Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Ediţia a treia a concursului #Digitaliada şi-a desemnat câştigătorii. 224 de materiale digitale educaţionale au fost înscrise, în total, în concurs, iar dintre acestea, juriul a selectat 9 câştigători. Printre câştigători se numără un designer şi un profesor din judeţul Galaţi. Astfel, la secţiunea "Conţinut video", premiul II a fost câştigat de Gabriela Anton, designer instrucţional, cu mininaraţiunea vizuală "Ce e substantivul?". Materialul reprezintă o abordare contextualizată a lecţiei de predare-învăţare a acestei părţi de vorbire şi îl are ca sprijin pe prietenul Burunducel. Gabriela Anton precizează că mininaraţiunea a fost gândită, iniţial, ca un proiect personal, dar curând a ajuns să îşi dorească să împărtăşească materialul didactic multimedia şi cu alţi copii. "Deşi a pornit ca un proiect personal, această lecţie oferă o pledoarie pentru lucrul în echipă: deoarece odată cu realizarea ei s-a construit o punte între mamă şi fiică. Astăzi, proiectul reprezintă un exemplu încurajator de îmbunătăţire a demersului educaţional prin punerea la treabă a creativităţii, dar şi a aplicaţiilor utile şi la îndemână", spune Gabriela Anton.

La secţiunea Proiecte didactice, premiul III i-a revenit Dorinei Cojocaru, profesor de Limba şi literatura română la Liceul Teoretic "Sfânta Maria" şi Şcoala Gimnazială Nr. 26, cu proiectul didactic "Poveste de iarnă". Demersul didactic constă în utilizarea tehnologiilor Web 2.0 (Google Docs şi Padlet) în cadrul orei de Limba şi literatura română, pentru a realiza împreună cu elevii o poveste colaborativă de iarnă. Dorina Cojocaru precizează că a înţeles faptul că era digitală determină un nou tip de abordare a fenomenului educaţional, prin intermediul TIC, astfel că demersul său didactic are elevul în centru. "Pentru profesori, provocarea este să gândească activităţi care să îi atragă pe elevi în învăţare. Astfel, concursul #Digitaliada a venit şi anul acesta în sprijinul nostru, promovând educaţia digitală şi stimulându-ne să creăm conţinut digital propriu, inovator, destinat a fi folosit la ore. Mai mult, ne-a încurajat să împărtăşim acest tip de experienţă şcolară prin intermediul acestei platforme online cu conţinut educaţional liber", spune Dorina Cojocaru.

#Digitaliada este un concurs care încurajează crearea de materiale digitale cu conţinut original şi open source, utile procesului de învăţare. Concursul de materiale digitale este organizat în cadrul Digitaliada, proiect de educaţie digitală al Fundaţiei Orange, şi se adresează în principal cadrelor didactice din orice şcoală din România, dar şi persoanelor de peste 14 ani interesate să creeze şi să distribuie publicului larg materiale didactice în format digital, ce pot fi folosite în predarea oricărei discipline şcolare din ciclul gimnazial. În cadrul concursului, au fost deschise trei secţiuni pentru înscrierea materialelor digitale - Aplicaţii, Conţinut video şi Proiecte didactice. În cadrul fiecărei categorii au fost premiate trei materiale, valoarea totală a premiilor fiind de 8.000 euro. Câştigătorii primesc echipamente digitale performante, astfel încât să-şi susţină în continuare munca de dezvoltare şi creare de conţinut educaţional digital.

Cea de-a cincea ediţie a KineDok, un proiect One World Romania, va debuta vineri, 10 mai 2019, la ora 18:00, cu difuzarea filmului "O femeie captivă" (Ungaria, 2018), la Muzeul de Artă Vizuală Galaţi. Proiecţia va fi urmată de o discuţie cu regizoarea acestuia, Bernadett Tuza-Ritter.

"Premisa de la care pleacă «O femeie captivă» este simplă: Bernadett Tuza-Ritter pare că schiţează portretul lui Marish, menajera unei familii middle-class din Ungaria, în câteva tuşe observaţionale de cotidian frust. Cu cât pătrundem mai mult în lumea acestei femei, perspectiva se schimbă şi ne dăm seama că ceea ce vedem e de fapt o demascare a unei situaţii greu imaginabile în societatea contemporană: sclavia modernă. Marish nu numai că nu primeşte niciun fel de remuneraţie pentru munca şi timpul dedicat familiei pe care o serveşte, dar demnitatea îi este pusă la încercare prin numeroase umilinţe, bătăi şi chiar un şantaj mârşav. Încă şi mai uluitor e faptul că investigaţia regizoarei nu e nicidecum o forţare jurnalistică a graniţelor intimităţii: filmările sunt realizate cu acordul deplin al stăpânei (ba chiar acceptate contra cost), iar relaţia dintre subiect şi omul din spatele camerei se adânceşte într-o complicitate ce are ca scop final eliberarea lui Marish de sub tiranie", se arată într-un comunicat al Muzeului de Artă Vizuală Galaţi.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

România are cel mai ridicat cost fiscal pentru angajat (40,85% ) din 26 de ţări europene, semnificativ mai mare decât cota efectivă de impozitare din alte ţări din Europa Centrală şi de Est: 17,86% (Slovacia), 22,40% (Bulgaria), 29,29% (Polonia) şi 33,5% (Ungaria), informează Mediafax. KPMG România a lansat cea de-a 4-a ediţie a Ghidului privind detaşarea internaţională a lucrătorilor, un studiu privind cerinţele minime de salarizare şi nu numai în cazul detaşărilor internaţionale în statele membre ale Uniunii Europene (UE), ale Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţia. Scopul principal al acestui studiu este de a oferi angajatorilor o imagine de ansamblu asupra potenţialelor costuri şi obligaţii administrative asociate detaşărilor internaţionale. În acest sens, Ghidul include informaţii privind salariul minim, cota efectivă de impozitare şi procedurile specifice de înregistrare necesare în fiecare stat membru.
"În mod surprinzător sau nu, ţările cu un nivel al salariului minim scăzut au costuri fiscale mai mari pentru angajaţi. În timp ce Irlanda, ţara cu cel mai înalt nivel al salariului minim net din UE/SEE/Elveţia, are o cotă efectivă de impozitare de 24,07% pentru angajat, România, ţara cu cel de-al doilea cel mai mic salariu minim net din UE/SEE/Elveţia, are o cotă efectivă de impozitare de 40,85%", explică Mădălina Racoviţan, Partener Consultanţă Fiscală şi Head of People Services, KPMG în România. Ghidul compară, de asemenea, nivelul salariului minim aplicabil în statele membre UE/SEE/Elveţia. Racoviţan explică: "Din anul 2016, când KPMG a început această serie de studii, Olanda, Irlanda şi Luxemburg au fost ţările cu cel mai înalt nivel al salariului minim stabilit la nivel naţional, în timp ce România şi Bulgaria au ocupat constant ultimele locuri, cu cel mai mic nivel al salariului minim".
Potrivit ediţiei 2019 a Ghidului, din cele 21 de ţări incluse in studiu care au un salariu minim stabilit la nivel naţional, România se situează pe locul 19 cu un salariu minim de 439 euro, urmată doar de Letonia (430 euro) şi Bulgaria (286 euro). Începând cu acest an, România are un salariu minim diferit pentru industria construcţiilor (633 euro), semnificativ mai mare decât cel standard. În acest context, România se situează în sectorul construcţiilor pe locul 16 din cele 26 de ţări care au furnizat informaţii referitoare la salariul minim brut aplicabil în acest domeniu. "În funcţie de ţara în care are loc detaşarea şi de situaţia specifică a angajatului, costurile pentru angajator vor fi diferite. Nu există o reţetă sau o regulă general valabilă în ceea ce priveşte detaşările internaţionale. Fiecare detaşare trebuie analizată individual", spune Mădălina Racoviţan.

Comisia Europeană (CE) şi-a modificat previziunile enunţate în prognoza de iarnă, potrivit cărora economia României va avea o creştere de 3,8% în acest an, redusă la doar 3,3% în prognoza de primăvară, informează Mediafax. "Boomul economic al României s-a diminuat în 2018. Creşterea reală a Produsului Intern Brut a avut o creştere de doar 4,1%, cu aproape 3 puncte procentuale mai puţin decât în 2017. Consumul privat a rămas principalul factor determinant al creşterii economice, stimulat în continuare de creşterile salariului minim şi al sectorului public, efectele pozitive ale acestora fiind însă parţial temperate de creşterea masivă a preţurilor", explică prognoza prezentată de Comisia Europeană.
Deficitul bugetar este estimat să crească la 3,5% din PIB în 2019. Cheltuielile cu salariile din sectorul public vor reprezenta principalul factor determinant al creşterii cheltuielilor. Cheltuielile cu pensiile vor creşte, de asemenea, având în vedere că punctul de pensie se va majora cu 15% în septembrie 2019. Se preconizează amplificări ale investiţiilor publice, iar în ceea ce priveşte veniturile, contribuţiile sociale vor creşte datorită sporirii salariilor. Potrivit documentului, este aşteptată o diminuare a creşterii atât la nivelul importurilor, cât şi al exporturilor. Cu toate acestea, impactul general negativ al acestora asupra creşterii PIB se va diminua progresiv, deoarece creşterea importurilor se va reduce mai mult decât cea a exporturilor. Se preconizează însă o continuare a creşterii soldului comercial ca procent din PIB, determinând o creştere a deficitului de cont curent de 5,2% în 2019 şi 5,3% în 2020. O creştere susţinută a costului unitar al forţei de muncă, datorată salariilor peste nivelul productivităţii ar putea să reducă exporturile.
Incertitudinea şi impredictibilitatea politicilor publice pot avea efecte negative asupra consumului şi investiţiilor, stând în calea creşterii economice. Amplificarea inflaţiei, în primul trimestru al anului 2019, ar putea indica niveluri mai mari ale preţurilor faţă de cele iniţiale. Datoria publică ca procent din PIB este de aşteptat să crească de la 35%, cât era la finalul anului 2018, la 38,4% în 2020.

Organizaţiile trebuie să implementeze planuri de reacţie corespunzătoare, adaptate tuturor riscurilor la care sunt expuse, în condiţiile în care încălzirea globală determină apariţia de fenomene meteo atipice, de genul tornedelor, spune Cristian Fugaciu, CEO Marsh Romania, informează Mediafax. La începutul acestui an, Global Risks Report, publicaţie realizată de World Economic Forum cu sprijinul Marsh, identifica degradarea mediului ca risc pe termen lung care defineşte prezentul. Patru dintre cele mai importante riscuri, din perspectiva impactului în anul 2019, sunt legate de mediu, iar pe prima poziţie în topul riscurilor în funcţie de probabilitatea de a se produce în acest an sunt fenomenele meteo extreme. "După cum am putut constata recent, încălzirea globală determină şi în România fenomene meteo extreme, atipice, cu care nu ne-am mai întâlnit până acum. Prin urmare, recomandăm organizaţiilor să-şi revizuiască operaţiunile şi să implementeze planuri de reacţie corespunzătoare, adaptate tuturor riscurilor la care sunt expuse", spune Cristian Fugaciu, CEO Marsh Romania.
Intensitatea tornadelor este cuantificată prin intermediul Enhanced Fujita Scale, sistem implementat în anul 2007 care estimează viteza vântului în funcţie de daunele observate. Scala se împarte în 5 trepte. EF1 (Viteza vântului: 90-130 km/h; Distrugeri: uşoare) şi EF2 (Viteza vântului: 135-175 km/h; Distrugeri: moderate) reprezintă primele două clase şi sunt considerate slabe. Spre exemplu, în medie, în Statele Unite, circa 77% dintre tornade intră în aceste prime două categorii. Circa 95% dintre toate tornadele sunt clasificate sub intensitatea EF3 (Viteza vântului: 180-220 km/h; Distrugeri: considerabile). Circa 0,1% dintre tornade ating clasificarea EF5 (Viteza vântului: 315 km/h sau mai mult; Distrugeri: totale).

Ester Peony, pe numele real Ester Alexandra Creţu, reprezentanta României la Eurovision 2019, are origini româneşti, dar pasiunea pentru muzică a descoperit-o la Montreal, în Canada, unde locuia cu familia, informează Mediafax. Ester s-a născut în anul 1993, la Câmpulung. Ea şi-a petrecut copilăria în Canada, unde a început să studieze jazz-ul la vârsta de 8 ani. Patru ani mai târziu, ea s-a întors în România, unde a fost înscrisă de părinţi la Liceul de Artă ”Dinu Lipatti” din Piteşti, secţia Pian. La 13 ani, s-a transferat la secţia chitară clasică şi în clasa a IX-a si-a continuat studiile la secţia Canto Clasic. În anul 2013, Ester a fost admisă la Facultatea de Interpretare Muzicală din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Acolo, ea s-a întors la prima dragoste: jazz-ul. Ulterior a început să compună pentru artişti precum Pepe, Tamy, Sylvia şi Dj Rynno.
Tânăra artistă a lansat prima piesă proprie, ”Sub aripa ta”, aceasta fiind compusă de Mahia Beldo. Versurile au fost scrise de cunoscutul artist Doddy. Piesa s-a clasat mai multe săptămâni în topurile radiourilor şi posturilor TV autohtone. Mai târziu, Ester a început să concerteze cu Vescan Puya, Doddy şi Anastasia. Primul ei EP, ”Dig it”, a fost lansat în 2018. În luna februarie, Ester Peony a reuşit să se claseze pe primul loc, cu piesa ”On a Sunday”, în finala selecţiei naţionale Eurovision 2019, ceea ce înseamnă că ea ne va reprezenta ţara la concursul international de la Tel Aviv, în Israel.
Sub sloganul "Dare to dream", Eurovision 2019 va avea loc la Tel Aviv, cu semifinalele pe 14 şi 16 mai şi finala pe 18 mai. La ediţia cu numărul 64 a competiţiei muzicale, alături de România s-au mai înscris 41 de ţări: Albania, Armenia, Austria, Australia, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Macedonia, Germania, Georgia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Ucraina şi Marea Britanie.

Cântăreaţa americană Lady Gaga a schimbat patru ţinute în 15 minute la ediţia de anul acesta a Met Gala de la New York, SUA, un eveniment exclusivist supranumit "Oscarurile Coastei de Est", potrivit Reuters, citat de Mediafax. Loc tradiţional pentru gesturi extravagante, Met Gala s-a desfăşurat anul acesta sub semnul expoziţiei "Camp: Notes on Fashion" de la Institutul Costumului, din cadrul Metropolitan Museum of Art, o expresie care înglobează umorul şi îndrăzneala ce caracterizează o cultură structurată sub influenţa comunităţii homosexuale din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Ediţia din 2019 a Metropolitan Gala a avut loc luni, 06 mai 2019, şi a fost prezidată de Lady Gaga, Serena Williams, Anna Wintour, Alessandro Michele, directorul de creaţie al casei Gucci, şi de cântăreţul britanic Harry Styles.
Sosită prima după Anna Wintour, Lady Gaga a realizat un număr muzical cu dansatori pe scările de la Metropolitan Museum, în timpul căruia a schimbat patru ţinute diferite, toate marca Brandon Maxwell. Astfel, iniţial a apărut într-o rochie roz uriaşă, cu trenă lungă, care apoi i-a făcut loc unei rochii de bal negre asimetrice, apoi unei rochii furou şi, la final, unor piese de lenjerie negre cu dantelă. Ţinutele au fost suprapuse, fiecare schimbare fiind salutată cu urale de mulţimea adunată pentru a vedea parada vedetelor. Numărul artistic a durat în total 15 minute şi a fost unul inedit.
Tendinţele de pe covorul roşu au inclus auriul, paietele, penele, culorile neon, mânecile supradimensionate, fustele şi trenele. Organizată anual în prima zi de luni a lunii mai, de Institutul Costumului de la Muzeul Metropolitan din New York, extravaganta gală are încasări de peste 10 milioane de dolari, fonduri folosite ulterior de instituţia americană. La eveniment, care are loc chiar în incinta muzeului, participă vedete de prim rang, modele, muzicieni, staruri ale cinematografiei. Biletele pentru acest eveniment costă între 30.000 de dolari de persoană şi 275.000 de dolari pentru o masă, dar este nevoie de invitaţie pentru a participa la această gală. Respectarea intimităţii oaspeţilor este garantată, iar mesajele pe reţelele de social media, după ce vedetele au trecut dincolo de covorul roşu, sunt interzise încă din 2016.

Curtea de Apel Galaţi a dispus, în data de 02 mai 2019, condamnarea inculpaţilor Glod Valeriu, la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, fals intelectual şi sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri, Bejan Sorin, la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), Pascal Maricel, la o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Manole Marin, la o pedeapsă de 2 ani şi 11 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale) şi fals intelectual în formă continuată (2 acte materiale), Corovancă Gheorghe la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Luca Rafael Ionuţ la o pedeapsă de 1 an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.

"În fapt, în cursul anului 2015, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpatul Manole Marin, agent de poliţie în cadrul I.P.J. Galaţi - Postul de Poliţie Cosmeşti, a primit cu titlu de mită sume de câte 200 sau 300 de lei pentru a nu sancţiona contravenţional conducătorii auto care au depăşit autovehicule pe o porţiune de drum unde depăşirea este interzisă. În acest sens, a întocmit procese-verbale de contravenţie în care a menţionat în fals că aceştia au săvârşit abateri mai uşoare, respectiv nefolosirea luminilor de întâlnire sau nefolosirea centurii de siguranţă. În aceeaşi perioadă, inculpatul Pascal Maricel, agent de poliţie în cadrul I.P.J. Galaţi - Serviciul Rutier, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, împreună cu agentul de poliţie Corovancă Gheorghe, a primit cu titlu de mită suma de 300 de lei, pentru a nu sancţiona contravenţional o persoană care a fost surprinsă conducând pe drumurile publice un autovehicul cu o viteză mai mare de 50 km/h decât cea maxim admisă pe acea secţiune de drum. Cei doi agenţi de poliţie nu au întocmit niciun document cu privire la cele constatate. Agentul de poliţie Bejan Sorin din cadrul I.P.J. Galaţi - Poliţia Municipiului Tecuci - Biroul de Poliţie Rutieră, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a primit cu titlu de mită mai multe sume de bani pentru a nu lua măsurile legale ce se impuneau faţă de participanţii la trafic surprinşi în timp ce săvârşeau diverse abateri la regimul rutier. Printre persoanele identificate că au oferit sume de bani cu titlu de mită agentului de poliţie, este şi inculpatul Luca Rafael Ionuţ. Cu privire la inculpatul Glod Valeriu, agent de poliţie în cadrul I.P.J. Galaţi - Poliţia Municipiului Tecuci - Biroul de Poliţie Rutieră, s-a reţinut faptul că în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în anul 2015, a primit cu titlu de mită suma de 60 de lei pentru a nu sancţiona contravenţional un conducător auto ce a fost surprins săvârşind o abatere la regimul rutier care ar fi atras suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile. Astfel, în urma sumei primite, a întocmit în fals un proces-verbal de contravenţie în care a consemnat că persoana în cauză a condus un autovehicul fără a purta centura de siguranţă", se arată într-un comunicat al Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi.

De asemenea, la data de 21 august 2015, inculpatul Glod Valeriu, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu o autospecială din dotarea Biroului Poliţiei Rutiere Tecuci, a descoperit în interiorul acesteia şi ulterior a demontat şi sustras, împreună cu agentul de poliţie Nedelcu Tudorel, un dispozitiv de înregistrare imagini şi sunete, pe care ulterior l-au distrus, în vederea împiedicării aflării adevărului în cadrul procedurii judiciare pentru documentarea căreia se montase respectivul dispozitiv. Inculpatul Nedelcu Tudorel a fost condamnat în primă instanţă la o pedeapsă de 4 luni închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, hotărârea rămânând definitivă prin neatacare în termenul legal.

În cadrul Planului de măsuri "Siguranţa în trafic", pe perioada lunii aprilie poliţiştii locali din cadrul Serviciului Siguranţă Rutieră şi cei de la ordine publică au aplicat un număr de 407 de sancţiuni contravenţionale, în sumă de 95.760 lei şi 262 de puncte penalizare. Cele mai multe amenzi au fost aplicate pentru parcarea autovehiculului pe trotuar, pe spaţiul verde, parcarea pe scuar şi pe locurile destinate persoanelor cu handicap, alte 157 de amenzi au fost date pentru oprire, staţionare şi parcare neregulamentară. Din numărul total de amenzi, 25 au fost date conducătorilor auto care au parcat/staţionat sau oprit neregulamentar în zona Palatului de Justiţie şi la Colegiul Naţional "Costache Negri".

În luna mai 2019, poliţiştii locali vor acţiona în următoarele zone: strada Brăilei - zona Colegiului Naţional "Costache Negri"; strada Prelungirea George Coşbuc c/c strada Brăilei - zona Palatului de Justiţie; strada Domnească, tronsonul cuprins între strada Lahovary şi strada Basarabiei; bulevardul Marii Uniri, tronsonul cuprins între Parc Viva şi strada Navelor; strada Cloşca, Parc Cloşca; bulevardul George Coşbuc - zona Peco şi strada Brăilei; strada Constructorilor, Complex Ţiglina II; strada Crizantemelor; strada Frunzei c/c strada Brăilei; bulevardul Galaţi / bulevardul Dunărea; Şcoala Gimnazială nr. 12 "Miron Costin" şi Biserica "Sf. Mina"; strada Nae Leonard; strada Mihai Bravu c/c stradaVultur; strada Mihai Bravu c/c strada Vasile Alecsandri; strada Basarabiei - Calea Prutului şi bulevardul George Coşbuc; strada Ştiinţei c/c strada Bolintineanu.

De la începutul anului, în cadrul Planului de măsuri "Siguranţa în trafic", poliţiştii locali au dat un număr de 2.165 sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 624.000 lei, şi un număr de 1.600 puncte penalizare.

Casa Judeţeană de Pensii Galaţi îi informează pe pensionarii gălăţeni că pentru seria V de tratament balnear, din data de 15 mai 2019, Casa Naţională de Pensii Publice a repartizat instituţiei gălăţene un număr total de 110 de bilete de tratament. Seriile de plecare sunt în data de 15, 16, 17 şi 18 mai 2019. Cele mai multe bilete de tratament alocate sunt pentru tratamentul privind afecţiunile de reumatism. Aici au fost repartizate 103 bilete de tratament, dintre care 74 de bilete pentru staţiunea Lacu Sărat. Alte staţiuni unde pensionarii gălăţenii se pot trata pentru această afecţiune sunt Amara (15 bilete), Nicolina (2 bilete), Pucioasa (2 bilete), Sărata Monteoru (8 bilete) şi 1 Mai (2 bilete). De asemenea, pentru afecţiuni cardio-vasculare, pensionarii gălăţenii pot opta pentru staţiunea Covasna (7 bilete). Pensionarii gălăţeni care doresc să intre în posesia biletelor disponibile trebuie să se prezinte la Casa Judeţeană de Pensii Galaţi pentru a completa o cerere, împreună cu talonul de pensie, actul de identitate şi o trimitere de la medicul de familie din care să rezulte numele staţiunii recomandate pentru efectuarea tratamentului.

Pagina 9 din 234