Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

În 2017, România a consemnat investiţii de 15,3 miliarde de lei în turism, echivalentul a 8% din investiţiile totale din ţară, clasându-se pe locul 38 în lume, în faţa Greciei, Ungariei, Cehiei, Bulgariei sau Slovaciei, arată datele centralizate de World Travel & Tourism Council (WTTC), informează Mediafax.
Pentru anul în curs se estimează o creştere uşoară a investiţiilor în turism, până la 8,1% din totalul investiţiilor din ţară. Această creştere ar urma să ducă şi la profituri mai mari, cu 6,6%, decât anul trecut.
Până în 2028, WTTC prezintă perspectiva creşterii numărului total al vizitatorilor în România, până la 9,5 milioane de persoane, şi pe cea a creşterii investiţiilor din turism dincolo de pragul de 20 de miliarde de lei, reprezentând 8,3% din totalul investiţiilor. Tot atunci, profitul ar urma să urce până la 20,4 miliarde de lei.
Doar în 2008 s-a mai depăşit pragul de 20 de miliarde de lei investiţii în turism, însă cu o pondere de aproximativ 7.4% în totalul investiţiilor de la nivel naţional - adică cu 9% mai puţin decât se estimează pentru anul 2028.
În privinţa cheltuielilor directe, 61,9% din totalul lor au venit, în 2017, din turismul de recreere, echivalând cu 17,2 miliarde de lei. Restul de 38,1% al cheltuielilor directe este asociat călătoriilor de afaceri şi a totalizat 10,6 miliarde de lei.
Pentru anul în curs este estimată o creştere cu 7,8% a cheltuielilor turismului de recreere, până la 18,5 miliarde de lei. Iar până în 2028, cheltuielie ar urma să crească cu 2,3%, până la 23,3 miliarde de lei.
Cheltuielile rezultate din vizitele de afaceri vor fi similare cu cele de anul trecut, adică de aproximativ 10,6 miliarde de lei, până în 2028 ele urmând să crească tot cu 2,3%, până la 13,4 miliarde de lei.
Socotite combinat, cheltuielie de anul acesta - indiferent de natura vizitelor - ar urma să ajungă la 29,1 miliarde de lei, în timp ce în 2028 cifra ar urma să ajungă la 36,7 miliarde de lei, mai arată estimările WTTC.

În România, în trimestrul I 2018, comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, locuinţele s-au scumpit cu 6,6%, puţin peste media Uniunii Europene care a fost de 4,7%, arată un raport publicat marţi de Biroul de Statistică al Uniunii Europene - Eurostat, informează Mediafax.
Potrivit Eurostat, dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creşteri anuale ale preţurilor pentru locuinţe în primul trimestru 2018, faţă de intervalul similar din 2017, au fost înregistrate în Letonia (13,7%), Slovenia (13,4%), Irlanda (12,3%) şi Portugalia 12,2%), în timp ce preţurile au scăzut în Suedia şi Italia (ambele cu 0,4%) şi în Finlanda (-0,1%).
Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Letonia (7,5%), Ungaria şi Slovenia (ambele cu 4,4%), precum şi în Portugalia (3,7%) şi cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Malta %), Cipru (-1,8%) şi Suedia (-0,8%).
Potrivit Eurostat, preţurile locuinţelor au crescut cu 4,5% în zona euro şi cu 4,7% în UE în primul trimestru al anului 2018 faţă de acelaşi trimestru al anului precedent.
Comparativ cu cel de-al patrulea trimestru din 2017, preţurile locuinţelor au crescut cu 0,6% în zona euro şi cu 0,7% în UE în primul trimestru al anului 2018.

Preşedintele chinez Xi Jinping a promis un pachet de 20 de miliarde de dolari în împrumuturi şi încă 106 milioane de dolari în ajutor financiar unei părţi a ţărilor Orientului Mijlociu, relatează Reuters, citat de Mediafax.
Ţările vizate de ajutorul financiar sunt Palestina, căreia îi vor fi acordate 15 milioane de dolari, Iordania, Liban, Siria şi Yemen - cea mai saracă ţară din Orientul Mijlociu. Cele patru din urmă îşi vor împărţi 91 de milioane de dolari.
„Ar trebui să ne tratam unii pe alţii cu sinceritate, să nu ne temem de diferenţe, să nu evităm problemele şi să avem discuţii ample cu privire la fiecare aspect al politicii externe şi de dezvoltare”, a declarat Xi Jinping, în cadrul Forumului chinezo-arab de la Beijing.
În plus, va fi înfiinţat un consorţiu de bănci chineze şi arabe care va avea rolul de a finanţa proiecte de reconstrucţie economică, de infrastructură şi de revitalizare industrială. Domeniile vizate sunt cel al tehnologiei, finanţelor, cel digital, al inteligienţei artificiale şi cel energetic - un domeniu extrem de important pentru China, care-şi importă cea mai mare parte a resurselor energetice din Orientul Mijlociu. În cazul celei din urmă însă, nu este vorba doar de petrol, ci şi de gaze naturale.
Nu în ultimul rând, China intenţionează să dezvolte discuţiile cu privire la un acord de liber schimb cu ţările Orientului Mijlociu, de unde intenţionează să importe mărfuri în valoare de 8.000 de miliarde de dolari pe parcursul următorilor cinci ani, relatează China Daily.
Finanţarea - care are şi un vădit rol de a creşte rolul geopolitic al Chinei în regiune - este o componentă a proiectului mult mai amplu denumit One Belt, One Road (Noul Drum al Mătăsii) al Chinei. De altfel, în cadrul forumului, China a obţinut şi suportul politic al statelor arabe participante pentru continuarea acestui proiect.
China a mai precizat şi că acordarea de împrumuturi sau semnarea de acorduri de cooperare vor fi însoţite de aplicarea „politicii de neinterferenţă” - un concept mai vechi chinezesc care „în practică este aplicat tot mai rar”, arată Reuters. În trecut, de exemplu, China a fost acuzată în mai multe rânduri că aplică o politică de interferenţă în zone în care are interese economice sau strategice, precum Africa (Sudanul de Sud sau Etiopia), Asia de Sud-Est (Filipine, Vietnam, Malaezia) sau Asia de Est (Coreea de Nord).

Secretarul general al Alianţei Atlanticului de Nord, Jens Stoltenberg, a declarat că Macedonia va fi invitată să discute despre aderarea sa la NATO, însă va putea deveni membru doar după ce va implementa acordul privind schimbarea denumirii sale, relatează site-ul publicaţiei Balkan Insight, citat de Mediafax.
"Odată ce acordul privind numele va fi finalizat şi implementat, vom putea invita fosta republică iugoslavă Macedonia să devină membru NATO, sub noua sa denumire, Republica Macedonia de Nord", a declarat Stoltenberg.
În 2008, Macedonia a pierdut oportunitatea de a deveni membră NATO, în cadrul summitului de la Bucureşti, când Atena a votat împotriva aderării acesteia la Alianţă.
"Statutul de membru NATO reprezintă o oportunitate istorică pe care trebuie să o folosim", a declarat marţi ministrul Apărării din Macedonia, Radmila Shekerinska.
"Obţinerea statutului de membru reprezintă stabilitate şi securitate pentru Macedonia şi cetăţenii săi, dar şi oportunitatea de a avea o dezvotlare mai rapidă a economiei şi prosperităţii", a adăugat Shekerinska.
Macedonia ş Grecia au semnat, pe 17 iunie, un acord istoric privind schimbarea denumirii fostei republici iugoslave. În urma acordului, Macedonia îşi va schimba denumirea în Republica Macedonia de Nord. Cu toate acestea, înţelegerea celor doi premieri a provocat proteste şi dispute politice în ambele state.
Pentru implementarea acordului, Skopje trebuie să organizeze un referendum în urma căruia majoritatea alegătorilor trebuie să susţină schimbarea constituţională. Autorităţile din Macedonia speră ca acest referendum să fie organizat până la sfârşitul anului.
Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991, însă Grecia a refuzat să accepte numele ţării, considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume. Din acest motiv, Grecia a blocat eforturile Macedoniei de a adera la Uniunea Europeană şi la NATO.

Johnny Depp a fost dat în judecată de un bărbat care spune că actorul l-a jignit şi l-a bătut pe platourile de filmare pentru producţia "City of Lies", potrivit unor documente depuse la o instanţă din Los Angeles, informează variety.com, citat de Mediafax.
Bărbatul, care făcea parte din echipa de producţie, spune că Depp l-a lovit de două ori cu pumnul în coaste, după care i-a oferit suma de 100.000 de dolari pentru ca acesta să îl lovească la rândul lui.
Greg "Rocky" Brooks, care i-a dat în judecată şi pe regizorul şi producătorii filmului, cerându-le despăgubiri, spune că a fost concediat după ce a refuzat să promită că nu-i va acţiona în instanţă.
Incidentul ar fi avut loc în aprilie 2017.
În filmul "City of Lies", programat pentru lansare pe 7 septembrie, Johnny Depp, în vârstă de 55 de ani, joacă rolul unui detectiv care, de mai mulţi ani, investighează circumstanţele în care a murit, în 1997, celebrul rapper Notorious B.I.G.
În ultimii ani, Johnny Depp a avut mai multe probleme, atât pe plan personal, cât şi profesional. Astfel, recent, el a fost dat în judecată de două foste gărzi de corp, care îl acuză de rele tratamente şi de neplata salariilor.
Cei doi spun că, în perioada în care i-au fost gărzi de corp, din aprilie 2016 şi până în ianuarie 2018, au fost plătiţi prost, au fost privaţi de hrană şi nu li s-au respectat pauzele în programul de lucru. În plus, au fost martori ai comportamentului nepotrivit al lui Johnny Depp, în mai multe rânduri, în cluburi de noapte şi în momente în care acesta consuma droguri.
Unul dintre cei doi a spus şi că a fost nevoit să aibă grijă de cei doi copii ai lui Johnny Depp, Lily-Rose şi Jack, pe care îi are cu actriţa Vanessa Paradis, de care s-a despărţit în 2012.
De asemenea, Johnny Depp este implicat într-un conflict judiciar, cu foştii săi manageri de la The Management Group, pe care îi consideră responsabili de faptul că nu l-au consiliat financiar cum trebuie în ultimii ani, motiv pentru care ar fi aproape de faliment. Depp le cere despăgubiri de cel puţin 25 de milioane de dolari pentru proasta gestionare a averii sale.

George Clooney a fost spitalizat de urgenţă, marţi, după un accident cu motocicleta care a avut loc lângă Costa Corallina, în provincia italiană Olbia, potrivit presei locale, citată de miamiherald.com, informează Mediafax.
Publicaţia locală La Nuova Sardegna informează că actorul nu a suferit răni grave, dar a fost transportat la serviciul de urgenţe al spitalului Giovanni Paolo II.
Reprezentanţii poliţiei şi cei ai spitalului au refuzat să ofere informaţii.
Cotidianul italian mai informează că actorul în vârstă de 57 de ani mergea la nişte filmări când motocicleta sa a fost lovită de o maşină. Şoferul automobilului i-a acordat primul ajutor actorului, până la sosirea unei ambulanţe.
Actorul a fost examinat de medici, care au constatat că acesta a suferit un traumatism uşor la bazin şi că are mai multe contuzii la un genunchi şi un braţ.
Soţia actorului, avocata Amal Clooney, i s-a alăturat acestuia la spital.
Clooney, care deţine o casă lângă lacul Como din Italia, a fost deja externat.

Creanţele financiare - sumele de încasat - ale sectorului Administraţii Publice au scăzut, ca pondere în PIB, în trimestrul I 2018, în timp ce titlurile de natura datoriilor au crescut, „pe fondul unei colectări mai reduse de taxe şi impozite”, reiese din datele Băncii Naţionale a României - BNR, informează Mediafax.
„Creanţele financiare ale sectorului Administraţii Publice (n.r. - care înglobează administraţia centrală şi administraţiile locale), exprimate ca pondere în Produsul Intern Brut, au scăzut cu 3,4 puncte procentuale, ajungând la valoarea de 21,2%. Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului s-au diminuat cu 1,2 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 8,2% din PIB”, arată un raport al BNR.
De asemenea, „depozitele şi numerarul administraţiei publice au scăzut cu 1,9 puncte procentuale, până la 6% din PIB, pe seama plăţilor de rate şi dobânzi în contul datoriei publice şi a cheltuielilor curente, iar poziţia alte conturi de primit a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6,2% din PIB, în principal pe fondul unei colectări mai reduse de taxe şi impozite”.
De cealaltă parte, angajamentele financiare ale sectorului Administraţii publice au scăzut ca pondere în produsul intern brut, atingând un nivel de 42%, faţă de 43,8% din PIB. „Titlurile de natura datoriei, în lei şi valută, au crescut, ca pondere în PIB, cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 27,6% din PIB”, arată datele BNR.
În conformitate cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale, care are în vedere îmbunătăţirea scadenţei medii a titlurilor de valoare emise de administraţia publică, „în perioada analizată a scăzut ponderea titlurilor de stat cu scadenţă originală până într-un an, în favoarea titlurilor de stat pe termen lung”, menţionează banca centrală.
Potrivit BNR, alte conturi de plătit au crescut cu 0,1 puncte procentuale, până la 8% din PIB. Iar „creditele atrase au scăzut cu 1,9 puncte procentuale, reprezentând 5,7% din PIB la finele trimestrului I 2018, pe fondul rambursărilor efectuate atât pentru intern, cât şi pentru extern”.
Per ansamblu, sectorul Administraţii Publice a înregistrat un necesar de finanţare de 0,9% din PIB în trimestrul I 2018, după ce fusese de 0,5% din PIB în trimestrul I 2017.
Subsectorul Administraţia Centrală a avut un necesar de finanţare, în trimestrul I 2018, de 1,3% din PIB, după ce în trimestrul I 2017 fusese de 1% din PIB. Iar subsectorul Administraţiile Locale a înregistrat o capacitate de finanţare în trimestrul I 2018 de 0,3% din PIB, după de în trimestrul I 2017 această capacitate fusese de 0,5% din PIB.
Potrivit băncii centrale, subsectorul Administraţiile de Securitate Socială a înregistrat o capacitate de finanţare atât în trimestrul I 2018, cât şi în trimestrul I 2017, de 0,1% din PIB.
Autorii raportului precizează că valorile produsului intern brut luate în calculul ponderilor sunt 858,33 miliarde de lei pentru 2017 (sursa Institutul Naţional de Statistică) şi 929,95 miliarde de lei pentru 2018 (sursa Comisia Naţională de Prognoză).

Miercuri, 11 Iulie 2018 00:00

Trump critică din nou ţările membre NATO

Preşedintele american Donald Trump a admonestat din nou ţările membre NATO pe tema contribuţiilor la organizaţia de securitate, amintind că Uniunea Europeană are un excedent comercial faţă de SUA, informează Mediafax.
"Statele Unite cheltuiesc mai mult pentru NATO decât orice altă ţară. Acest lucru nu este corect şi nici acceptabil. Deşi aceste ţări şi-au crescut contribuţiile de când am fost învestit, trebuie să facă mai mult, mai mult", a afirmat Trump într-un mesaj postat pe Twitter.
"Germania este 1%, SUA este la 4%, şi NATO este cu mult mai mult în avantajul Europei decât în cel al SUA", a continuat liderul de la Casa Albă, menţionând Germania, o ţintă predilectă a criticilor sale pe tema NATO.
"În plus, Uniunea Europeană are un surplus comercial de 151 de milioane de dolari cu SUA, cu bariere tarifare mari vizând bunuri americane. NU!", a mai adăugat preşedintele american.
Membrii NATO şi-au luat angajamentul de a aloca 2% din PIB apărării, obiectiv ce trebuie îndeplinit până în anul 2024.
Anul trecut, cancelarul german Angela Merkel a amintit că Berlinul a sporit treptat cheltuielile pentru apărare, precizând că ţinta de 2% din PIB va fi atinsă în 2024.
Statele Unite se află pe primul loc în domeniul cheltuielilor pentru apărare, având un buget militar mai mare decât totalul celorlalte ţări membre, echivalentul a 3,61% din PIB-ul american.
Donald Trump a sosit marţi la Bruxelles, unde în perioada 11-12 iulie va participa la summitul NATO.

Recep Tayyip Erdogan a depus, luni, jurământul de învestitură într-un nou mandat de preşedinte al Turciei, cu prerogative sporite, conferite de sistemul prezidenţial, informează site-ul agenţiei Reuters, citat de Mediafax.
Recep Erdogan, care conduce Turcia de 15 ani în calităţile de prim-ministru şi preşedinte, a afirmat că noul sistem prezidenţial este esenţial pentru stimularea creşterii economice.
Funcţia de prim-ministru a fost desfiinţată prin modificarea Constituţiei Turciei, astfel că Recep Erdogan este preşedinte executiv cu puteri depline.
Înaintea începerii noului mandat, Recep Tayyip Erdogan a dispus destituirea a peste 18.000 de angajaţi din sistemul public, inclusiv agenţi de poliţie, militari şi profesori universitari, potrivit unui decret emis duminică. Douăsprezece organizaţii nonguvernamentale, trei publicaţii şi un post de televiziune vor fi închise.
Autorităţile turce au arestat sau au destituit zeci de mii de persoane, în principal militari, jurnalişti, magistraţi şi profesori universitari, sub acuzaţia de implicare în tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 sau de susţinere acordată mişcării clericului Fethullah Gülen. Disidentul turc aflat în SUA a negat orice implicare în complotul militar. Cazul lui generează tensiuni în relaţiile dintre Ankara şi Washington, iar situaţia s-a deteriorat din cauza susţinerii acordate de SUA unor grupuri insurgente kurde din Siria şi a hotărârii Turciei de a cumpăra sisteme antiaeriene din Rusia.

Miercuri, 11 Iulie 2018 00:00

Cannes 2019: Organizatorii au stabilit data

Cea de-a 72-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc în perioada 14 - 25 mai 2019, au anunţat organizatorii manifestării pe contul oficial de Twitter, informează Mediafax.
Programul evenimentului a fost modificat anul acesta, debutând într-o zi de marţi şi încheindu-se într-o sâmbătă, şi acesta va fi menţinut şi în 2019.
O altă măsură luată anul acesta de Thierry Fremaux, directorul prestigiosului eveniment, a fost aceea că filmele din competiţie nu au mai fost proiectate pentru public şi presă înainte de premiera mondială de gală oficială. În schimb, pentru premierele programate la ora 19:00, criticii şi presa au putut viziona titlurile din competiţie în acelaşi timp cu publicul de la gale, la un cinematograf vecin.
Organizatorii Festivalului de la Cannes s-au plâns în ultimii ani că evenimentul şi-a pierdut din alura prestigioasă pentru că multe dintre cronicile de film erau publicate înainte de premierele de gală.
Totodată, organizatorii Festivalului de la Cannes au interzis selfie-urile pe covorul roşu.
Lungmetrajul japonez "Manbiki kazoku/Une affaire de famille" ("Shoplifters"), de Hirokazu Kore-eda, a fost recompensat cu trofeul Palme d'Or la ediţia de anul acesta a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes 2018.

Pagina 444 din 484