Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Primăria municipiului Galaţi a anunţat astăzi, marţi, 29 octombrie 2019, că va derula o amplă campanie de plantări de arbori, în diferite zone ale oraşului. Este vorba despre aproximativ 2.000 de noi arbori, prevăzuţi în planul municipalităţii din această toamnă.

Un lot de 1.300 de arbori provine de la Direcţia Silvică, fiind vorba despre diferite specii, respectiv ulm de Turkestan (300), cenuşar (500), frasin american (200), stejar brumăriu (100) şi arţar (200). Aceştia vor fi plantaţi în zone precum: Faleza Superioară, Str. Ştefan cel Mare, Faleza Inferioară, Parc Selgros, ANL Siret, Str. Macului, str. Tunelului, Parc Rizer, Parc Cloşca, B-dul. Galaţi, taluz aferent Cimitir Cătuşa, Grădina Publică, Ţiglina 1, Calea Prutului. Plantările vor fi efectuate de echipe ale societăţii Gospodărire Urbană.

În plus, societatea Gospodărire Urbană se va mai ocupa şi de plantarea unui alt lot de 351 de arbori, respectiv tei argintiu (56), platan (88), prun (30) frasin (50), mesteacăn (60), Ginkgo Biloba (25) şi ulm (42). Aceşti arbori vor fi plantaţi în următoarele locuri: Str. Domnească, Str. Ciobanului, Str. Brăilei (de la Spitalul Judeţean până la str. Oţelarilor), Str. Brăilei (af. bl, G8), Str. Traian, Str. Miron Costin, Str. Alexandru cel Bun, Str. Radu Negru, Str. Gării, Str. Brăilei (af. Stirex), Str. Oţelarilor, Str. Stadionului, Str. Regiment 11 Siret, Str. Dr. Petru Groza, Str. Oltului, Str. Barboşi, Str. Constructorilor, Str. Ctin. Levaditi, Str. Basarabiei şi Str. Bolintineanu. Cei 351 de arbori, aflaţi într-un stadiu avansat de dezvoltare, se vor planta în locul celor uscaţi sau afectaţi de diferite boli.

De asemenea, în municipiul Galaţi se vor mai planta alţi 160 de arbori în cursul acestui an, cu sprijinul şi contribuţia Şantierului Naval Damen.

În perioada următoare se vor mai planta 100 de arbori în cadrul proiectelor de modernizare derulate de municipalitate cum ar fi zona centrală sau zona Colegiului Mihail Kogălniceanu. Pe strada Brăilei, pe sectoarele unde s-a acţionat până în prezent cu lucrări ample de reparaţii, se vor planta alţi 28 de arbori.

"An de an plantăm noi arbori în oraş. Anul acesta, aproximativ 2.000 de arbori vor fi plantaţi în zone precum Faleză, Parc Selgros, Parc Rizer, Parc Cloşca, Grădina Publică, dar şi pe foarte multe străzi, acolo unde îi vom înlocui pe cei care sunt afectaţi. 1.300 de arbori provin de la Direcţia Silvică, alţi 351 sunt puşi la dispoziţie de municipalitate prin Gospodărire Urbană, dar avem şi parteneri privaţi care ni se alătură în acest demers cum ar fi Şantierul Naval Damen. De asemenea, programe de plantări avem în toate proiectele de modernizare pe care le derulăm în oraş aşa cum este Zona Centrală sau zona Colegiului CNMK", a precizat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a anunţat că luni, 28 octombrie 2019, a demarat o nouă etapă de reabilitare şi modernizare a drumurilor judeţene, în cadrul unui program finanţat din bugetul propriu al CJ Galaţi. Lucrările vor fi executate de către Asocierea S.C Citadina 98 S.A - S.C Tancrad S.R.L. - ADD Global Design S.R.L. Valoarea contractului este de 7.454.782 de lei (T.V.A. inclus), adică 1,5 milioane de euro.

"Porţiunile de drum judeţean care nu au fost eligibile pentru obţinerea de fonduri europene au intrat într-un program de reabilitare şi modernizare cu bani din bugetul propriu. În această etapă vom interveni pe aproape 14 km de drum judeţean. Vor fi executate lucrări de refacere a fundaţiei, de reprofilare a drumului acolo unde este nevoie şi de asfaltare. De asemenea, vor fi refăcute marcajele rutiere şi se vor monta aproape 170 de indicatoare rutiere. Vremea este încă bună pentru astfel de lucrări, iar constructorul intervine deja pe anumite porţiuni de drum judeţean", a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Astfel, potrivit CJ Galaţi, se va interveni pe: DJ 241G, în zona localităţii Brăhăşesti; DJ 242B, în zona localităţii Bereşti; DJ 252G, în zona localităţii Ţepu; DJ 261A, în zona localităţii Scânteieşti; DJ 261A, în zona localităţii Frumuşiţa; DJ 255A, în zona localităţii Tuluceşti; DJ255C, în zona localităţii Smârdan; DJ 255C, în zona localităţii Cişmele.

Modernizarea zonei CNMK, din Ţiglina 1, este aproape gata, a anunţat astăzi, luni, 28 octombrie 2019, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, pe Facebook. Potrivit edilului, zona are de acum alei reabilitate, trotuare refăcute, dar şi un sistem de iluminat public modern. Pe lângă acestea, în zonă au fost amenajate peste 300 de noi locuri de parcare. "Zona CNMK din cartierul Ţiglina I are acum o nouă înfăţişare, până de curând aceasta fiind una cu un aspect învechit, cu alei şi trotuare denivelate sau pline de gropi, cu baterii de garaje sufocante. Acum este deja funcţională o nouă arteră de circulaţie realizată între strada Regiment 11 Siret şi prelungirea bulevardului George Coşbuc, sunt peste 300 de locuri de parcare, alei reabilitate şi trotuare refăcute şi un sistem de iluminat public modern. În continuare vom amenaja şi spaţiul de joacă prevăzut, vom planta noi arbori, vom amenaja punctele de colectare a gunoiului şi vom realiza şi semnalizarea rutieră", a anunţat Ionuţ Pucheanu.

FOTO în Galeria de imagini de mai jos!

Luni, 28 Octombrie 2019 13:38

Prins la frontieră cu ITP-ul falsificat

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi rutier au depistat la controlul de frontieră un bărbat care a prezentat la control, pentru autoturismul pe care îl conducea, un înscris care atestă valabilitatea inspecţiei tehnice periodice, ce s-a dovedit a fi falsificat.

"În data de 26 octombrie 2019, în jurul orei 00.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaţi rutier - I.T.P.F. Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor necesare trecerii frontierei, cetăţeanul român N.O., în vârstă de 26 de ani, care conducea un autoturism marca BMW, înmatriculat în Bulgaria. La controlul de frontieră, existând suspiciuni cu privire la termenul de valabilitate al inspecţiei tehnice periodice înscris în certificatul de înmatriculare prezentat la control pentru autoturismul în cauză, poliţiştii de frontieră au efectuat verificări suplimentare, în urma cărora au constatat că data care atestă valabilitatea ITP-ului a fost modificată, documentul fiind falsificat", se arată într-un comunicat al I.T.P.F. Iaşi.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, la finalizare fiind dispuse măsurile legale care se impun.

A XXIV-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie a fost găzduită de România, în perioada 18 - 26 octombrie 2019, fiind organizată la Piatra Neamţ în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale. Cei peste 120 de participanţi din 21 de ţări au concurat, în funcţie de vârstă, la două categorii: juniori şi seniori. Lotul României a fost reprezentat de trei elevi juniori şi patru elevi seniori. Aceştia au obţinut şapte premii: două medalii de aur, patru medalii de argint şi o medalie de bronz.

Elevii laureaţi cu aur sunt Daria-Teodora Hărăbor (Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi) şi George Cristian Ardeleanu (Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti). Medaliile de argint au fost adjudecate de Traian Rareş Tuş (Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare), Teodor Ionuţ Grosu (Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu” din Bacău), Dragoş-Andrei Sîrghi (Colegiul Naţional „Ştefan Cel Mare” din Suceava) şi Adrian-Marian Ţiripa (Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din Brăila). Flavia-Cristina Pascal (Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Piatra Neamţ) a fost medaliată cu bronz. De asemenea, Adrian-Marian Ţiripa a obţinut o diplomă specială pentru cel mai bun rezultat la proba observaţională.

Lotul olimpic al României a fost coordonat de profesorii Grigoruţă Oniciuc (Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Piatra Neamţ) şi Lucian Stoian (Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare).

Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană (UE) în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,1% din valoarea totală brută adăugată, iar statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (36,5%), Cehia (30,2%), Slovenia (26,9%) şi România (26,1%), arată datele publicate la începutul săptămânii de Oficiul European de Statistică (Eurostat), informează Agerpres.
De asemenea, industria a fost cea mai semnificativă activitate economică în 2018 şi în Slovacia (25,7%), Germania (25,4%), Polonia (25%) şi Ungaria (24,8%).
Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut "comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare" (19% în UE, 20,2% în România), urmate de "Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială" (18,6% în UE, 14,5% în România), "Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice" (11,5% în UE, 8% în România) activităţi imobiliare" (11,2% în UE, 8,3% în România), "Construcţii" (5,5% în UE, 6% în România), "Agricultură, silvicultură şi pescuit (1,6% în UE, 4,8% în România), "Informaţii şi comunicaţii (5,2% în UE, 5,8% în România), "Finanţe şi asigurări" (4,9% în UE, 3% în România), "Artă şi activităţi de recreere (3,4% în UE, similar în România).
În 13 state membre ale UE, "comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare" au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,9% din total valoarea totală brută adăugată), Polonia (26%), Cipru (25,6%), Grecia (25,1%), Letonia şi Portugalia (ambele cu 24,8%).
"Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială" a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (22,4%), Danemarca (21,6%), Belgia (21,4%), Suedia (21,3%) şi Olanda (20,8%).

România a importat în primele şapte luni ale anului 2,13 TWh de energie electrică, cu 45% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit ultimului raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, aferent lunii iulie, informează Agerpres.
În aceeaşi perioadă, exporturile au însumat 2,37 TWh, în scădere cu 32% faţă de perioada ianuarie-iulie 2018.
Consumul intern a scăzut uşor, cu 0,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Clienţii casnici au utilizat mai mult cu 2,8%. Consumatorii casnici în regim reglementat au consumat mai puţin cu 15%, iar cei în regim concurenţial, cu 72% mai mult. Totodată, consumul noncasnic a fost cu 1,2% mai scăzut.
Producţia internă de energie electrică a scăzut cu 5,4%, până la 34,5 TWh.

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 5,16%, în primele nouă luni din 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 24.823 unităţi, faţă de 26.174 de firme în 2018, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), informează Agerpres.
Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti - respectiv 4.358 de firme (în scădere cu 15,83% faţă de primele nouă luni din 2018) şi în judeţele Constanţa (1.221, +3,91%), Cluj (1.137, +16,89%) şi Timiş (1.205, +13,06%).
Raportat la perioada ianuarie - septembrie 2018, cele mai mari creşteri ale numărului de firme dizolvate s-au înregistrat în judeţele Teleorman (+70,88%), Bistriţa-Năsăud (+57,14) şi Caraş Severin (+56,25%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Botoşani (-42,04%), Olt (-30%) şi Neamţ (-22,81%).
În septembrie 2019, au fost înregistrate 2.502 de dizolvări, cele mai multe în Bucureşti (448) şi în judeţele Timiş (123), Constanţa (120) şi Cluj (118).
Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme în primele nouă luni din 2019 este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 7.419 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de aceeaşi perioadă din 2019, dizolvările din acest sector s-au diminuat cu 9,50%.
Construcţiile şi industria prelucrătoare sunt alte două domenii de activitate unde s-au înregistrat cele mai multe dizolvări de firme în primele nouă luni ale anului şi anume 2.387, respectiv 2.260.

Persoanele diagnosticate cu demenţă, ai căror taţi sau mame au suferit de această boală, dezvoltă simptome, în medie, cu şase ani mai devreme faţă de părinţii lor, conform unui studiu citat de Xinhua şi publicat recent de Facultatea de Medicină a Universităţii Washington din St. Louis, Statele Unite, informează Agerpres.
Echipa de oameni de ştiinţă a studiat persoane cu demenţă care au participat la studii de cercetare în cadrul institutului Charles F. and Joanne Knight Alzheimer's Disease Research Center (ADRC). Ei au identificat 164 de persoane cu demenţă care avuseseră cel puţin un părinte diagnosticat cu această boală.
Cu ajutorul înregistrărilor medicale şi a interviurilor cu participanţi şi prieteni ori membri de familiei ai acestora, cercetătorii au determinat vârsta la debutul demenţei pentru fiecare participant în parte şi părintele sau părinţii acestuia.
Persoanele care avuseseră un părinte cu demenţă au dezvoltat simptome, în medie, cu 6,1 ani mai devreme decât mamele sau taţii lor. În cazul în care ambii părinţi fuseseră diagnosticaţi cu demenţă, boala s-a instalat, în medie, cu 13 ani mai devreme în comparaţie cu vârsta părinţilor lor la diagnostic.
''În zilele noastre, există o tendinţă în scădere de a pune confuzia şi uitarea pe seama îmbătrânirii"', a explicat autorul principal al studiului, Gregory Day, profesor asistent de neurologie şi cercetător la ADRC.
''În special persoanele care au fost martore la declinul părinţilor lor (diagnosticaţi) cu boala Alzheimer sunt mai puţin înclinate să respingă aceste îngrijorări. Cel mai interesant e faptul că persoanele cu doi părinţi cu demenţă au dezvoltat boala mult mai devreme decât cele cu un singur părinte (cu Alzheimer). Acest lucru sugerează că este vorba despre mai mult decât o schimbare a criteriilor de diagnosticare sau a atitudinilor sociale'', a adăugat el.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au analizat un set considerabil de factori de risc cunoscuţi pentru boala Alzheimer. Ei au studiat factori ereditari, cum ar fi etnia, rasa, mutaţiile genetice şi sexul părinţilor care au manifestat boala. De asemenea, s-au luat în considerare nivelul de educaţie, indicele de masă corporală, prezenţa diabetului, a bolile cardiovasculare sau a hipertensiunii, nivelul de colesterol din sânge, depresia, fumatul, consumul excesiv de alcool şi istoricul leziunilor cerebrale traumatice.
Toţi factorii la un loc au reprezentat doar 29% din variabilitate, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte din ceea ce influenţează vârsta apariţiei demenţei rămâne de identificat. În mod neaşteptat, cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost diagnosticate cu boala Alzheimer mai devreme sau mai în târziu în viaţă în comparaţie cu părinţii lor prezentau un risc mai mare de a avea anumite mutaţii în genele asociate Alzheimer, deşi nu este clar ce efect au aceste mutaţii. ''Aceşti oameni sunt foarte interesanţi. Nu ştim de ce simptomele lor au debutat mai devreme sau mai târziu decât era de aşteptat'', a declarat Day.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demenţă, afectând aproximativ 5,8 milioane de persoane în Statele Unite. Între 10% şi 15% dintre urmaşii pacienţilor cu Alzheimer dezvoltă simptomele ale acestei boli.

Palatul în care au trăit ultimii reprezentanţi ai dinastiei Romanov, în care familia ţarului Nicolae al II-lea a locuit până la Revoluţia din 1917, a fost complet renovat şi va fi deschis pentru public în 2020, au anunţat autorităţile ruse, citate de AFP, potrivit Agerpres.
Construit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Palatul Alexander, situat în apropiere de Sankt Petersburg, a fost utilizat ca reşedinţă principală de ultimul ţar al Rusiei timp de 12 ani, de la Revoluţia din 1905 şi până la Revoluţia din 1917, care a pus capăt, în urma unui masacru sângeros, dinastiei Romanov.
Clădirea a intrat în renovare începând din 2012 şi a fost complet închisă pentru public în 2015. Palatul se află în Puşkin, în perimetrul fostei reşedinţe imperiale Ţarskoe Selo, unde se află şi alte edificii şi parcuri, vizitate de un număr mare de turişti.
"Palatul Alexander era unic. Era destinat pentru viaţa intimă a familiei imperiale, care trăia destul de izolată", a explicat Olga Taratyanova, directoarea Muzeului Ţarskoe Selo, cu ocazia prezentării operaţiunilor de renovare a palatului.
Din acea clădire, construită în stil neo-clasic, vor fi deschise pentru turişti opt săli, inclusiv un salon, un cabinet şi camera de dormit a ţarului Nicolae al II-lea şi a soţiei sale, împărăteasa Alexandra Fedorovna.
Lucrările de renovare au vizat în principal podelele, tapiseriile şi tavanele. Ele au permis, de asemenea, descoperirea unei camere de toaletă decorată în stil maur, în care, potrivit fotografiilor din epocă, Nicolae al II-lea îşi petrecea mult timp.
Acea cameră, ce include şi o mică piscină, a fost divizată în două spaţii şi ascunsă apoi în perioada sovietică.
Spre deosebire de alte palate din împrejurimile oraşului Sankt Petersburg, Palatul Alexander nu a fost distrus de nazişti în momentul invadării fostei URSS. Clădirea a găzduit pentru o vreme sediul local al Gestapo-ului german şi o închisoare.
Potrivit experţilor, interioarele palatului au fost avariate şi parţial distruse după Al Doilea Război Mondial, când fosta rezidenţă imperială a fost transformată într-un institut militar sovietic.
"În epoca URSS, s-a făcut absolut orice pentru a distruge amintirea familiei imperiale", a subliniat Nikita Yavein, arhitectul care a coordonat restaurarea palatului.
Edificiul a fost inclus în Complexul Muzeal Ţarskoe Selo abia în 2009.
După ce a abdicat în 1917, ţarul Nicolae al II-lea a fost plasat în arest la domiciliu, în Palatul Alexander, alături de soţia lui şi de cei cinci copii ai lor.
Toţi cei şapte membri ai familiei imperiale ruse au fost trimişi apoi în Tobolsk, în Siberia, şi în cele din urmă la Ekaterinburg, în regiunea Ural, unde au fost executaţi de bolşevici pe 17 iulie 1918.

Pagina 8 din 325