Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică din Uniunea Europeană (UE) a depăşit 3,2 miliarde în anul 2019, în creştere cu 2,4% comparativ cu 2018, statele membre care au înregistrat cele mai puternice creşteri procentuale fiind Slovacia (12,6%), Lituania (10%), Olanda (6,8%), Marea Britanie (5,7%) şi România (5,6%), conform datelor preliminare publicate recent de Eurostat, informează Agerpres.
În cifre absolute, Spania şi-a păstrat titlul de lider european în ceea ce priveşte numărul de înnoptări în structurile de primire turistică, cu 469 milioane înnoptări în 2019. Urmează în ordine Franţa, cu 446 milioane înnoptări, Germania, 436 milioane înnoptări, Italia, 433 milioane înnoptări şi Marea Britanie, 375 milioane înnoptări.
În rândul statelor membre UE, România este ţara unde rezidenţii au fost responsabili pentru cea mai mare parte a înnoptărilor în structurile de primire turistică. Din cele 30,1 milioane de înnoptări înregistrate în 2019 în România, 83% sau 24,8 milioane înnoptări au fost consemnate de rezidenţi şi doar 17% sau 5,2 milioane de non-rezidenţi.
La polul opus, cea mai mare pondere a înnoptărilor petrecute de non-rezidenţi au fost înregistrată în Malta (95% din numărul total al înnoptărilor), Cipru (94%), Croaţia (92%) şi Luxemburg (88%).
La nivel regional, România este depăşită de ţări precum Ungaria, cu 32,9 milioane înnoptări în structurile de primire turistică înregistrate în 2019, Cehia, 56,8 milioane nopţi petrecute de turişti, sau Polonia cu 93,4 milioane nopţi petrecute de turişti în structurile de cazare. Bulgaria se situează sub România cu 27,1 milioane înnoptări în structurile de primire turistică, însă în cazul vecinilor bulgari ponderea nopţilor petrecute de non-rezidenţi este de 64% faţă de 17% în cazul României.

Marea şi surprinzătoarea câştigătoare a celei de-a 62-a ediţii a premiilor Grammy este adolescenta californiană Billie Eilish, care la doar 18 ani a reuşit să câştige, duminică seara (n.r. - 26 ianuarie 2020), la Los Angeles, cinci premii Grammy, dintre care toate cele patru de la categoriile principale ale evenimentului: albumul anului, piesa anului, înregistrarea anului şi cel mai bun nou artist, informează Agerpres.

Prezentăm în continuare lista câştigătorilor la principalele categorii de premii: ↓↓↓

- Înregistrarea anului - "Bad Guy" - Billie Eilish;
- Albumul anului - "When We All Fall Asleep, Where Do We Go?" - Billie Eilish;
- Cel mai bun nou artist - Billie Eilish;
- Cântecul anului - "Bad Guy" - Billie Eilish;
- Cea mai bună interpretare rap - "Higher" - DJ Khaled featuring Nipsey Hussle şi John Legend;
- Cel mai bun album rap - "Igor" - Tyler, The Creator;
- Best Comedy Album - "Sticks & Stones" - Dave Chappelle;
- Cel mai bună interpretare duet/formaţie country - "Speechless" - Dan + Shay;
- Cea mai bună interpretare pop solo - "Truth Hurts" - Lizzo;
- Cel mai bun album pop - "When We All Fall Asleep, Where Do We Go?" - Billie Eilish;
- Cel mai bun album pop tradiţional - "Look Now" - Elvis Costello and The Imposters;
- Cea mai bună interpretare a unui grup/duo pop - "Old Town Road" - Lil Nas X featuring Billy Ray Cyrus;
- Cel mai bun album Americana - "Oklahoma" - Keb' Mo';
- Cel mai bun album R&B - "Ventura" - Anderson .Paak;
- Cel mai bun album urban contemporan - "Cuz I Love You (Deluxe)" - Lizzo;
- Cea mai bună piesă R&B - "Say So" - PJ Morton featuring JoJo;
- Cea mai bună interpretare R&B tradiţională - "Jerome" - Lizzo;
- Cea mai bună interpretare R&B - "Come Home" - Anderson .Paak featuring André 3000;
- Cel mai bun album de muzică alternativă - "Father of the Bride" - Vampire Weekend;
- Cel mai bun album rock - "Social Cues" - Cage the Elephant;
- Cea mai bună interpretare metal - "7empest" - Tool;
- Cea mai bună piesă rock - "This Land" - Gary Clark Jr.;
- Cea mai bună interpretare rock - "This Land" - Gary Clark Jr.;
- Cea mai bună interpretare rap - "Racks in the Middle" - Nipsey Hussle featuring Roddy Ricch şi Hit-Boy;
- Cea mai bună piesă rap - "A Lot" - 21 Savage featuring J. Cole;
- Cel mai bun album pop latino - "El Disco" - Alejandro Sanz;
- Cel mai bun album country - "While I'm Livin'" - Tanya Tucker;
- Cea mai bună piesă country - "Bring My Flowers Now" - Tanya Tucker;
- Cea mai bună interpretare country solo - "Ride Me Back Home" - Willie Nelson;
- Cel mai bun album de jazz instrumental - "Finding Gabriel" - Brad Mehldau;
- Cel mai bun album instrumental contemporan - "Mettavolution" - Rodrigo y Gabriela;
- Cel mai bun album folk - "Patty Griffin" - Patty Griffin;
- Cel mai bun album New Age - "Wings" - Peter Kater;
- Film muzical - 'Homecoming' - Beyoncé;
- Videoclip - "Old Town Road" (Official Movie) - Lil Nas X şi Billy Ray Cyrus;
- Best Spoken Word Album - "Becoming" - Michelle Obama.

Cunoscuta trupă Direcţia 5 vine în concert la Galaţi să sărbătorească alături de gălăţeni 30 de ani de existenţă. Trupa va concerta luni, 24 februarie 2020, de la ora 17.00, la Teatrul Muzical „Nae Leonard“ Galaţi.

„Avem de spus o poveste, povestea celor 30 de ani, a discurilor noastre, a cântecelor care au intrat în casele dumneavoastră şi în viaţa voastră, povestea celor 30 de ani de satisfacţii artistice şi a celor 30 de ani norocoşi, că muzica noastră v-a plăcut. Vă mulţumim pentru tot şi numele turneului nostru se leagă perfect cu titlul cântecului nostru: "POVESTEA NOASTRĂ". În acest turneu aducem pe scenă cântece care v-au bucurat în toţi aceşti ani plus unele noi-nouţe, pe care, dacă avem noroc, le veţi iubi“, este mesajul trupei pentru gălăţeni.

Biletele pentru concert se găsesc la casa de bilete a Teatrului Muzical „Nae Leonard“ Galaţi, dar şi în format electronic AICI «- CLICK!

VEZI FOTO/VIDEO mai jos! ↓↓↓

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a acţionat prompt consecutiv notificării Comisiei Europene din data de 17 ianuarie, către mai multe state membre, precum Austria, Croaţia, Italia, Olanda, România, Republica Cehă, Slovenia, privind livrările de produse din carne de pasăre, provenite din fermele de păsări din Ungaria aflate în zona de restricţie, din cauza evoluţiei gripei aviare, cu tipul H5N8, precizează Autoritatea într-un comunicat de presă.

„Prin notificarea Comisiei Europene am fost informaţi că în perioada 04-11 ianuarie 2020, prin activităţile de comerţ intracomunitar, trei unităţi autorizate din judeţul Bihor au achiziţionat 17.065 de kg carne şi organe de curcan, cu termenul de valabilitate cuprins între 09 şi 20 ianuarie. Produsele achiziţionate de beneficiarii din România erau însoţite de documentele necesare desfăşurării activitaţilor de comerţ intracomunitar. Reprezentanţii DSVSA Bihor, în urma verificărilor desfăşurate în cele trei unităţi din judeţ, au constatat că produsele nu se mai regăsesc la nivelul depozitelor de destinaţie, fiind distribuite în 26 de judeţe. Ca urmare, s-a iniţiat procedura de retragere de la comercializare a produselor achiziţionate din Ungaria, prin notificarea autorităţilor sanitare veterinare din judeţele în care au fost distribuite produsele care fac obiectul notificării Comisiei Europene“, se arată în comunicatul citat.

Reprezentanţii Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) judeţene din cele 26 de judeţe: Bacău, Galaţi, Hunedoara, Dolj, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Timiş, Gorj, Neamţ, Arad, Harghita, Mureş, Sălaj, Vaslui, Bucureşti, Vrancea, Brăila, Covasna, Iaşi, Prahova, Dâmboviţa, Călăraşi, Argeş, Giurgiu, Ilfov şi Bihor, au demarat verificări ale tuturor beneficiarilor produselor notificate, pentru identificarea celor 3.336 de kg de produse (aripi, pipote, pulpe superioare, pulpe inferioare, medalion), care se mai aflau în termenul de valabilitate la momentul notificării. Restul cantităţii de carne de curcan era, la data notificării, în afara termenului de valabilitate stabilit de producător.

„Acţiunea de verificare şi retragere a cărnii de curcan de la raft, aflate în lista de distribuţie s-a finalizat. Cantitatea de carne reţinută oficial şi dirijată către neutralizare a fost de 38,45 de kg. Serviciile sanitare veterinare din România, alături de celelalte instituţii membre ale Centrelor Locale de Combatere a Bolilor (CLCB) judeţene instituie măsuri conform legislatiei naţionale şi europene. Aceleaşi măsuri se aplică în toate statele membre în care a fost diagnosticată gripa aviară“, se mai arată în comunicatul ANSVSA.

Într-un raport ştiinţific privind gripa aviară aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul că nu au existat cazuri raportate de infecţii la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou apărute A(H5N5) şi A(H5N6). Virusurile A(H5N8), A(H5N5) şi A(H5N6) sunt considerate a fi în principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu păsările sălbatice şi/sau domestice purtătoare de virus, cadavre, dejecţii, furaje contaminate, sau prin produsele şi subprodusele provenite de la acestea.

Primăria municipiului Galaţi a anunţat că vineri, 24 ianuarie 2020, pentru buna desfăşurare a manifestărilor prilejuite de „Ziua Unirii Principatelor Române”, vor exista restricţii temporare de trafic şi modificări privind circulaţia mijloacelor de transport în comun. Astfel, între orele 12.30 şi 14.30, circulaţia rutieră va fi închisă pe strada Domnească, pe tronsonul cuprins între străzile Vasile Alecsandri şi Cezar, precum şi pe strada Dimitrie Bolintineanu, pe segmentul dintre străzile Ştiinţei şi Domnească.

Potrivit municipalităţii, rutele ocolitoare recomandate pentru autovehicule sunt următoarele: ↓↓↓
- Pe direcţia Centru - Parc CFR: str. Domnească - str. Ep. Melchisedec Şt. - str. Grădina Veche - str. Cezar - str. Domnească;
- Pe direcţia Parc CFR - Centru: str. Domnească - str. Radu Negru - str. Ştiinţei - str. V. Alecsandri - str. Domnească;
- Pe direcţia Piaţa Centrală - Parc CFR: str. Traian - str. Rizer - str. V. Alecsandri - str. Grădina Veche - str. Cezar - str. Domnească;
- Pe direcţia Parc CFR - Piaţa Centrală: str. Domnească - str. Radu Negru - str. Ştiinţei - str. Basarabiei - str. Dr. Al. Carnabel - Piaţa Centrală.

De asemenea, municipalitatea precizează că vor exista modificări şi în privinţa circulaţiei mijloacelor de transport în comun. Astfel, între orele 11.00 şi 15.00, traseele de troleibuz 102 şi 104 vor întoarce în Centru şi vor avea indicativele 101 şi 103. Între orele 12.30 şi 14.30, traseul 26 va fi deviat din Bariera Traian pe ruta str. Traian - str. Basarabiei - str. Mihai Bravu - str. Gării - Gara CFR, atât pe tur cât şi pe retur. Între orele 12.30 şi 14.30, traseele 19, 27 şi 105 vor circula deviat pe ruta str. Domnească - str. Basarabiei - str. Traian - str. Rizer şi retur. Între orele 12.30 şi 14.30, traseul 18 va circula deviat pe ruta str. Domnească - str. Basarabiei - str. Traian - Bariera Traian şi retur.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, a anunţat, astăzi, miercuri, 22 ianuarie 2020, pe pagina sa de Facebook, că proiectul de extindere şi modernizare a Drumului de Centură este în linie dreaptă, proiectul tehnic fiind finalizat de analizat, iar la sfârşitul lunii va fi supus aprobării consilierilor judeţeni.

„Drumul de Centură este în linie dreaptă. Am finalizat de analizat proiectul tehnic, astfel că în şedinţa de la sfârşitul acestei luni îl vom supune aprobării consilierilor judeţeni. Proiectul tehnic a fost depus în termen, iar fiecare filă a acestui document şi fiecare reper din punct de vedere tehnic a fost verificat de către specialişti, astfel că acolo unde au existat aspecte neclare au fost solicitate clarificări sau chiar ajustări. Am obţinut deja peste 90% dintre avizele necesare demarării acestui proiect, iar după aprobarea proiectului tehnic vom putea depune actele pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. Îmi doresc foarte mult ca luna viitoare să emit ordinul de începere a lucrărilor la cea mai importantă investiţie a Galaţiului. Este un proiect complex din punct de vedere tehnic, cu foarte multe aspecte care trebuie luate în considerare şi pentru care trebuie găsite soluţii. De aceea, suntem foarte atenţi cu modul în care se derulează acest proiect, mai ales că printre lucrările ce trebuie realizate se află şi construcţia unui pod hobanat. După finalizarea acestui proiect, timpul petrecut în trafic pe Drumul de Centură va scadea, costurile cu transportul vor scadea şi ele, iar siguranţa în trafic va creşte. Proiectul are o valoare de peste 30 de milioane de euro şi este finanţată din fonduri europene“, spune Costel Fotea.

Reamintim că proiectul „Extindere şi modernizare variantă ocolitoare a municipiului Galaţi“, proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, a fost lansat oficial în luna aprilie 2019, iar surpriza acestui proiect este construirea podului hobanat (suspendat) ↓ foto în galeria de imagini ↓, care, potrivit preşedintelui CJ Galaţi, reuşeşte să rezolve mai multe probleme. „Una dintre cele mai importante probleme este că nu mai intră traficul greu în oraş, astfel că va fi direct, se reduce distanţa centurii ocolitoare cu 2,4 kilometri, iarăşi, un avantaj foarte mare pentru cei care vor circula pe centură. În afară de faptul că ea va fi la patru benzi şi traficul fluidizat, va fi şi o distanţă mai mică pe care o vor parcurge”, declara Costel Fotea, la prezentarea proiectului. Modernizarea şi extinderea centurii va avea următoarea rută: intrarea în Galaţi dinspre Tecuci, cu ieşire în bulevardul Coşbuc, apoi va continua pe străzile Al. Măcelaru şi Traian, sensul giratoriu, continunând pe strada Macului, strada Tunelului, cu ieşire în DN 2B spre Giurguleşti.

Articole similare:
- A fost desemnat proiectantul şi constructorul centurii ocolitoare a Galaţiului

- A fost lansat oficial proiectul pentru extinderea şi modernizarea Drumului de Centură

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, astăzi, miercuri, 22 ianuarie 2020, o atenţionare meteorologică de tip Cod Galben de vânt puternic, valabilă în intervalul 22 ianuarie, ora 16.00 - 23 ianuarie, ora 20.00, pentru judeţele Alba, Argeş, Bacău, Brăila, Botoşani, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea, Vrancea şi Vaslui.

Potrivit ANM, în Carpaţii Meridionali, şi local în Orientali, vor fi intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de peste 90…100 km/h. În Moldova, vântul se va intensifica treptat, local şi temporar cu rafale de 55...65 km/h, iar în cursul zilei de joi (n.r. - 23 ianuarie), 70...80 km/h. Intensificări ale vântului se vor semnala şi în sud-vestul Olteniei în seara de miercuri şi în noaptea de miercuri spre joi, iar în nord-estul Munteniei şi în Dobrogea îndeosebi joi, unde rafalele vor depăşi 55...65 km/h.

Piaţa imobiliară din România continuă să crească în 2020 pe toate segmentele, însă într-un ritm ceva mai lent comparativ cu evoluţia din ultimii ani, estimează consultanţii companiei Colliers International, informează Agerpres.
"Segmentul imobiliar oferă în continuare oportunităţi de investiţii, în special celor care se pot adapta la o lichiditate mai redusă, în condiţiile în care există potenţial pentru venituri constante pe termen lung şi pentru creşterea valorii capitalului investit. Anul trecut, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare au avut o contribuţie de aproape un punct procentual la creşterea economică de 4% a României, înregistrată în primele trei trimestre. Totuşi, reducerea ritmului de creştere economică în 2020 va influenţa şi evoluţia pieţei imobiliare, chiar dacă performanţa economică a României va fi mai bună decât în majoritatea ţărilor din UE", se arată în analiza companiei de consultanţă imobiliară şi management al investiţiilor.
Potrivit sursei citate, România va continua să fie una dintre economiile europene cu potenţial de creştere ridicat, chiar dacă ritmul va încetini, însă implementarea unor reforme structurale majore în domenii precum mobilitatea forţei de muncă sau educaţie ar debloca un potenţial de creştere suplimentară, cu un efort destul de mic.
Analiza Colliers arată că schimbările pe plan extern, precum Brexit-ul, noile politici economice şi comerciale ale Statelor Unite, tensiunile geopolitice în creştere, incertitudinile din zona euro sau încetinirea economiei Chinei, pot influenţa şi piaţa imobiliară locală, însă impactul va fi unul neutru asupra creşterii economice estimate pentru România în 2020.
"2020 se conturează a fi cel mai bun an pentru investiţiile imobiliare din România din perioada post-criză. Există deja tranzacţii în valoare de peste 600 de milioane de euro cu proiecte de birouri care ar putea fi finalizate în curând, inclusiv tranzacţia de 300 de milioane de euro din portofoliul Nepi Rockcastle, semnată deja, dar nefinalizată în 2019. În acelaşi timp, segmentele industrial şi de retail au evoluţii pozitive, dar există limitări la nivel de ofertă", se arată în document.
În ceea ce priveşte tendinţele în acest sector în 2020, consultanţii Colliers International estimează consolidarea subsegmentelor de piaţă, de la clădirile de birouri clasă A, către abordări cu valoare adăugată şi reconversii ale clădirilor existente. Investiţiile în spaţiile imobiliare comerciale din România au ajuns la un grad de maturitate crescut, iar în prezent, principalii diferenţiatori ţin de calitate, atât în sectorul industrial, unde concurenţa este destul de mare, cât şi în cazul clădirilor de birouri, unde tot mai mulţi investitori sunt interesaţi de obţinerea certificărilor "verzi".
"Bucureştiul începe să devină o piaţă a chiriaşilor de clădiri de birouri, tendinţă mult mai vizibilă în 2020, rata de neocupare fiind estimată la 12-13%. Dezvoltatorii vor livra circa 700.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri în următorii doi ani, reprezentând aproape un sfert din stocul actual. Creşterea costurilor de construcţie - o noutate pentru piaţa din România - la care se adaugă şi creşterea costurilor cu amenajarea spaţiilor (cu aproximativ 25-30%), influenţează deciziile de relocare ale companiilor", apreciază consultanţii Colliers International.
Analiza arată că 2020 prefigurează creşteri şi pe segmentul spaţiilor industriale şi logistice, în contextul în care stocul de circa 4,6 milioane de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale moderne din ţară este la jumătate faţă de cel din Cehia şi de patru ori mai mic decât cel din Polonia. Aproximativ 500.000 de metri pătraţi de noi spaţii pentru depozitare ar putea fi gata, acestea fiind construite de dezvoltatori care până nu demult erau mai activi în segmentul rezidenţial sau de birouri. Acest lucru înseamnă că România va atinge pragul de 5 milioane de metri pătraţi de spaţii moderne de depozitare în 2020, spun reprezentanţii companiei de consultanţă.
Potrivit sursei citate, anul 2019 a fost un an record pentru numărul de noi unităţi rezidenţiale de pe piaţă, însă este puţin probabil ca trendul să se menţină şi anul acesta. Există semne că lucrările de construcţie încetinesc spre sfârşitul anului. Dar atâta timp cât economia are o evoluţie ascendentă, consultanţii Colliers International se aşteaptă ca preţurile să crească moderat comparativ cu anul precedent, însă sub ritmul de creştere a salariilor.
"Pe piaţa terenurilor, vom asista la temperarea cererii. Portofoliul de proiecte în plan şi în stadii avansate nu este la fel de generos ca în anii precedenţi şi nu se prefigurează, la acest moment, anunţuri pentru noi proiecte de anvergură. În general, 2020 va fi un an echilibrat, dar este puţin probabil să rivalizeze cu volumele tranzacţiilor din perioada 2017-2019", mai arată analiza citată.
Nu în ultimul rând, tot mai mulţi români stabiliţi în străinătate se gândesc să se întoarcă acasă. În acest context, balanţa migrării ar putea să înceapă să se echilibreze, estimează consultanţii Colliers International.
O altă tendinţă pozitivă este aceea că marile oraşe regionale din România se află încă pe o cale de convergenţă rapidă. Dincolo de anul 2020, următorii trei ani post-electorali reprezintă o oportunitate relativ unică pentru promovarea reformelor structurale, de la îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie şi până la realizarea unor progrese majore privind infrastructura, apreciază consultanţii Colliers International.

România a consemnat, în trimestrul al treilea al anului trecut, cel mai mare deficit guvernamental ajustat sezonier (n.r. - calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene) din Uniunea Europeană (UE), 4,9% din PIB, în creştere faţă de un deficit de 4,3% din PIB în trimestrul precedent, arată datele publicate zilele trecute de Eurostat, informează Agerpres.
Comparativ, în Uniunea Europeană deficitul guvernamental a rămas neschimbat la 0,9% din PIB în trimestrul al treilea al anului trecut, în timp ce în zona euro s-a menţinut la 0,7% din PIB.
Separat, Eurostat a dat publicităţii şi datele privind raportul datorie guvernamentală/PIB în trimestrul al treilea al anului trecut. Conform acestor date, doar patru state membre ale Uniunii Europene au înregistrat o creştere a raportului datorie guvernamentală/PIB în trimestrul al treilea 2019 comparativ cu trimestrul al doilea, cel mai mare avans fiind înregistrat în România, 1,4 puncte procentuale, de la 33,9% până la 35,4%.
România a avut cea mai mare creşterea a raportului datorie guvernamentală/PIB din Uniunea Europeană şi în ritm anual, trimestrul al treilea 2019 comparativ cu trimestrul al treilea 2018, tot cu un avans de 1,4 puncte procentuale. În ritm anual, raportul datorie guvernamentală/PIB a crescut în doar şapte state membre UE în trimestrul al treilea al anului trecut.
Cu toate acestea, la finele celui de-al treilea trimestru al anului trecut, România era pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte raportul datorie guvernamentală/PIB, singurele ţări în care acest raport era mai mic decât în România fiind Estonia (9,2%), Luxemburg (20,2%), Bulgaria (20,6%), Cehia (32%), Danemarca (34,1%) şi Suedia (35,1%).
La polul opus, cel mai ridicat raport datorie guvernamentală/PIB se înregistra în Grecia (178,2%), Italia (137,3%), Portugalia (120,5%), Belgia (102,3%) şi Franţa (100,5%).
La finele celui de al treilea trimestru al anului trecut, raportul datorie guvernamentală/PIB în zona euro se situa la 86,1%, în scădere comparativ cu 86,4% la finele celui de al doilea trimestru, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 80,4% până la 80,1%.
Deficitul public este definit în Tratatul de la Maastricht ca fiind necesarul net de finanţare, potrivit sistemului european al conturilor economice integrate. Sectorul general guvernamental cuprinde subsectorul central, de stat, local şi fondul de securitate socială.

Consiliul Europei a criticat, într-un raport dat publicităţii recent, condiţiile de detenţie din mai multe închisori din Italia, scoţând în evidenţă suprapopularea, condiţiile materiale insuficiente şi mai multe cazuri de rele tratamente aplicate deţinuţilor de personalul penitenciar, transmite AFP, citat de Agerpres.
În raportul cu privire la închisorile Biella, Opera (Milano), Saluzzo şi Viterbo, Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) menţionează "mai multe cazuri de rele tratamente fizice aplicate deţinuţilor de către personal", mai ales la Viterbo, unde "recomandă conducerii penitenciarului să exercite un control mai bun asupra personalului".
Potrivit informaţiilor culese de Comitet, cazurile de rele tratamente "constau în principal din extragerea de deţinuţi din celula lor (...) pentru a (li se) aplica lovituri de picioare, pumni şi lovituri de baston în locuri neacoperite de televiziunea cu circuit închis CCTV)".
CPT mai notează că, de la precedenta sa vizită în 2016, "creşterea regulată şi progresivă a populaţiei carcerale italiene globale (...) sare în ochi", şi consideră că autorităţile italiene trebuie să vegheze ca fiecare deţinut să dispună de "cel puţin 4m2 de spaţiu vital în celulele colective".
Raportul critică, de asemenea, condiţiile "materiale insuficiente" şi consideră 'anacronică' măsura de "izolare" impusă persoanelor condamnate la închisoare pe viaţă, cerând "abolirea" sa.
Criticând cazul deţinuţilor de la Milano şi Viterbo supuşi regimului carceral "41 bis" deosebit de strict - aplicat mafioţilor şi teroriştilor (celulă luminată 24 de ore din 24, vizite şi ieşiri rare, corespondenţă verificată etc.), Comitetul cheamă autorităţile italiene să "înceapă o reflecţie serioasă cu privire la echilibrul între criminalitatea organizată şi păstrarea conceptului de reinserţie".
CPT efectuează de trei decenii vizite în închisori, sedii de poliţie, centre de retenţie şi spitale psihiatrice din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei pentru a împiedica tortura şi relele tratamente.

Pagina 10 din 364