos!

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Galaţi transmis presei astăzi, vineri, 01 noiembrie 2019, în judeţul Galaţi s-a respectat întocmai programul calendaristic al acţiunilor de pregătire a alegerilor pentru Preşedintele României, organizarea fiind coordonată de prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, în calitate de preşedinte al Comisiei tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a alegerilor. Astfel, în judeţul Galaţi au fost amenajate 436 de secţii de votare, dintre care 176 în municipiul Galaţi şi 33 în municipiul Tecuci, numărul total de alegători aflaţi pe listele electorale permanente este de 522.164.

"R.A. Monitorul Oficial a repartizat judeţului Galaţi 577.295 de buletine de vot, care vor fi preluate sâmbătă, 02 noiembrie 2019, urmând a fi transportate şi depozitate sub pază militară. S-au achiziţionat 2.180 de ştampile cu menţiunea „VOTAT”, 436 de ştampile de control, 537.628 de timbre autocolante, 1308 de broşuri şi 3924 de ecusoane pentru membrii birourile electorale ale secţiilor de votare. Buletinele de vot şi toate celelalte materiale necesare votării (ştampilele de control, formularele listei electorale suplimentare, formularele extrasului din listele electorale, formularele necesare pentru consemnarea situaţiilor semnalate de Sistemul informatic pentru monitorizarea prezenţei la vot şi prevenirea votului ilegal, lipici, tuşiere, pixuri, ceară sigiliu, sfoară, dosare mapă, etc.) vor fi repartizate în saci pentru fiecare secţie, urmând a fi distribuite şi predate preşedinţilor secţiilor de votare din întreg judeţul pe parcursul zilei de sâmbătă, 9 noiembrie 2019. Transportul buletinelor a fost organizat pe opt trasee în municipiul Galaţi şi nouă trasee în celelalte localităţi, toate sub pază militară, structurile Ministerului Afacerilor Interne asigurând securitatea şi ordinea publică pe întreg parcursul procesului electoral", precizează Prefectura Galaţi.

Informaţii actualizate cu privire la procesul electoral se găsesc pe secţiunea specială de pe site-ul Instituţiei Prefectului - judeţul Galaţi https://gl.prefectura.mai.gov.ro/presedinte-2019/ sau pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne https://www.mai.gov.ro/alegeri-prezidentiale-2019/.

Românii vor face cumpărături cu ocazia Black Friday 2019 în valoare de 1,2 miliarde de lei, în creştere cu 20% faţă de ediţia de anul trecut, din acest total peste 360 de milioane de lei fiind reprezentate de tranzacţiile online, mai mult cu 25% de la an la an, reiese din estimările PayU România, informează Agerpres.
În acest context, valoarea medie a coşului de cumpărături în mediul virtual va înregistra, în acest an, o uşoară scădere (-4%), în comparaţie cu anul 2018, ajungând la 650 de lei.
Potrivit sursei citate, categoria IT&C va rămâne în topul preferinţelor românilor, deşi vânzările produselor din categoriile fashion, home & deco şi turism înregistrează creşteri constante de la un an la altul.
Analiza celor de la PayU România arată că, pe 15 noiembrie, 70% din totalul plăţilor online vor fi efectuate cu un singur click, în timp ce 40% din valoarea totală a tranzacţiilor procesate vor proveni din plăţile cu un card pentru rate fără dobândă. De altfel, valoarea medie a coşului de cumpărături plătit cu un astfel de card este, în medie, cu 50% mai mare decât coşul mediu de cumpărături obişnuit.
Datele centralizate de către companie arată că, anul trecut, aproximativ 10% din totalul plăţilor online de Black Friday au fost tranzacţii efectuate cu un card emis într-o altă ţară. În acelaşi timp, persoane din ţări exotice, precum Australia, Japonia, Coreea de Sud sau Singapore, au cumpărat produse de la magazinele online româneşti care au avut promoţii de Black Friday.
Din estimările PayU România, se pare că Ungaria şi Regatul Unit al Marii Britanii vor rămâne, şi în 2019, în topul ţărilor de unde vor fi efectuate cele mai multe plăţi online.

Unele persoane pot recunoaşte o melodie într-o clipită, conform rezultatelor unei cercetări desfăşurate în Marea Britanie şi citată de Press Association, informează Agerpres.
Creierul uman poate identifica o melodie familiară într-un interval de 100 până la 300 de milisecunde, potrivit unui studiu realizat la un institut al University College London (UCL).
Oamenii de ştiinţă susţin că această descoperire subliniază amprenta profundă pe care o au melodiile preferate asupra memoriei.
Echipa de cercetători din cadrul ''Ear Institute'' a dorit să afle cât de repede răspunde creierul uman la melodiile familiare. Totodată, ei au vrut să analizeze profilul temporal al proceselor din creier ce permit ca acest lucru să se întâmple.
''Rezultatele noastre demonstrează că recunoaşterea muzicii familiare se petrece remarcabil de rapid. Aceste concluzii subliniază circuitul temporal foarte rapid şi profunzimea melodiilor foarte familiare în memoria noastră'', a declarat autoarea principală a cercetării, Maria Chait.
Studiul de mici dimensiuni, publicat în Scientific Reports, a fost efectuat pe un grup format din cinci bărbaţi şi cinci femei care au fost expuşi la melodii familiare.
Cu ajutorul electroencefalogramei (EEG), care înregistrează activitatea electrică din creier, şi a pupilometriei, tehnică ce măsoară diametrul pupilei - un indicator al răspunsului creierului la stimuli - oamenii de ştiinţă au descoperit că melodiile familiare pot fi recunoscute de creier în 100 de milisecunde (0,1 secunde).
Nu au fost observate astfel de reacţii din partea subiecţilor incluşi într-un grup de control, expuşi la melodii care nu le erau familiare.
Prin comparaţie, la om, clipitul durează circa 300 de milisecunde, notează Press Association.
''Dincolo de ştiinţa de bază, înţelegerea modului în care creierul recunoaşte tonalităţi familiare este utilă pentru diverse intervenţii terapeutice ce implică muzica. Spre exemplu, există un interes din ce în ce mai mare pentru exploatarea muzicii în beneficiul pacienţilor care suferă de demenţă, în cazul cărora memoria muzicii pare bine conservată, în ciuda degradării sistemice a memoriei'', a adăugat Chait.

Rujeola poate afecta pe termen lung sistemul imunitar, resetându-l până la un nivel similar cu cel din copilărie, ceea ce creşte vulnerabilitatea în faţa altor infecţii, conform unui studiu efectuat de o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, citat de Press Association, informează Agerpres.
Virusul răspunzător de rujeolă şterge o parte din memoria sistemului imunitar, eliminând imunitatea dobândită anterior faţă de alte infecţii, atât la om cât şi la dihor, potrivit studiului recent.
Cercetătorii de la Wellcome Sanger Institute din cadrul Universităţii Amsterdam şi colaboratorii lor au demonstrat că rujeola resetează sistemul imunitar până la o stare imatură, cu o capacitate limitată de a răspunde la noi infecţii.
Publicat în jurnalul Science Immunology, studiul explică de ce copiii sunt afectaţi de multe ori de alte infecţii după ce au suferit de rujeolă.
Oamenii de ştiinţă au precizat că cercetarea are implicaţii semnificative asupra sănătăţii publice, deoarece scăderea ratelor de vaccinare are ca rezultat creşterea numărului de cazuri de rujeolă. Acest lucru, potrivit cercetătorilor, poate provoca o înmulţire a cazurilor de alte infecţii periculoase, cum ar fi gripa, difteria sau tuberculoza, chiar şi la persoanele care au fost anterior imune.
''Acest studiu este o demonstraţie directă la oameni a 'amneziei imunologice', sistemul imunitar uitând cum să răspundă la infecţiile întâlnite anterior. Demonstrăm că rujeola determină în mod direct pierderea protecţiei împotriva altor boli infecţioase'', a explicat doctor Velislava Petrova, autoare principală a cercetării, de la Wellcome Sanger Institute din cadrul Universităţii Cambridge.
Pentru a observa efectul rujeolei asupra sistemului imunitar, cercetătorii au analizat un grup de persoane nevaccinate din Olanda. Ei au luat probe de sânge de la voluntari sănătoşi, care au fost monitorizaţi şi supuşi unor analize repetate după un focar de rujeolă din 2013.
Cercetătorii au secvenţiat gene asociate sistemului imunitar prelevate de la 26 de copii atât înainte, cât şi la 40-50 de zile după ce au suferit de rujeolă.
Celulele specifice memoriei imunitare care au devenit rezistente în faţa altor afecţiuni, şi care erau prezente înainte de infecţia cu virusul responsabil de rujeolă, dispăruseră din sângele copiilor, au descoperit oamenii de ştiinţă.
Această ''amnezie imunologică'' a fost apoi testată pe dihori şi s-a demonstrat că infecţia cu un virus asemănător rujeolei a redus nivelul anticorpilor la gripă la animalele care fuseseră anterior vaccinate împotriva gripei.
Totodată, cercetătorii au descoperit că virusul rujeolei resetează sistemul imunitar până la o stare imatură, cu un repertoriu limitat de anticorpi.
''Pentru prima dată, observăm că rujeola resetează sistemul imunitar care devine mai asemănător cu cel al bebeluşilor, limitându-se modul în care poate răspunde la infecţii noi'', a notat profesor Colin Russell, autor al studiului, din cadrul Universităţii din Amsterdam.
''La unii copii, efectul este atât de puternic încât este similar cu administrarea medicamentelor imunosupresoare puternice. Studiul nostru are implicaţii uriaşe pentru vaccinare şi sănătate publică deoarece demonstrăm nu doar că vaccinarea antirujeolică protejează oamenii de rujeolă, ci şi de alte boli infecţioase'', a subliniat cercetătorul.
Într-un alt studiu publicat în jurnalul Science, oamenii de ştiinţă au utilizat un instrument numit VirScan pentru a analiza răspunsurile anticorpilor a 77 de copii nevaccinaţi cu vârsta cuprinsă între 4 şi 17 ani, înainte şi după infecţia cu rujeolă.
Conduşi de cercetători de la Harvard Medical School, Brigham and Women's Hospital şi de la Harvard TH Chan School of Public Health, oamenii de ştiinţă au descoperit că boala a şters 11% - 73% din repertoriul de anticorpi la două luni după infecţia cu rujeolă.
Profesor Michael Mina de la Harvard T.H. Chan School of Public Health a declarat că persoanele care au fost afectate de rujeolă îşi recapătă treptat imunitatea la alte bacterii şi virusuri pe măsură ce sunt expuse din nou la aceştia, proces ce poate dura luni şi chiar ani, timp în care riscul de a suferi complicaţii severe este ridicat.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat recent că va face din proprietatea sa din Palm Beach, Florida, reşedinţa sa permanentă, în locul apartamentului său din Trump Tower din New York, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Trump deţine proprietatea din Mar-a-Lago, Palm Beach, din 1985 şi a petrecut mai mult timp aici decât în apartamentul său de pe bulevardul Fifth Avenue din New York.
"Familia mea şi cu mine vom face din Palm Beach, Florida, reşedinţa noastră permanentă", a scris Trump pe Twitter.
"În pofida faptului că plătesc milioane de dolari în oraş, în taxe locale şi pentru stat în fiecare an, am fost tratat foarte prost de liderii politici atât ai oraşului, cât şi ai statului", a precizat el, referindu-se la New York.
Newyorkez întreaga sa viaţă, Trump a fost crescut în cartierul Queens iar mai târziu s-a mutat în Manhattan. Trump Tower serveşte atât ca reşedinţă, cât şi ca sediu central al Organizaţiei Trump, compania sa imobiliară.
"Ca preşedinte, voi fi mereu aici pentru a ajuta New York-ul şi pe oamenii minunaţi din New York. Va avea mereu un loc special în inima mea!", a mai afirmat Trump.
Trump, un republican, a avut dispute cu primarul metropolei, Bill de Blasio, şi guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, ambii democraţi.
"Drum bun şi cale bătută. Nu e ca şi cum @realDonaldTrump plătea taxe aici oricum. Este al tău, Florida", a postat Cuomo pe Twitter.
"Ai grijă să nu te lovească uşa când ieşi", a postat pe Twitter la rândul lui Bill de Blasio.
Trump a depus o cerere pentru a-şi schimba reşedinţa la sfârşitul lui septembrie la tribunalul competent din comitatul Palm Beach, a relatat New York Times.
Donald Trump candidează pentru un nou mandat de preşedinte în noiembrie 2020 şi, dacă va fi reales, va locui la Casa Albă până în ianuarie 2025.

Statul rus poate dispune, începând de vineri, să deconecteze ţara de la reţelele de internet mondiale, în virtutea unei legi promulgate de preşedintele Vladimir Putin, transmite dpa, citat de Agerpres.
Guvernul de la Moscova intenţionează să creeze infrastructura necesară pentru o reţea de internet suverană, considerată un instrument necesar împotriva atacurilor cibernetice din străinătate.
Criticii consideră această măsură drept un pas către intensificarea cenzurii din Rusia.
''Este prima când când statul dispune de control tehnic deplin asupra internetului'', a explicat expertul rus Aleksandr Isavnin, membru al organizaţiei anticenzură Roskomsvoboda.
El a adăugat că statul rus poate exercita control direct în domeniile unde companiile furnizoare de internet ruse au operat în condiţii de liberă concurenţă.
Traficul de internet din Rusia va fi orientat prin hub-uri în interiorul ţării, în acest scop fiind necesară construirea infrastructurii aferente. Furnizorii de internet trebuie să instaleze echipamentul necesar pentru a desfăşura această tranziţie.
Organizaţii precum ''Reporteri Fără Frontiere'' (RSF) au atenţionat că măsurile respective servesc la creşterea cenzurii asupra internetului şi astfel ele încalcă libertăţile fundamentale.
Numeroase website-uri ale opoziţiei politice din Rusia au fost deja blocate şi mulţi ruşi se tem că ţara lor va deveni izolată digital şi supravegheată tot mai mult de serviciile secrete ruse.
Mii de persoane au demonstrat împotriva acestei legi, promulgate de preşedintele Putin în luna mai. Conducerea ţării a respins însă toate criticile.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Rusia nu intenţionează să se deconecteze de la internet, dar se pregăteşte pentru eventualitatea în care Occidentul ar putea să o deconecteze.

Pagina 5 din 325