Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

România ocupă locul 38 din 113 ţări în clasamentul global al securităţii alimentare, reiese din datele Global Food Security Index (GFSI), raport întocmit de divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit (EIU) şi sprijinit de Corteva Agriscience, companie activă în domeniul agricol, informează Agerpres.
Conform analizei publicate recent, România se menţine în topul mondial al securităţii alimentare pe poziţia 38, în mare parte datorită disponibilităţii şi calităţii alimentelor, programelor de siguranţă alimentară şi accesului facil al fermierilor la surse de finanţare. "Nivelul redus al risipei alimentare, sistemul de distribuţie dezvoltat şi disponibilitatea micro-nutrienţilor în alimente sunt elemente forte în cazul României", precizează realizatorii raportului.
În schimb, România se află în urma altor ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea unui standard nutriţional, stabilirea unei strategii alimentare şi prezenţa unui sistem de monitorizare şi supraveghere.
"Cheltuielile naţionale pentru susţinerea cercetării în domeniul agricol şi nivelul infrastructurii agricole locale sunt sub nivelul altor ţări. Cu toate acestea, raportat la nivelul mediu global, România stă mai bine în ceea ce priveşte posibilitatea dezvoltării infrastructurii de irigare şi capacitatea de depozitare", se menţionează în Index.
Potrivit sursei citate, pentru al doilea an consecutiv, Singapore, Irlanda şi SUA se menţin pe primele trei poziţii, fiind lideri în securitatea alimentară, în ciuda faptului că, în 2019, Indexul a adăugat instrumente noi de măsurare, cum ar fi: costul mâncării, infrastructura agricolă şi existenţa unor standarde nutriţionale.
Pentru acest an, în GFSI a fost inclusă o categorie nouă denumită "Resursele naturale şi capacitatea de revenire", un pachet separat de date care se alătură celorlalte trei (Accesibilitate, Disponibilitate, Calitate şi siguranţă), în analiza nivelului de securitate alimentară. Astfel, dacă sunt luate în calcul şi datele din această categorie, majoritatea ţărilor înregistrează o diminuare a punctajului general, ceea ce subliniază cât de vulnerabil este sistemul alimentar în faţa unor ameninţări precum seceta, inundaţiile sau creşterea nivelului mării. România este o excepţie, fiind mai puţin expusă riscurilor climatice globale.
GFSI 2019 arată că majoritatea ţărilor analizate (88%) dispun de suficientă hrană pentru propriile populaţii. În acelaşi timp, un raport FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations - Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite) privind Nivelul Securităţii Alimentare şi a Nutriţiei în Lume, arată că peste 820 milioane persoane suferă de foame.
"Aceasta nu este o problemă doar într-un număr limitat de ţări, ci în multe state la nivel global: aproape o treime din ţările analizate de GFSI au peste 10% din populaţie subnutrită", se notează în concluziile raportului de specialitate.
Raportul de specialitate arată, totodată, o creştere a preţurilor alimentelor în lume, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate în Venezuela şi Siria, şi subliniază nevoia unor eforturi mai mari pentru a face alimentele bogate în nutrienţi şi de calitate mai accesibile pentru populaţia cu venituri mici.

Numărul autoturismelor "verzi" cumpărate de români, în primele 11 luni ale anului, a crescut cu aproape 50% în comparaţie cu intervalul similar din 2018, ajungând la 6.015 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de Agerpres.
La nivel general, ponderea maşinilor ecologice în totalul pieţei autohtone se situează la 3,8%, comparativ cu 2,8%, raportat în primele 11 luni din anul anterior.
Datele centralizate de APIA relevă, totodată, că majoritatea autoturismelor prietenoase cu mediul sunt hibride - cu 4.260 de unităţi, în creştere cu 34,4% comparativ cu perioada ianuarie - noiembrie 2019. Acestea sunt urmate de autoturismele electrice - cu 1.402 exemplare (+150,4%) şi de cele plug-in (353 de unităţi, +22,6%).
Podiumul celor mai comercializate autoturisme full electrice este condus, la 11 luni, în ordine, de: Renault - cu 378 de unităţi, Nissan (375) şi BMW (214). Ierarhia continuă cu Volkswagen (203 unităţi), smart (161), Jaguar (34), Audi (18), categoria "Alte mărci" (16) şi Mercedes-Benz (3).
În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota - cu 3.624 de unităţi, Lexus (226), Suzuki (109), Ford (88), Honda (79), Kia (67), Hyundai (64) şi Land Rover (3).
De asemenea, în clasamentul vânzărilor de autoturisme plug-in conduce Mitsubishi - cu 133 de exemplare, urmată de Volvo - cu 74 de unităţi, BMW (50), Land Rover (38), Porsche (35), Mercedes-Benz (10), Toyota (9) şi Mini (4).
Statistica APIA menţionează faptul că, numai la nivelul lunii noiembrie, au fost comercializate 732 de autoturisme ecologice, în creştere cu 33,33%, comparativ cu luna octombrie, când s-au vândut 549 de unităţi.
Pe parcursul lunii noiembrie, vânzările de maşini electrice şi hibride au avut o cotă de 4,7% în total piaţă, superioară celei înregistrată cu o lună în urmă (3,2%).

''Plicuri bani nuntă'', ''Pulover urât de Crăciun'', ''Telefon Dorel'', ''Accesoriu mulgătoare'' sau ''Urzeala manelelor'', sunt doar câteva dintre cele mai amuzante căutări online ale românilor pe site-ul retailerului eMag, informează Agerpres.
Conform companiei, în 2019, utilizatorii au căutat pe eMag produse aflate în tendinţe, dar şi produse mai puţin obişnuite sau informaţii diverse. Astfel, în anul 2019, cel mai căutat cuvânt pe site-ul retailerului online a fost "iphone 11", iar cel care a înregistrat cea mai mare scădere în căutări a fost "squishy", aflat în 2018 pe primul loc în top.
În ceea ce priveşte cele mai neobişnuite căutări, în Categoria "În curând pe eMag", regăsim "plicuri bani nuntă", "piscină în pungă", "bani falşi euro" sau "aparat de strâns salamul".
La categoria "Întreabă eMAGu'", utilizatorii s-au întrecut în idei de căutare, precum: "cursul bnr euro", "unde e bine să te cazezi la predeal", "câţi ani ai?", "adresa becali", "telefon dorel", "preţ câine ciobănesc".
Pentru categoria Trending, românii au fost curioşi să afle detalii şi informaţii, printre altele, despre "trotineta electrică", "iphone 11", "matura electrică", "slime" şi "televizor 8k".
Categoria "Nici eu nu m-am gândit, dar am găsit" cuprinde căutări amuzante, precum "zdrobitor struguri", "accesoriu mulgătoare", "carcasă porc", "afumătoare" şi "arzător porc", în timp ce la secţiunea "Am prieteni de elită", românii au căutat "manele de copii de cinci ani", "urzeala manelelor", "manele de crăciun", "vara manelelor 2005", "florin salam la reducere" sau "stic plin cu manele".
Cât priveşte categoria "Declaraţie de dragoste", variantele centralizate de eMag sunt: "emoji pentru tibi", "100 de te iubesc" sau "idea de iubit".
Alte căutări amuzante au fost înregistrate la categoria "Căutare cu premeditare" ("adevarata care merge pe stradă", "telescop buca", "chiloţi cu blană"), categoria "Pune-ţi o dorinţă" ("vreau un pătuţ cu bebeluşi în el", "adidaşi ca a lui dorian popa", "cârnăţar pt cârnaţi", "cap de păpuşă care se coafează", "brăţara care are puterea lui elsa"), categoria "Cadou pentru duşmani" ("pulover urât de crăciun", "cel mai urât costum", "bomboane stricate", "pulane"), categoria "Supersize" ("tutun la găleată", "aer condiţionat mult", "papuci scumpi"), categoria "Cum se aude, aşa se scrie" ("aparat de făcut sendfişi", "maşină ân şurubat", "ninjea", "şi bunica mi-a").
Pe de altă parte, în Top 10 al căutărilor serioase pe eMag se află, în ordine: iphone 11, Samsung, Iphone, Pampers, Huawei, iphone x, căşti, ceas, frigider şi bicicletă.

Rata şomajului în trimestrul trei din 2019 a fost de 3,8%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior, cel mai ridicat nivel fiind consemnat însă în rândul tinerilor, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate recent, informează Agerpres.
În perioada menţionată, rata şomajului la bărbaţi a fost de 4,1%, iar în rândul femeilor de 3,5%.
"Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (4,1% la bărbaţi faţă de 3,5% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 1,2 puncte procentuale (4,5% în mediul rural, faţă de 3,3% în mediul urban)", arată INS.
Pe grupe de vârstă, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (17,9%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Potrivit datelor INS, în trimestrul trei rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 71,8%, cu 1,8 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.
De asemenea, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 66,7%, în creştere faţă de trimestrul anterior cu 0,3 puncte procentuale. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (75,7% faţă de 57,4% la femei) şi la persoanele din mediul urban (67,8% faţă de 65,3% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 25,6%.
În al treilea trimestru al anului 2019, populaţia activă a României era de 9,116 milioane persoane, din care, 8,766 milioane persoane erau ocupate şi 350.000 de persoane erau şomeri.

Un număr de 1,4 milioane operaţii de cezariană au fost efectuate în Uniunea Europeană (UE) în 2017, potrivit datelor publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), informează Agerpres.
În 2017, cele mai frecvente operaţii de cezariană s-au înregistrat în Cipru (54,8% din totalul născuţilor vii), România (44,1%), Bulgaria (43,1%), Polonia (39,3%) şi Ungaria (37,3%).
În schimb, cele mai puţine operaţii de cezariană în 2017 au fost în Finlanda (16,5%), Suedia (16,6%), Estonia şi Lituania (ambele cu 19,4%) şi Franţa (19,7%).

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) subliniază nevoia unui program de screening pentru cancer mamar şi a lansat un acord pe această temă, informează Agerpres.
Preşedintele FABC, Cezar Irimia, a menţionat cu prilejul unei mese rotunde că acordul lansat îşi propune să facă "presiune constructivă" asupra autorităţilor pentru declanşarea imediată a screeningului mamar.
El a precizat la sfârşitul mesei rotunde că acordul a fost semnat recent de mai mulţi parlamentari, de secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru, de preşedintele CNAS, Adela Cojan, de consilierul prezidenţial Diana Păun şi că lista e deschisă pentru susţinerea acestui angajament.
Acordul prevede că semnatarii se angajează ca, în toate acţiunile lor viitoare, să urmărească atingerea următoarelor obiective: iniţierea unui program naţional de screening pentru cancerul mamar, având ca obiectiv testarea la fiecare doi ani a tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani; asigurarea finanţării pentru acest program, fie printr-un buget multianual, fie anual, prin Legea bugetului de stat.
În acord se arată că în România cancerul de sân este pe primul loc în rândul afecţiunilor maligne la femei.
Se menţionează că România a rămas între ultimele două ţări din UE fără un program naţional care să asigure screeningul şi depistarea precoce a cancerului de sân.
Potrivit acestuia, foarte multe cazuri de cancer de sân rămân nediagnosticate şi fără şanse de vindecare, întrucât doar 6% dintre femeile din România cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani fac anual mamografii, faţă de 58%, cât este media în UE.
"Statistic avem aproape 10.000 de cazuri noi de cancer de sân în fiecare an şi în jur de 10 milioane de femei în România. Asta înseamnă că o femeie dintr-o mie va fi diagnosticată cu cancer la sân anul acesta. Tot atât, un caz la mie e şi media UE, or în caravana (n.r. - din cadrul celei de a VI-ea ediţii a campaniei «Nu am făcut destul») medicii au consultat 910 femei şi avem deja trei cazuri de cancer confirmate şi două cu diagnosticul în curs de clarificare. E enorm", a declarat Cezar Irimia.
El a spus că, pentru a examina măcar 2 milioane de femei, cele care au între 50 şi 69 de ani şi nu doar 1.000 e nevoie de un program naţional, nu doar regional de screening pentru cancerul de sân.
"Numai printr-un diagnostic pus în stadiu incipient aceste femei pot fi salvate. Un program naţional de screening ar însemna o investiţie de 29 de milioane de euro din partea statului în fiecare an, o spun studiile. (...) Înseamnă o contribuţie de 2 euro din partea fiecăruia dintre noi. Dumneavoastră aţi da 2 euro pentru a vă salva mama?", a mai declarat Cezar Irimia.
Preşedintele CNAS, Adela Cojan, crede că ar trebui să îngrijoreze în primul rând faptul că peste 60% din cazurile de cancer de sân din ţara noastră sunt diagnosticate în stadiile 3 şi 4.
"Un fond impresionant din banii destinaţi decontărilor noastre se duce către programul de oncologie, pentru că suntem nevoiţi să tratăm stadiile 3 şi 4. (...) Screeningul, partea de prevenţie, nouă, Fondului de asigurări, ne este mult mai ieftină şi cu beneficii şi eficacitate mult mai bune", a adăugat preşedintele CNAS.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru a făcut referire la dezvoltarea masterplanului pentru cancer. "Împreună cu ministrul Victor Costache iniţiem dezvoltarea masterplanului pentru cancer în România. În acest context intră şi (...) screeningul pentru cancer de sân (...), urmează să identificăm resursa umană, să identificăm logistica, acele mamografe de care vorbea toată lumea", a subliniat secretarul de stat.
Senatorul UDMR Laszlo Attila a semnalat că acest partid nu va vota o scădere a bugetului sănătăţii. "Vorbesc în numele formaţiunii din care fac parte, să nu conteze nimeni pe voturile noastre, dacă se gândeşte cineva să scadă bugetul sănătăţii", a declarat senatorul.
Florin Alexandru Nicula, medic coordonator al programelor de screening la Institutul Oncologic Cluj-Napoca, a semnalat deficitul de mamografe şi de specialişti care să realizeze mamografiile în ţara noastră.
Consilierul prezidenţial Diana Păun a subliniat necesitatea prevenţiei şi depistării precoce. "Screeningul e un instrument deosebit de util în acest sens, dar nu e suficient să avem programe de screening, dacă ele nu sunt implementate adecvat la nivel naţional, nu sunt finanţate adecvat, nu sunt monitorizate continuu de către cei în măsură să facă acest lucru", a afirmat Păun.

Preşedintele american Donald Trump l-a invitat pe prim-ministrul britanic Boris Johnson să întreprindă o vizită la Casa Albă la începutul anului 2020, scrie publicaţia Sunday Times, citată de Reuters, potrivit Agerpres.
Invitaţia i-a fost adresată lui Johnson după recentul succes electoral al conservatorilor. Discuţiile oficiale privind data exactă a vizitei urmează să aibă loc, afirmă Sunday Times, citând surse din Downing Street.
"Au fost propuse câteva date de la mijlocul lui ianuarie, dar nu a fost convenit nimic oficial. Este clar însă că ambele părţi vor ca aceasta să se întâmple cândva la începutul lui 2020", mai scrie publicaţia londoneză, citând o sursă apropiată Casei Albe.
Boris Johnson şi Donald Trump au convenit recent, în cursul unei discuţii telefonice, să caute încheierea unui acord "ambiţios" de liber schimb între Marea Britanie şi Statele Unite.
După victoria în alegeri a conservatorilor lui Johnson, Trump a declarat că Marea Britanie şi SUA sunt libere acum să încheie un nou acord comercial "masiv" după Brexit.
"Acest acord are potenţialul de a fi mult mai mare şi mai profitabil decât orice acord care ar putea fi încheiat cu UE", a scris Trump într-un tweet recent.
Premierul britanic Boris Johnson a obţinut recent în Camera Comunelor un prim vot favorabil asupra acordului de Brexit pe care l-a convenit cu Uniunea Europeană şi care prevede ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar pe 31 ianuarie 2020.

Angela Merkel a devenit recent al doilea cel mai longeviv cancelar german în funcţie, cu 5.143 de zile, egalându-l pe Konrad Adenauer, primul cancelar postbelic (1949-1963), notează dpa, citat de Agerpres.
Pentru a depăşi recordul stabilit de Helmut Kohl, mentorul său, Angela Merkel ar trebui să mai rămână în funcţie timp de 726 de zile.
Acest lucru este însă puţin probabil să se întâmple, dat fiind că Merkel a anunţat deja că nu va mai candida în alegerile viitoare, programate pe 24 octombrie 2020.
Mandatul său s-ar putea totuşi prelungi dacă formarea unui guvern se va întinde pe mai multe luni, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul actualei "mari coaliţii" cu social-democraţii.
Cei mai longevivi trei cancelari germani provin din rândurile Uniunii Creştin-Democrate (CDU).

Organizatorii Festivalului de Film de la Berlin au anunţat primele filme care vor fi proiectate la viitoarea ediţie ce va fi inaugurată la 20 februarie 2020 de lungmetrajul ''Pinocchio'', al regizorului italian Matteo Garrone, cu Roberto Benigni în rolul principal, şi considerată una dintre cele mai importante producţii prezentate în cadrul secţiunii Berlinale Special Gala, relatează EFE, citat de Agerpres.
"Garrone reuşeşte, folosind propriul imaginar, să reinterpreteze această cunoscută poveste. El respectă fidel ideea lui Carlo Collodi şi totuşi creează un Pinocchio foarte personal, mai amuzant decât cel pe care îl cunoşteam înainte", a spus italianul Carlo Chatrian, noul director al festivalului alături de olandeza Mariette Rissenbeek.
Această coproducţie italo-britanico-franceză, care va fi vizionată în premieră internaţională la Berlinală, va fi proiectată în cadrul secţiunii Berlinale Special Gala, în care vor fi prezentate peliculele selectate în afara competiţiei.
Festivalul a anunţat şi primele titluri din secţiunea Panorama, a doua ca importanţă a Berlinalei, cu filme ale unor cineaşti ca Faraz Shariat ("No hard feelings''), Uisenma Borchu (''Black Milk'') şi Visar Morina (''Exil''), realizatori ce reprezintă o generaţie "emergentă şi idiosincratică" cu "puncte de vedere pluraliste şi post-migratorii".
Siamak Etamadi (''Parig"), originar din Iran şi care lucrează în Grecia, reprezintă în mod exemplar actuala cinematografie transnaţională; în timp ce ''Welcome to Chechnya'', de David France, prezintă brutala şi sistematica persecuţie a comunităţii LGBTQI din republica caucaziană Cecenia, se arată într-un comunicat al festivalului.
Şi filmul documentar este reprezentat în Panoram prin cineaştii Patric Chiha, Tizza Covi, Rainer Frimmel şi Sébastien Lifshitz.
Printre filmele latino-americane prezente la festival figurează coproducţia argentiniano-germană ''Las Mil y Una'', de Clarisa Navas, şi cea braziliano-franceză ''Cidade Pássaro'' (''Shine Your Eyes''), de Matias Mariani.
În timp ce secţiunea Generation, dedicată copiilor şi adolescenţilor, include filmul brazilian ''Meu nome é Bagdá'' (''My Name is Baghdad''), de Caru Alves de Souza, şi pelicula mexicană ''Los lobos'', de Samuel Kishi Leopo, precum şi producţii din Australia, Belgia, Germania, Franţa, Canada, Mongolia, Olanda, Filipine, Suedia, SUA şi Marea Britanie.
Forum Expanded, inclus în secţiunea Forum, dedicată filmului de avangardă, se vor proiecta printre altele ''APIYEMIYEKĂ'', o coproducţie braziliano-franco-olandeză, de Ana Vaz; şi ''Quantum Creole'', de Filipa César, o coproducţie Germania, Franţa, Portugalia şi Spania.
"La anunţarea primelor filme ale celei de-a 70-a ediţii a Berlinalei, mi se pare important să subliniez că programul este ceva mai mult decât suma filmelor selectate. Este rezultatul unui proiect de muncă în comun ce are ca scop să oferim o perspectivă a ceea ce este mai relevant în cinematografie ca formă narativă ce se adresează publicului şi întregii lumi", a subliniat Carlo Chatrian.
La 4 decembrie, festivalul a anunţat că actriţa britanică Hellen Mirren va fi recompensată cu un Urs de Aur onorific pentru întreaga sa carieră. Trofeul îi va va fi decernat la o gală specială ce va include proiecţia filmului ''The Queen'', de Stephen Frears, pentru care a fost recompensată cu premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în 2006.
Programul festivalului va include şi un mic ciclu de filme dedicat reputatei actriţe britanice, ce include titluri precum ''The Long Good Friday'' din 1980 şi în regia lui John Mackenzie, sau ''The Good Liar'', de Bill Condon, din 2019.
Cea de-a 70-a ediţie a Berlinalei, care se va încheia la 1 martie 2020, se va desfăşura sub conducerea noului director artistic, Carlo Chatrian, şi a directoarei artistice Mariette Rissenbeek, ce îi succed lui Dieter Kosslick, care a părăsit postul în 2019, după 18 ani la conducerea reputatului festival german.

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a anunţat, astăzi, vineri, 20 decembrie 2019, că un nou lot de echipamente medicale a ajuns la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei“ din Galaţi. Este vorba despre două mese chirurgicale, două ecografe portabile, cinci aspiratoare chirurgicale şi două aparate medicale pentru investigaţii oftalmologice. Echipamentele medicale au intrat în dotarea Blocului operator, a secţiei de Radiologie şi a secţiei de Oftalmologie.

„Mesele de operaţie vor fi folosite pentru chirurgie plastică şi pentru intervenţii bariatrice, inclusiv atunci când este nevoie de intervenţii chirurgicale la persoanele supraponderale. Pentru prima oară avem masă de operaţie special concepută pentru intervenţii chirurgicale în cazul persoanelor cu probleme de greutate. Până acum, astfel de intervenţii se realizau cu mare dificultate. Echipamentele medicale au intrat deja în dotarea unităţii medicale, iar una dintre mesele chirurgicale a fost folosită în această dimineaţă (n.r. - vineri, 20 decembrie 2019) pentru o intervenţie de reconstrucţie a urechii. Echipamente medicale noi au ajuns şi la secţia de Oftalmologie. Este vorba despre două aparate medicale moderne, care vor fi utilizate pentru stabilirea dioptriilor şi pentru examinarea retinei si a vascularizaţiei ochiului”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Valoarea totală a echipamentelor medicale este de 690.972 de lei, fonduri din bugetul propriu al CJ Galaţi.

FOTO în Galeria de imagini de mai jos!

Pagina 8 din 351