Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a restituit taxe auto (taxa auto pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrul de mediu) tuturor contribuabililor români care au depus documentaţii complete, informează ANAF printr-un comunicat remis Agerpres.
Astfel, începând din 2017 până în prezent, ANAF a restituit taxe auto în valoare totală de 6,16 miliarde de lei, pentru 1,91 de milioane de cereri depuse şi aprobate.
"Menţionăm că, ANAF are în atenţie şi cererile ale căror documentaţii sunt incomplete. Acestea vor fi soluţionate, pe măsură ce contribuabilii notificaţi vor transmite către Agenţia Fiscală clarificările solicitate", se precizează în comunicat.
Guvernul a aprobat pe 12 iunie suplimentarea bugetului Ministerului Mediului cu 650 de milioane de lei pentru restituirea taxei auto, termenul limită anunţat atunci fiind 30 iunie.
"Guvernul a aprobat un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2019. Este vorba despre o suplimentare cu 650 de milioane de lei pentru a se acorda banii plătiţi pentru timbrul de mediu, taxa auto, în funcţie de denumirea pe care a avut-o această taxă de-a lungul timpului. Ştiţi că termenul limită este de 30 iunie. Până acest moment au fost plătite deja sume totale în valoare de 3,1 miliarde de lei", spunea atunci purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.

Consiliul Concurenţei recomandă extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale, astfel încât să se renunţe treptat la încălzirea cu lemne, ceea ce va conduce la diminuarea poluării, la economisirea acestei materii prime şi, implicit, la reducerea tăierilor ilegale, potrivit unui comunicat al instituţiei, remis Agerpres.
Recomandarea vine după ce o analiză a autorităţii de concurenţă pe piaţa lemnului de foc a relevat, printre altele, faptul că încălzirea cu gaze este mult mai ieftină.
"Astfel, randamentul de transformare al lemnului de foc în energie termică pentru sobe uzuale este, în general, foarte scăzut, respectiv între 20- 40%, în timp ce randamentul de transformare al energiei electrice şi a gazului metan în energie termică ajunge la 99%. Costul pentru obţinerea unei gigacalorii folosind lemnul de foc variază între 200 şi 349 lei, în timp ce costul pentru gaz metan este între 169,3 - 178,7 lei, în situaţia unor instalaţii pentru obţinerea energiei termice utilizate, în general, de către populaţie", potrivit comunicatului.
Astfel, lemnul de foc este o materie primă scumpă, utilizată preponderent în sobe ineficiente, poluante, încălzirea locuinţei fiind de obicei parţială, iar confortul termic redus. Înlocuirea dispozitivelor de încălzire cu unele mai eficiente ar putea constitui o primă etapă a procesului de diminuare a cantităţii de lemn de foc utilizată pentru încălzire.
Aceasta în condiţiile în care lemnul de foc este principala sursă de încălzire în România, numărul gospodăriilor care se utilizează lemnul de foc ca mijloc de încălzire fiind de 3,415 milioane, respectiv 45,71% din totalul gospodăriilor înregistrate la nivel naţional, conform datelor Institutului Naţional pentru Statistică.
În ceea ce priveşte mediul rural, numărul locuinţelor care utilizează lemnul de foc drept mijloc de încălzire este de 2,773 milioane, ceea ce reprezintă 85% din totalul locuinţelor înregistrate în mediul rural.
Consumul de lemn de foc este influenţat de dimensiunile locuinţei, condiţiile meteorologice, cu randamentul instalaţiei de încălzire, precum şi cu gradul de izolaţie termică al gospodăriei.
În plus, în ultimii ani, preţul lemnului de foc a crescut semnificativ, ca urmare a disfuncţionalităţilor din piaţă.
Astfel, cererea de masă lemnoasă cu destinaţia lemn de foc a fost mai mare decât oferta, în perioada august 2016 - august 2018, ceea ce a condus la creşteri semnificative ale preţurilor şi la disfuncţionalităţi în aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc, a constatat Consiliul Concurenţei, după ce a analizat piaţa lemnului de foc din judeţele Braşov, Brăila, Ialomiţa şi Hunedoara.
Astfel, deşi cantitatea de lemn de foc comercializată la nivelul celor patru judeţe a crescut de la 163.583 mc la 235.977 mc, respectiv cu 44,25%, aceasta nu a acoperit necesarul şi, ca urmare, preţul lemnului de foc a înregistrat o creştere de peste 50%.
Disfuncţionalităţile în aprovizionarea cu lemn de foc au determinat populaţia să achiziţioneze lemn de lucru, mai scump, direct sau prin intermediari, schimbându-i destinaţia în lemn de foc, privând astfel industria specifică de resursa necesară.
Cu privire la masa lemnoasă recoltată ilegal, există dificultăţi ca aceasta să fie integrată în industrie având în vedere obligaţiile în vigoare privind trasabilitatea, fiind mult mai uşor ca aceasta să fie utilizată ca lemn de foc.
Preţul lemnului de foc este influenţat de operaţiunile de tăiere, de prelucrare, de transport, de depozitare, precum şi de alte de alte elemente precum specia, gradul de uscare etc.
La nivelul lunii august 2018, pentru cele patru judeţe analizate, preţurile medii pentru lemnul de foc erau de 220 lei/tonă la producătorii de masă lemnoasă, de 300-450 lei/tonă în depozitele comercianţilor şi 600-650 lei/tonă în reţelele de bricolaj.
Dintre cele patru judeţe, cel mai mic preţ mediu de comercializare a lemnului de foc se înregistrează în judeţul Brăila, judeţ care deţine mici suprafeţe împădurite, dar cei doi producători locali îşi comercializează produsele, cu precădere, direct la locul recoltării lemnului (fasonat la cioată).
În acelaşi timp, cel mai mare preţ mediu se înregistrează în judeţul Ialomiţa, un judeţ care, de asemenea, deţine suprafeţe împădurite mici, iar unicul producător de masă lemnoasă pentru foc (Direcţia Silvică Ialomiţa) îşi comercializează produsele, cu precădere, din depozit.
În judeţele Hunedoara şi Braşov, având suprafaţe împădurite mari şi medii, îşi desfăşoară activitatea mai mulţi producători care comercializează lemnul de foc atât la locul recoltării, cât şi la drum auto şi din depozite, iar preţul variază în funcţie de modul în care lemnul este pus în vânzare.
Consiliul Concurenţei a sancţionat, în acest an, trei companii (Forestar, Nico Paul şi Saniral) cu amenzi totale de 2.315.077 lei (aproximativ 497.866 euro) pentru trucarea unei licitaţii derulate de Romsilva prin Direcţia Silvică Neamţ, stabilind preţurile ofertelor cu care au participat la licitaţia în plic închis pentru 94 de loturi de lemn fasonat.
De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare o investigaţie privind posibile înţelegeri între companii active pe piaţa prelucrării lemnului în vederea împărţirii pieţei, surselor de aprovizionare, precum şi adjudecării partizilor (volum de lemn destinat comercializării) la un preţ minimal în cadrul licitaţiilor organizate de Direcţiile Silvice Alba şi Hunedoara.
În cadrul acestei investigaţii, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile companiilor Holzindustrie Schweighofer SRL, Egger Romania SRL, Kronospan Romania SRL, Kronospan Sebeş SA, Silva Logistic Services SRL, Alredia SRL şi Lacul Codrilor SRL.
De asemenea, Consiliul Concurenţei a finalizat, în 2017, o anchetă sectorială pe piaţa primară a lemului şi a elaborat o serie de propuneri şi recomandări pentru îmbunătăţirea concurenţei în acest domeniu, care au şi fost preluate în reglementările din domeniu.
Astfel, autoritatea de concurenţă a recomandat Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva să elimine posibilitatea acoperirii, din alte activităţi, a unor costuri legate de prelucrarea masei lemnoase în instalaţiile proprii. De asemenea, cu privire la modalitatea de selectare de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, a partizilor care vor fi recoltate tot de către aceasta, Consiliul Concurenţei recomandă că aceasta ar trebui să se realizeze într-un mod nediscreţionar, în baza unei reglementări interne distincte.

Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că negocierile cu talibanii sunt "moarte", după ce a anulat întâlnirea secretă prevăzută cu aceştia la Camp David, şi, tot luni, comandantul forţelor americane în Afganistan a afirmat că este probabilă o intensificare a operaţiunilor pentru contracararea înmulţirii recente a atacurilor insurgenţilor, transmite Reuters, citat de Agerpres.
Trump a anulat întâlnirea secretă prevăzută să aibă loc cu talibanii la Camp David, Maryland, la sfârşitul săptămânii trecute, după ce un militar american a fost ucis într-un atac sinucigaş al insurgenţilor la Kabul săptămâna trecută.
"Sunt moarte. Sunt moarte. În ce mă priveşte pe mine, sunt moarte", le-e declarat Trump reporterilor, întrebat despre aceste negocieri în timp ce părăsea Casa Albă pentru a se deplasa în Carolina de Nord.
Trump sperase să încheie lunile de negocieri cu talibanii, care controlează mari părţi din Afganistan, cu o întâlnire secretă la Camp David, la care ar fi participat şi preşedintele afgan Ashraf Ghani, şi care era menită să "bată în cuie" un acord de retragere a trupelor din războiul din care implicate SUA de 18 ani.
Un proiect de acord convenit săptămâna trecută prevedea retragerea a 5.000 de soldaţi americani în lunile următoare, în schimbul garanţiilor că Afganistanul nu va fi folosit ca bază pentru atacuri asupra SUA şi a aliaţilor lor.
Aducerea acasă a trupelor americane din Afganistan a fost unul din principalele obiective de politică externă ale lui Donald Trump, potrivit căruia administraţia sa se gândeşte în continuare la o retragere a celor 14.000 de militari desfăşuraţi în această ţară. "Am vrea să plecăm de acolo, dar vom pleca la momentul potrivit", a afirmat el.
Cu toate acestea, sfârşitul negocierilor a alimentat temerile unei noi creşteri a violenţelor în Afganistan.
Talibanii şi-au intensificat atacurile chiar în timp ce în ultimele săptămâni se desfăşurau negocieri de pace.
Generalul Kenneth McKenzie, şeful Comandamentului Central american, a declarat luni că este probabil că armata SUA îşi va accelera ritmul operaţiunilor în Afganistan pentru a contracara aceste violenţe.
"Cu siguranţă că nu vom sta pasivi şi să-i lăsăm să poarte o aşa-zisă cursă spre victorie. Acest lucru nu o să se întâmple", le-a spus generalul McKenzie reporterilor care îl însoţeau la baza aeriană Bagram din nord-estul Afganistanului.
Preşedintele afgan Ghani, care a fost ţinut spectator la negocierile purtate între oficiali americani şi reprezentanţi ai talibanilor, a avut mari rezerve faţă de acestea.
Luni, el şi-a reiterat apelurile la pace, dar a insistat că talibanii trebuie să respecte o încetare a focului, ceea ce aceştia au refuzat până acum. "Pacea fără o încetare a focului este imposibilă", a subliniat Ghani.
Creşterea tensiunilor pe teren se adaugă incertitudinilor legate de viitorul forţelor americane, multe dintre acestea fiind nevoite acum să se pregătească pentru o intensificare a luptelor, în timp ce aşteaptă însă potenţiale ordine de retragere.
Preşedintele Trump a declarat că ar vrea să reducă numărul militarilor desfăşuraţi în Afganistan la circa 8.000.
Duminică, talibanii au avertizat că numărul victimelor americane va creşte în urma deciziei lui Trump de a anula negocierile cu ei.
Întrebat dacă intensificarea operaţiunilor împotriva insurgenţilor ar putea include lovituri aeriene şi raiduri ale comandourilor americane şi afgane, McKenzie a răspuns: "Cred că vorbim de un spectru total". "Vom lua unele decizii, cred, în capitala ţării noastre în zilele următoare", a adăugat el, fără alte detalii.

Marți, 10 Septembrie 2019 11:10

Italia: Deputaţii au votat noul guvern Conte

Premierul italian, Giuseppe Conte (foto), a obţinut luni seară cu uşurinţă votul de încredere al deputaţilor, cărora le-a promis să angajeze Italia într-o "nouă era reformatoare", cerând în acelaşi timp un impuls din partea Europei în ce priveşte regulile bugetare şi imigraţia, relatează AFP, citat de Agerpres.
Dintre cei 606 deputaţi care au votat, 343 s-au exprimat pentru, 263 au fost contra şi trei s-au abţinut, potrivit rezultatului oficial.
Într-un discurs de o oră şi jumătate, şeful guvernului, reînvestit în funcţie în fruntea unei noi majorităţi alcătuite din Mişcarea 5 Stele (M5S, antisistem) şi Partidul Democrat (centru-stânga), a prezentat un "proiect politic de mare amploare" pentru legislatura care, teoretic, se încheie în 2023.
El a cerut clasei politice şi cetăţenilor mai multă moderaţie în ton şi "mai multă sobrietate în special pe reţelele sociale", solicitându-le miniştrilor "coeziune şi fidelitate". Viaţa coaliţiei precedente, care a unit M5S şi Liga (extremă-dreapta) lui Matteo Salvini, a fost marcată de dispute, invective şi polemici zilnice.
Programul lui Giuseppe Conte, prezentat ca un "pact politic şi social", preia liniile directoare ale acordului pentru o nouă majoritate încheiat între M5S şi PD şi intenţionează "să reînvie ţara sub semnul dezvoltării, inovării şi echităţii sociale".
După votul fără probleme din Camera Deputaţilor, situaţia s-ar putea complica în Senat unde guvernul dispune de o majoritate mai restrânsă.

Stabilirea unei limite a caloriilor consumate la fiecare masă s-a dovedit o strategie mai bună pentru slăbit în comparaţie cu respectarea unei limite a caloriilor consumate într-o zi, sugerează un studiu la care au participat cercetători din Marea Britanie şi Statele Unite, citat de Press Association, informează Agerpres.
Persoanele care urmează un regim de slăbit şi respectă o limită a numărului de calorii consumate la fiecare masă au mai multe şanse să mănânce mai puţin în comparaţie cu cele care urmează o strategie ce implică o limită a caloriilor consumate pe parcursul unei zile, potrivit unei cercetări efectuate la Warwick Business School.
Două grupuri de 50 de participanţi au primit din partea specialiştilor fotografii cu mâncare, însoţite de sugestii privind numărul de calorii din fiecare farfurie.
Participanţilor le-au fost oferite, de asemenea, informaţii legate de numărul de calorii recomandate zilnic în funcţie de sex şi vârstă şi ulterior au fost rugaţi să îşi stabilească în mod independent propriul buget de calorii.
Potrivit rezultatelor publicate în Journal of Consumer Research, persoanele care au stabilit o limită a caloriilor pentru fiecare masă şi gustare au avut un consum mediu general de 1.528 de calorii pe zi.
Persoanele din al doilea grup, care au stabilit o limită a caloriilor pe zi, au avut un consum mediu general de 2.011 calorii pe zi.
Subiecţii care au respectat limita de calorii pentru fiecare masă în parte au consumat, în medie, de 1.417 calorii pe zi, cu 219 mai puţine decât cei care au stabilit o limită pe zi a numărului de calorii.
''Cei cu buget zilnic (de calorii) au redus aportul caloric la mesele în cazul cărora au considerat că exista cel mai mare risc de a mânca excesiv, precum cina sau gustările, dar nu au luat în considerare celelalte mese. Cei care au urmat un buget (al caloriilor) pentru fiecare masă în parte au redus numărul de calorii la toate mesele, ceea ce a redus aportul zilnic'', a explicat doctor Miaolei Jia, profesor asociat la Warwick Business School, conducătorul studiului.
Aradhna Krishna, de la Universitatea din Michigan, care a colaborat la acest studiu, a precizat că această abordare se poate dovedi utilă şi în cazul persoanelor care doresc să reducă numărul de ţigări fumate sau consumul de băuturi alcoolice. ''Rezultatele noastre nu sunt relevante doar pentru controlul aportului de hrană, cât şi a fumatului sau alcoolului - orice context în care oamenii au un motiv să îşi reducă consumul'', a precizat ea.

Luni, 09 Septembrie 2019 13:16

Salariul mediu net, în scădere

Salariul mediu brut în România a ajuns, în iulie, la valoarea de 5.091 de lei, în scădere cu 0,7% (36 de lei) faţă de luna anterioară, iar câştigul salarial mediu net s-a diminuat tot cu 0,7% (23 de lei), până la 3.119 de lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni, 09 septembrie 2019, informează Agerpres.
Conform statisticii, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), 7.144 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.823 lei).
Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,2%.
În luna iulie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete au fost mai mari comparativ cu luna precedentă, ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 22,4% în extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 6,0% şi 8,5% în alte activităţi extractive, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea altor mijloace de transport, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii); între 3,0% şi 5,5% în repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, transporturi pe apă, extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor din tutun, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), alte activităţi industriale n.c.a.
Pe de altă parte, cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 29,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; între 5,5% şi 9,0% în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de editare, captarea, tratarea şi distribuţia apei, tranzacţii imobiliare; între 3,0% şi 5,0% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de spectacole, culturale şi recreative.
"Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2019 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (premii trimestriale, anuale, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările în unele activităţi economice, de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie", precizează INS.
Potrivit sursei citate, s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net ca urmare a acordării în luna precedentă a biletelor de valoare (tichete de vacanţă), astfel: învăţământ (-13,0%, inclusiv reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică (-2,0%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1,1%).
Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost 110,6%, iar indicele câştigului salarial real a fost 99,5% pentru luna iulie 2019 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 215,7%, cu 1,1 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iunie 2019.

Noul Program "Casa Verde", destinat instalării de panouri fotovoltaice, a început, luni, 09 septembrie 2019, şi se adresează persoanelor fizice, ce pot deveni, astfel, şi producători de energie electrică, informează Agerpres.
Conform datelor Ministerului Mediului, prezentate recent de către fostul ministru de resort, Graţiela Gavrilescu, prin bugetul alocat pentru acest program vor putea fi finanţate proiecte pentru circa 33.000 de unităţi locative.
"Minimul de putere instalată este de 3 Kw şi se va putea din acel moment să negocieze şi cu societăţile de electricitate şi vor încheia contractul de racordare. Am aproximat că 33.000 de unităţi locative vor fi posesoare a acestor celule fotovoltaice. Ne gândim de pe acum ce sume să identificăm, împreună cu Ministerul Dezvoltării, alţi bani pentru un alt program şi lărgirea acestuia şi la persoane juridice şi instituţii publice. Dăm dovadă de mare responsabilitate, prin acest program. Încercăm să facem şi noislucruri pe care alte ţări le-au făcut mai demult. Consider că a venit momentul în care fiecare dintre cei care doreşte să facă o economie, la buget să poată accesa banii prin Programul Operaţional Regional şi de la Administraţia Fondului pentru Mediu", a spus oficialul.
Contractul de finanţare aferent Programului pentru instalarea de sisteme fotovoltaice a fost parafat, luni, 26 august 2019, de către preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), Cornel Brezuică, şi viceprim-ministrul şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Daniel Suciu.
Bugetul alocat acestui program este de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei, de la AFM.
Prin accesarea programului, pot fi instalate sisteme de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.
Pentru a beneficia de finanţare în cadrul programului, persoana fizică trebuie să respecte criteriile de eligibilitate a solicitantului, criteriile de eligibilitate a proiectului şi cerinţele tehnice ale componentelor sistemului de panouri fotovoltaice. De asemenea, solicitanţii trebuie să prezinte documentele necesare pentru înscriere aşa cum se regăsesc în Ghidul de finanţare disponibil pe site-ul AFM, la secţiunea aferentă programului.
Scopul programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în sistemul energetic naţional.
Începând din 26 august 2019, lista cu instalatorii aprobaţi în cadrul programului a fost publicată pe site-ul AFM, iar instalatorii validaţi în cadrul Programului "Casa Verde Fotovoltaice" au semnat contractele de participare în perioada 02 - 06 septembrie 2019.
Dosarele de finanţare pentru noul program se vor depune exclusiv electronic, iar pentru fiecare proiect eligibil solicitantul poate primi 20.000 de lei, indiferent de costul instalaţiei, diferenţa urmând să fie suportată de către acesta.

Noul premier grec, Kyriakos Mitsotakis (foto), a anunţat sâmbătă, 07 septembrie 2019, reforme îndrăzneţe şi reduceri la impozite pentru a atrage investiţiile, cu prilejul unui discurs rostit la Târgul Internaţional de la Salonic, relatează AFP, citat de Agerpres.
''Datorită unui val de reforme îndrăzneţe, vom dobândi o credibilitate puternică, ceea ce va favoriza investiţiile, va genera noi venituri şi va stimula ocuparea forţei de muncă'', a declarat Kyriakos Mitsotakis, la cea de 84-a ediţie a acestui Târg Internaţional.
Printre aceste reforme se află reducerea impozitului pe venit de la 28% la 24% şi pe dividende de la 10% la 5%. El a promis, de asemenea, impozite mai mici pentru venituri scăzute şi măsuri pentru stimularea industriei construcţiilor, un sector important al ţării.
Ales la începutul lunii iulie după guvernul de stânga al lui Alexis Tsipras, premierul conservator a definit ca priorităţi ale guvernării sale consolidarea creşterii economice şi investiţiile.
În august, Kyriakos Mitsotakis a efectuat un turneu european în Franţa, Germania şi Olanda pentru a-i invita pe investitori să profite de oportunităţile pe care Grecia le oferă cu noul său guvern.
În pofida redresării din ultimii ani după o recesiune fără precedent, economia Greciei rămâne fragilă. Marea datorie publică şi impozitarea crescută a întreprinderilor şi persoanelor fizice, introduse încă de la criza din 2010, împiedică totuşi o creştere economică.
Aproximativ 8.000 de persoane au demonstrat sâmbătă seara la Salonic la apelul sindicatelor pentru a cere mai multe locuri de muncă şi reduceri la impozite.

Autoritatea statului rus de reglementare în domeniul comunicaţiilor Roskomnadzor a declarat că giganţii în domeniul tehnologiei Google şi Facebook au permis distribuirea de reclame electorale duminică, 08 septembrie 2019, zi de alegeri regionale în Rusia, în pofida faptului că li s-a cerut să interzică acest tip de publicitate, informează Reuters, citat de Agerpres.
"Astfel de acţiuni sunt percepute ca interferenţă în afacerile suverane ale Rusiei şi împiedică desfăşurarea alegerilor democratice în Federaţia Rusă", a scris organismul rus pe site-ul său.
Reuters menţionează că nu a putut contacta imediat Google sau Facebook pentru comentarii.
În Rusia au loc duminică alegeri regionale, inclusiv la Moscova.
Roskomnadzor a anunţat vineri că a cerut Facebook şi Google să interzică publicarea de reclame electorale în timpul scrutinului de duminică şi cu o zi înainte, în conformitate cu legislaţia rusă.

Rapperiţa americană Nicki Minaj şi-a surprins recent fanii anunţând că se retrage din muzică pentru a se concentra asupra vieţii de familie, relatează AFP, citat de Agerpres.
"Am decis să mă retrag şi să mă bucur de familia mea", a scris ea pe Twitter.
Cântăreaţa, în vârstă de 36 de ani, cunoscută pentru stilul provocator şi hit-uri precum "Anaconda", este logodită cu Kenneth Petty, care are un trecut controversat şi activează în industria muzicală americană. Cei doi urmează să se căsătorească în lunile următoare. Ei au avut o relaţie în perioada adolescenţei.
Kenneth Petty a fost condamnat pentru viol în 1995. Nicki Minaj a afirmat că el avea pe atunci 15 ani, iar ea avea 16 ani.
Nicki Minaj a lansat din 2010 patru albume şi a colaborat frecvent cu mari vedete rap americane, precum Drake sau Lil Wayne.
Stilul său colorat, imitaţiile şi evocarea directă a sexualităţii i-au permis să urce pe primele locuri în clasamentul american al vânzărilor de albume.
Ea a afirmat că a fost inspirată în carieră de nume mari ale scenei new-yorkeze din anii '90, precum Foxy Brown, una dintre primele mari vedete feminine ale rappului, sau de Jay-Z.
Nicki Minaj a ţinut recent prima pagină a ziarelor din cauza altercaţiilor sale cu Cardi B, o altă rapperiţă de succes americană.
Anunţul retragerii sale din muzică a fost o surpriză în condiţiile în care ea a lansat în iunie un nou single, "Megatron", şi a anunţat că lucrează la un nou album.

Pagina 6 din 299