O reapariţie a holerei a provocat 200 de morţi din octombrie 2021 în Camerun, ţară în care au fost înregistrate peste 10.300 de cazuri diagnosticate cu această boală, a anunţat ministrul Sănătăţii, informează vineri AFP.
Holera, o boală diareică acută ce poate cauza decesul în câteva ore în lipsa tratamentului, reapare periodic în Camerun, o ţară din Africa Centrală cu o populaţie de peste 25 de milioane de locuitori.
De la începutul epidemiei de holeră, la sfârşitul lunii octombrie 2021, 200 de persoane au murit dintr-un total de 10.322 de cazuri, a anunţat pe Twitter ministrul camerunez al Sănătăţii, Manaouda Malachie.
Cinci dintre cele zece regiuni ale Camerunului, inclusiv Littoral, unde se află Douala, capitala economică a ţării, dar şi Centre, ce include capitala de facto, Yaoundé, sunt afectate de epidemie, potrivit ministrului Sănătăţii.
"Atenţie!!! Să respectăm măsurile de igienă", a îndemnat Malachie.
Reapariţia anterioară a holerei a ucis 66 de persoane în Camerun în perioada ianuarie-august 2020.
La începutul anului 2021, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a estimat că au existat 1,3 până la 4 milioane de cazuri de holeră în fiecare an şi 21.000 până la 143.000 de decese provocate de această boală în întreaga lume.
"Vaccinurile sigure împotriva holerei, administrate pe cale orală, ar trebui utilizate, alături de îmbunătăţirea aprovizionării cu apă şi a canalizării pentru limitarea focarelor de holeră şi pentru a promova prevenţia în zonele cunoscute cu risc ridicat", a subliniat organizaţia ONU. (sursa Agerpres)

Guvernul canadian a anunţat că va interzice importul de arme de mână pentru a încerca să limiteze violenţa provocată de arme de foc în ţară, relatează AFP.
"Sunt mândru să anunţ că guvernul nostru a decis să interzică importul de arme de mână", a anunţat Marco Mendicino, ministru al securităţii publice, în cadrul unui briefing de presă.
Este vorba despre o "interdicţie temporară" aplicată de la 19 august particularilor şi companiilor "până la intrarea în vigoare a unei interdicţii naţionale", a precizat el într-un comunicat. Acest proiect de lege ar putea intra în vigoare în toamnă.
Aceste arme "nu au decât un singur scop, să ucidă oamenii", a subliniat Mendicino, cu prilejul unei deplasări la Etobicoke, o suburbie a oraşului Toronto.
Grupul PolySeSouvient, care îi reprezintă pe supravieţuitorii şi familiile victimelor violenţei armate, a salutat o "măsură importantă şi inovatoare care va încetini incontestabil extinderea pieţei canadiene de arme de mână în aşteptarea adoptării proiectului de lege".
În pofida măsurilor introduse de Ottawa pentru a încerca să reducă violenţa armată, experţii rămân sceptici în privinţa eficacităţii lor, atrăgând atenţia asupra contrabandei cu arme venite din SUA ca fiind adevărata problemă.
Recent, Agenţia serviciilor frontaliere din Canada a anunţat de altfel două importante confiscări în vestul ţării de "arme de foc fantomă", care nu au număr de serie şi sunt dificil de urmărit.
Între 1 ianuarie 2019 şi 30 iunie 2022, agenţia a confiscat 581 de arme de foc de mână la punctele de intrare şi în coletele poştale internaţionale.
Acest anunţ intervine la câteva luni după ce premierul Justin Trudeau a prezentat în mai un proiect de "interdicţie naţională a posesiei de arme de mână" după recentele atacuri armate din SUA, care au provocat moartea a 21 de persoane într-o şcoală primară din Texas şi a zece într-un supermarket din statul New York.
Declaraţiile lui Trudeau i-au făcut atunci pe canadieni să se grăbească spre magazinele de arme, creându-se cozi vizibile în faţa magazinelor şi epuizându-se rapid stocurile.
Potrivit estimărilor guvernului, există peste un milion de arme de mână în Canada, la o populaţie de 38 de milioane de persoane. Circa 2.500 de magazine vând arme de mână în ţară.
Măsura intervine, de asemenea, într-un context de recrudescenţă a crimelor legate de arme de foc. În urmă cu câteva zile, trei crime au fost comise într-un interval de 24 de ore în regiunea Montreal. (sursa Agerpres)

Populația Japoniei scade și îmbătrânește într-un ritm record - la începutul anului, statul insular avea doar 125,9 milioane de locuitori, cu 726.000 mai puțin comparativ cu anul precedent, cel mai puternic declin de la debutul înregistrării datelor comparabile, informează agenția DPA. Anunțând cifrele la Tokyo, Ministerul de Interne a indicat de asemenea că numărul japonezilor a scăzut cu aproximativ 619.000, ajungând la 123,2 milioane, în timp ce numărul străinilor a scăzut cu 107.000 ca urmare a pandemiei de coronavirus. Populația celei de-a treia economii mondiale este în scădere de 13 ani. Anul trecut, au fost înregistrate 1,4 milioane de decese și doar 810.000 de nașteri - mai puține ca oricând, notează DPA. Cu rate scăzute ale natalității și cu rate de imigrare insignifiante, Japonia îmbătrânește mai rapid decât orice altă națiune industrializată. Întinderi întregi de pământ devin pustii, milioane de case sunt nelocuite și se degradează și mai multe școli sunt închise. (sursa Agerpres)

Numărul noilor permise de ședere emise în Uniunea Europeană a urcat anul trecut la nivelurile de dinaintea pandemiei de COVID-19, a indicat Oficiul de statistică al UE (Eurostat), transmite Reuters. În pofida continuării pandemiei, numărul noilor permise de ședere eliberate în UE pentru cetățeni din afara Uniunii a crescut cu 31%, până la la 2.952.300, în 2021 față de anul anterior, nivel cu puțin sub cele 2.955.300 astfel de permise emise în 2019. Principalele motive ale acestei creșteri au fost ocuparea unui loc de muncă - motivul emiterii a 1,3 milioane de permise în 2021 - și învățământul. Polonia a emis aproape 1 milion de astfel de permise - 33% din totalul celor emise în UE, dintre care 790.100 au fost legate de muncă, printre care 666.300 acorduri bilaterale pentru pentru ucraineni. Pe următoarele locuri se află Spania, Franța, Italia, Germania și Țările de Jos. Împreună, aceste șase țări reunesc trei sferturi dintre toate permisele emise în UE în 2021. Ucrainenii au primit cele mai multe noi permise de ședere anul trecut, respectiv 30% dintre toate eliberate în UE. Ei sunt urmați de marocani și belaruși, care au reprezentat împreună 10% din noile permise de ședere emise de blocul comunitar. Franța a fost, de departe, cea mai populară destinație pentru studenți din țări non-UE, cu 90.600 permise emise în 2021, în principal unor cetățeni chinezi. Proximitatea geografică și legăturile lingvistice sau istorice au influențat alegerea țării pentru mulți dintre noii imigranți, a explicat Eurostat. Polonia vecină a fost destinația primară pentru ucraineni și belaruși, în timp ce în Franța, Portugalia și Spania au ajuns în special marocani, brazilieni și columbieni. (sursa Agerpres)

Guvernul ungar a relaxat unele criterii de protecție a mediului pentru a permite tăierea mai multor arbori astfel încât să poată fi acoperită cererea în creștere de lemne pentru foc, după creșterea prețurilor la gaze naturale și energie electrică în urma războiului din Ucraina, relatează agenția EFE. De exemplu, va fi eliminată astfel interdicția tăierii de arbori cu capacitate de regenerare din păduri aflate în proprietatea statului și care erau supuse normelor de protecție ecologică. De asemenea, Ministerul ungar al Agriculturii va putea autoriza tăierea pădurilor care nu se află în planurile de reîmpădurire. Companiile statale de reîmpădurire vor avea sarcina de a distribui și vinde lemnele pentru foc din pădurile publice, potrivit nevoilor economice ale gospodăriilor și solicitărilor venite din partea primăriilor. După ce guvernul ungar a declarat pe 13 iulie starea de urgență energetică, mărind prețurile la gaz și electricitate pentru gospodăriile care consumă peste medie, a crescut cererea de lemne de foc, ca sursă energetică alternativă. Pădurile ocupă 21% din suprafața Ungariei, cu un volum de masă lemnoasă de peste 400 de milioane de metri cubi, care a crescut cu circa 50 de milioane de metri cubi în ultimul deceniu ca urmare a campaniilor de reîmpădurire. Ungaria cumpără din Rusia 65% din petrolul și 85% din gazul natural de care are nevoie, astfel că este una dintre țările UE cele mai vulnerabile în cazul unei sistări a livrărilor acestor materii prime energetice în urma sancțiunilor europene impuse Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei. Guvernul condus de Viktor Orban, care dintre toate cele din UE are cele mai bune relații cu Moscova, a anunțat că va importa din Rusia un volum suplimentar de 700 de milioane de metri cubi de gaz. (sursa Agerpres)

La trei luni de la prima confirmare a unui focar de coronavirus în Coreea de Nord, autoritățile spun că au învins virusul, informează DPA. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat miercuri victoria în bătălia pentru eradicarea noului coronavirus în cadrul unei reuniuni naționale privind măsurile pentru combaterea epidemiei, care a avut loc la Phenian, a relatat joi media de stat. Kim a declarat, potrivit presei, că acțiunile împotriva virusului s-au încheiat, dar Coreea de Nord trebuie să rămână vigilentă și să monitorizeze în mod eficient regiunile de graniță. Coreea de Nord nu a raportat niciun caz de îmbolnăvire sau cazuri suspecte legate de epidemie în ultimele aproape două săptămâni. Este neclar câte infectări cu COVID-19 s-au înregistrat în total în această țară. Coreea de Nord, o țară izolată pe plan internațional, a confirmat pentru prima dată infectări cu noul coronavirus la mijlocul lunii mai, când a anunțat că se confruntă cu o urgență epidemiologică. Ulterior, s-a referit la ''cazuri de febră''. Potrivit bilanțurilor realizate de autoritățile nord-coreene, aproape 4,8 milioane de astfel de cazuri au fost înregistrate de la sfârșitul lui aprilie. S-a înregistrat un număr de 74 de decese. Experții estimează că în Coreea de Nord nu există suficiente capacități de testare. Cu toate acestea, autoritățile au declarat că au trimis imediat echipe ''mobile anti-epidemice'' în acele regiuni unde s-au înregistrat cazuri de febră pentru efectuarea testelor PCR și a testelor de anticorpi în scopul determinării cauzei simptomelor. (sursa Agerpres)

Primele exporturi de grâu după invadarea Ucrainei de către Rusia sunt așteptate să înceapă săptămâna viitoare, în conformitate cu un acord internațional semnat în iulie la Istanbul, a declarat miercuri un înalt oficial al ONU, informează AFP. Primele 12 nave care au părăsit porturile ucrainene transportau porumb sau alte produse alimentare, a declarat Frederick Kenney, coordonatorul interimar al Centrului Comun de Coordonare (CCC) cu sediul la Istanbul, responsabil cu supravegherea implementării acordului internațional semnat pe 22 iulie. Kenney a declarat că silozurile Ucrainei erau pline cu porumb atunci când Rusia a lansat invazia țării pe 24 februarie."Avem trei porturi care au fost practic înghețate în timp", a adăugat el."Navele erau încărcate cu porumb. Era imperativ să scoatem aceste vapoare pentru (ca porturile) să poată găzdui nave noi", a spus Frederick Kenney. Semnat de Rusia și Ucraina sub forma a două texte separate, validat de Turcia și ONU, acordul de la Istanbul permite reluarea exportului de cereale ucrainene pentru a stopa criza alimentară mondială. Kenney a spus că primele 12 nave care au părăsit porturile ucrainene au transportat 370.000 de tone de porumb și alte produse alimentare. Plecarea lor a eliberat spațiu pentru a găzdui noi nave care vor putea transporta grâul recoltat anul acesta. "O primă navă a pornit spre Ucraina prin strâmtoarea Bosfor", a spus el, adăugând că ar putea părăsi Ucraina, încărcată cu grâu, săptămâna viitoare. Funcționarea acordului de la Istanbul a fost însă pusă la îndoială miercuri, odată cu anunțul rezilierii contractului de vânzare a primei încărcături de cereale exportate de Ucraina, din cauza unei întârzieri a livrării. Razoni, un cargo sub pavilionul Sierra Leone, a părăsit portul ucrainean Odesa pe 1 august și ar fi trebuit să acosteze în portul libanez Tripoli duminică, dar staționează în prezent la Mersin, în sudul Turciei. Frederick Kenney a spus că CCC nu poate interveni în dispute comerciale și se concentrează pe misiunea sa de a asigura tranzitul navelor printr-un coridor sigur prin apele minate ale Mării Negre. CCC inspectează, de asemenea, navele la sosirea și plecarea din Bosfor. (sursa Agerpres)

Conflictul cu Rusia nu se va încheia până când Peninsula Crimeea de la Marea Neagră, care a fost anexată de Moscova, nu este eliberată, afirmă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. "Crimeea este ucraineană și nu vom renunța niciodată la ea", a spus Zelenski în mesajul său video transmis în timpul nopții, după cum relatează DPA miercuri. "Regiunea Mării Negre nu poate fi sigură atât timp cât Crimeea este ocupată". "Nu va exista o pace stabilă și durabilă în multe țări pe malul Mării Mediterane atât timp cât Rusia poate să folosească peninsula noastră ca bază militară", a declarat el. "Acest război al Rusiei împotriva Ucrainei și împotriva întregii Europe libere a început cu Crimeea și trebuie să se termine cu Crimeea - cu eliberarea ei", a adăugat președintele Zelenski. Marți au fost raportate explozii la o bază a armatei ruse în peninsula de la Marea Neagră. Cauza lor a fost inițial neclară și guvernul de la Kiev nu a revendicat responsabilitatea, deși The New York Times a relatat că armata ucraineană a atacat principala bază aeriană de acolo cu o armă nedezvăluită. Crimeea este controlată de Moscova de când Rusia a anexat peninsula în 2014, amintește DPA. (sursa Agerpres)

Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic demisionar, Boris Johnson, au salutat, în cursul unei discuții telefonice, cooperarea lor din ultimii ani și au subliniat importanța de a continua "să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar", transmite AFP. "Ei s-au felicitat reciproc pentru prietenia și camaraderia lor" și au estimat că cooperarea bilaterală a "făcut diferența în multe probleme internaționale", a subliniat un purtător de cuvânt al Downing Street. Cu toate acestea, relațiile nu au fost întotdeauna bune între cele două capitale din cauza disputelor legate de Brexit, în special în privința pescuitului, și a personalității puternice a celor doi lideri. Emmanuel Macron, aflat în vacanță la Fort Brégançon, în sudul Franței, și Boris Johnson s-au declarat, de asemenea, "convinși că relația bilaterală va continua să se consolideze în anii următori". Un summit este prevăzut între cele două țări în următoarele luni, dar Boris Johnson nu va mai fi atunci în funcție. Premierul britanic a demisionat la începutul lui iulie după luni de scandaluri. Membrii Partidului Conservator votează în august pentru desemnarea succesorului acestuia care va fi cunoscut la 5 septembrie. Șefa diplomației britanice, Liz Truss, este considerată favorită în fața fostului ministru de finanțe. Emmanuel Macron și Boris Johnson au reafirmat, de asemenea, "hotărârea lor să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar și să mențină un nivel ridicat de coordonare între parteneri pentru a răspunde nevoilor militare, umanitare și economice ale ucrainenilor", a subliniat președinția franceză. Evocând blocarea cerealelor din cauza conflictului din Ucraina, "ei și-au reiterat sprijinul pentru eforturile europene de a permite exportul de volume pe cale rutieră și fluvială", a adăugat Palatul Elysee. Nave încărcate cu cereale ucrainene au început să părăsească porturile ucrainene prin Marea Neagră, în baza unui acord încheiat la 22 iulie între Rusia și Ucraina și validat de Turcia și Națiunile Unite. Președintele Emmanuel Macron "a lăudat leadershipul premierului (britanic) în privința Ucrainei", a mai subliniat Londra. Boris Johnson s-a situat în fruntea sprijinului occidental pentru Ucraina. A fost unul dintre primii care au mers la Kiev după declanșarea ofensivei ruse la 24 februarie. După o primă vizită la 9 aprilie, a revenit la 17 iunie, la o zi după o vizită comună a lui Emmanuel Macron, cancelarului german Olaf Scholz și premierului italian Mario Draghi care între timp și-a dat demisia, reamintește AFP. (sursa Agerpres)

Președintele american Joe Biden a plecat pe insula Kiawah din statul Carolina de Sud, o stațiune de golf pe care a mai vizitat-o în trecut și unde el își va petrece concediul zilele acestea, relatează Reuters. Biden a petrecut multe weekenduri la reședințele sale din Delaware, dar nu a mai fost pe insula Kiawah de când a devenit președinte, în ianuarie 2020. Un oficial al Casei Albe a confirmat călătoria președintelui, dar nu a precizat unde și cât timp va sta el acolo. În vârstă de 79 de ani, Biden tocmai s-a vindecat de COVID-19, dar a rămas cu o tuse persistentă. Predecesorii săi obișnuiau să dea conferințe de presă înainte să plece în vacanțele tradiționale din august, dar Biden nu a avut în programul său nicio astfel de conferință. El a plecat în concediu după un șir de succese legislative, inclusiv legea pe care a promulgat-o pentru relansarea producției de semiconductori în SUA. Rata aprobării lui Biden a ajuns la 40%, cel mai ridicat nivel din iunie, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos. Biden trebuie să facă însă față în noiembrie alegerilor de la jumătatea mandatului, când democrații săi riscă să piardă controlul Congresului în fața republicanilor. Plecarea sa în concediu vine în plină furtună politică creată de percheziția desfășurată de FBI la reședința de la Mar-a-Lago a predecesorului său republican Donald Trump (https://www.monitoruldegalati.ro/cauta/furtuna-politica-in-statele-unite-dupa-perchezi%C8%9Bia-casei-lui-trump.html), care vede în această operațiune o acțiune motivată politic. Purtătoarea de cuvânt a lui Biden, Karine Jean-Pierre, a susținut că Departamentul Justiției nu a discutat cu liderul de la Casa Albă despre acest caz. (sursa Agerpres)