Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a lansat luni, 15 aprilie 2019, proiectul de reabilitare şi modernizare a DJ254, pe tronsonul Iveşti-Călmăţui-Griviţa-Costache Negri. Bugetul total al proiectului este de 33.796.055 lei, adică peste 7 milioane de euro, fonduri europene.

"Este cel de-al patrulea proiect pe fonduri europene de reabilitare şi modernizare a infrastructurii judeţene pe care îl lansez de la începutul acestui an. DJ254 leagă centrul judeţului de DN25, iar locuitorii din Costache Negri, Griviţa şi Călmăţui folosesc acest drum pentru a ajunge la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţa Persoanelor Lieşti. Vom reabilita complet 15,4 km de drum, vom amenaja spaţii pietonale, staţii de transport public de persoane şi vom instala elemente suplimentare pentru siguranţa circulaţiei", a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Procedurile de achiziţie publică au fost deja demarate pentru acest proiect, iar fondurile au fost obţinute în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD).

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) s-a întrunit luni, 15 aprilie 2019, pentru a aproba Planul de măsuri la suspiciune ca urmare a apariţiei focarului de pestă porcină africană într-o anexă gospodărească din extravilanul localităţii Adam, comuna Drăguşeni, a anunţat Instituţia Prefectului a judeţului Galaţi. În acest caz, genomul viral pentru pesta porcină africană a fost detectat în probele de sânge şi în organele analizate de către Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Bacău.

În exploataţia suspectă, ancheta epidemiologică este în curs de desfăşurare, iar CJSU a decis uciderea tuturor porcilor din exploataţie şi punerea sub supraveghere clinică a suinelor din localitatea Adam, comuna Drăguşeni, precum şi toate celelalte măsuri care se impun în această situaţie, inclusiv instituirea unei zone de control temporar în jurul exploataţiei, unde se vor aplica măsuri de prevenire a difuzării bolii din focar; amplasarea dezinfectoarelor rutiere la intrarea/ieşirea din exploataţia suspectă etc.

Reamintim că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, acest virus având, însă, un impact economic major.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Oancea împreună cu inspectorii vamali au descoperit, în bagajele unui cetăţean bulgar, 35 kg de tutun aromat pentru narghilea.

"La sfărşitul săptămânii trecute, în Punctul de Trecere a Frontierei Oancea - I.T.P.F. Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control la intrarea în ţară, cetăţeanul bulgar Z.V., în vârstă de 33 de ani, conducând un microbuz marca Fiat, înmatriculat în Bulgaria. La controlul de frontieră, echipa comună de control, formată din poliţişti de frontieră şi lucrători vamali a descoperit, ascunsă şi nedeclarată, în bagajele bărbatului, cantitatea de 35 pachete cu tutun aromat pentru narghilea, de provenienţă Emiratele Arabe Unite, în greutate totală de 35 kilograme", se arată într-un comunicat al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (S.T.P.F.) Galaţi.

Conform prevederilor legale, a fost luată măsura reţinerii bunurilor descoperite, în valoare de 5.250 de lei, şi sancţionarea contravenţională a persoanei în cauză cu amendă în valoare de 5.000 de lei.

Combinatul Siderurgic Galaţi a anunţat luni, 15 aprilie 2019, că va angaja, în acest an, peste 200 de muncitori, prin intermediul Şcolii de Ucenici, care a ajuns la cea de-a şasea ediţie.

"Vom recruta, practic, continuu. Ne pregătim, astfel, pentru proiectele de dezvoltare din perioada următoare. Vrem muncitori dornici de a învăţa, de a se dezvolta profesional - individual şi în echipe - şi care pot lucra asiduu şi sigur", a declarat Bogdan Grecu, directorul general al Combinatului Siderurgic Galaţi.

Pentru 2019, Programul de Ucenicie a fost regândit şi are acum trei campanii de recrutare, în lunile aprilie, august şi noiembrie. Până acum, Şcoala de Ucenici a Combinatului a pregătit aproximativ 500 de muncitori. Înscrierile la Şcoala de Ucenici se fac telefonic la 0236.80.1088/0236.80.1117 sau la ucenicie.galati@arcelormittal.com.

Peste 7.100 de sancţiuni contravenţionale în sumă de aproximativ 2.200.000 lei, au aplicat în primul trimestru al anului 2019 poliţiştii locali de la nivelul municipiului Galaţi pentru fapte care contravin legislaţiei în vigoare şi au fost constatate şi 95 de fapte cu caracter penal.

Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate de poliţiştii locali de la Ordine Publică. Aceştia au aplicat un număr de 4.963 de sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora depăşind suma de de 1.400.000 lei, şi au constatat în flagrant un număr de 43 fapte cu caracter penal. Sancţiunile au fost aplicate pentru murdărirea domeniului public, distrugerea spaţiilor verzi, distrugerea/degradarea mobilierului urban, încălcarea normelor legale privind staţionarea voluntară a autovehiculelor cu masa totală mai mare de 3,5 tone, respectiv mai mult de 9 locuri pe scaune, tulburarea ordinii şi liniştii publice, consum de băuturi alcoolice în alte locuri decât cele special amenajate, dar şi fumat în locuri publice, comerţ neautorizat, etc.

"Personalul Poliţiei Locale Galaţi şi-a atins obiectivele şi priorităţile în primul trimestrul al anului 2019. Am reuşit să prevenim anumite fapte stradale şi contravenţionale care intră în competenţa Poliţiei Locale, în domeniul rutier am menţinut o stare de normalitate în zonele pe care ni le-am propus să le monitorizăm, respectiv zona Piaţa 30 Decembrie, Colegiul Naţional «Costache Negri», Palatul de Justiţie, strada Domnească şi strada Brăilei. Pentru următorul interval de timp ne-am propus ca priorităţi să asigurăm ordinea publică cu prilejul Sărbătorilor Pascale, în special în zona lăcaşelor de cult şi a cimitirelor, să menţinem siguranţa rutieră conform competenţelor îndeosebi în domeniul parcărilor neregulamentare şi nu în ultimul rând să sprijinim organele Primăriei în toate activităţile ce ţin de salubrizarea şi curăţenia oraşului, asfaltări, amenajări de spaţii civice, zone de agrement, toate în vederea creării unei normalităţi pentru comunitatea gălăţeană", a declarat Petrică Hahui, director general Poliţia Locală Galaţi.

Banca Naţională a României (BNR) organizează miercuri, 17 aprilie 2019, în intervalul 11:00 - 19:00, "Ziua porţilor deschise". Cu ocazia împlinirii a 139 de ani de la înfiinţare, BNR deschide vizitatorilor Palatul Vechi din Bucureşti, precum şi sucursale regionale şi agenţii ale BNR din teritoriu. În acest context, agenţia Galaţi invită publicul larg să-i viziteze sediul situat în municipiul Galaţi, pe strada Fraternităţii nr. 2, unde va avea acces la informaţii referitoare la istoria şi identitatea Băncii Naţionale a României.

În Bucureşti, cei interesaţi vor avea acces în Palatul Vechi al Băncii Naţionale, situat în Centrul Vechi din Bucureşti, cu intrare din Str. Lipscani, nr. 25. Publicul larg va putea explora Sala Consiliului de Administraţie şi vechiul cabinet al Guvernatorului, Sala de Marmură, colecţia numismatică şi expoziţiile: "Istoria leului", "Banca Naţională a României şi Marea Unire", "Istoria bancnotei româneşti" şi "TezAur". Vizitatorii vor primi un set de materiale cu imagini şi informaţii succinte despre fondatorul băncii, Eugeniu Carada, despre Palatul Vechi al BNR şi istoria monedei naţionale.

Mai mulţi parlamentari PSD au depus la Senat un proiect pentru modificarea Codului Fiscal prin introducerea obligativităţii pentru firme să aloce sume, deductibile din 30% din impozitul pe profit, sponsorizărilor, inclusiv asociaţiile din domeniul sportului, informeazăm Mediafax. Propunerea legislativă modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal al României. Articolul 25, privind cheltuielile, alineatul (4), litera i) se modifică şi completează astfel: "cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, sunt obligatorii pentru societăţile comerciale care activează în România. Contribuabilii efectuează spnsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii reprezentând 30% din impozitul pe profit datorat. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit".

Totodată, la litera i) este introdus un pragraf prin care este creată posibilitatea emiterii unei Hotărâri de Guvern care să stabilească ramurile sportive ce vor beneficia de "un procent din valoarea sponsorizărilor". Printre acestea, beneficiare vor fi şi Asociaţiile Sportive Şcolare: "Un procent din valoarea sponsorizărilor acordate sportului, vor fi alocate sportului şcolar, pentru activitatea Asociaţiilor Sportive Şcolare, înfiinţate conform legislaţiei în vigoare". Potrivit iniţiativei legislative, introducerea obligativităţii de a efectua sponsorizări se aplică şi microîntreprinderilor, care vor scădea sumele aferente dintr-un procent până la 30% din impozitul pe venit, conform modificărilor aduse alineatului (1-1) din articolul 56 al Codului Fiscal. De asemenea, acestea ar urma să aloce un procent din valoarea sponsorizărilor către sport iar din acesta un procent va fi alocat sportului şcolar, pentru activitatea Asociaţiilor Sportive Şcolare. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit "se reportează în următorii şapte ani consecutivi", potrivit proiectului, semnat de 31 de deputaţi PSD şi doi deputaţi PNL.
Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive că: "modificarea legislativă vizează crearea unui cadru legislativ mai atractiv pentru agenţii economici având ca scop încurajarea sponsorizărilor către mişcarea sportivă din România". "Deşi de la 1 ianuarie 2016 s-a mărit limita de raportare la cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5% actele de sponsorizare nu au fost suficient încurajate, motivul fiind tocmai această limită, deoarece pragul de 20% din impozitul pe profit datorat, depăşeşte de cele mai multe ori pragul secundar de 5/1000 din cifra de afaceri astfel încât, această limită dublă nu rezolvă deloc problema iniţială", arată iniţiatorii, în expunerea de motive. Sursa citată mai arată că prin OUG 25/2018 au fost aduse modificări Codului Fiscal prin care sponsorizările acordate de microîntreprinderi sunt permise doar "pentru entităţile de pe lista Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale care sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale", ceea ce "pune structurile sportive într-un mare con de umbră".

Parlamentarii mai propun stabilirea, prin Hotărâre de Guvern, de către Ministerul Tineretului şi Sportului "conform planului de guvernare", a unui număr de "15 ramuri sportive de interes naţional, care să beneficieze de următoarea facilitate: Structurile sportive care au CIS şi activează în ramurile sportive de interes naţional stabilite prin HG, care fac dovada afilierii la federaţiile sportive naţionale cu activitate în ramura de sport, beneficiază de o sponsorizare în limita unui procent de 30% din impozitul pe profit (cheltuiala deductibilă pentru societăţile comerciale plătitoare de impozit pe profit) respectiv a unui procent de 30% din impozitul pe cifra de afaceri (cheltuiala deductibilă pentru microîntreprinderi)".

Iniţiatorii argumentează că microîntreprinderile reprezintă aproximativ 60% din societăţile comerciale active din România, cifra de afaceri fiind "una foarte mare". "Excluderea structurilor sportive de la dreptul de a beneficia de sponsorizare de la microîntreprinderi nu numai că încalcă principiul egalităţii de şanse, dar aduce un mare prejudiciu sportului românesc, creând şi un precedent periculos", notează deputaţii PSD şi PNL. Aleşii consideră că "în contextul actual economic, companiile multinaţionale şi societăţile comercial (indiferent de forma de organizare) tind să declare un profit cât mai mic sau chiar spre zero". "Sistemul legislativ nu a creat nicio pârghie de stimulare a sponsorizării iar sponsorizarea într-un procent din impozitul pe profit coroborat cu o limită procentuală din cifra de afaceri, este total nefuncţională şi neatractivă. De asemenea, soluţia ca microîntreprinderile să sponsorizeze doar entităţile acreditate de pe lista MMJS care furnizează servicii sociale, este una greşită", conform sursei menţionate. Iniţiatorii vor să transforme sponsorizărilor de la firme într-o "pârghie lucrativă pentru managerul sportiv" iar "efortul financiar al administraţiilor publice centrale şi locale să fie transferate în timp pe umerii actanţilor privaţi din sportul românesc".

Totodată, parlamentarii mai susţin că impactul bugetar negativ reprezintă "o problemă falsă". "Fondurile financiare alocate sponsorizării şi care se presupune că nu ar mai ajunge la bugetul de stat, ar ajunge într-un domeniu muribund care s-ar dezvolta în timp, în care se pot crea aproximativ 100.000 de locuri de muncă, s-ar întoarce la bugetul de stat sub forma de taxe şi contribuţii percepute la valorile financiare ale CAS-urilor şi CIM-urilor, sub forma de TVA colectat din plata serviciilor de cazare, masă, transport, achiziţii de echipament sportiv, asigurări, servicii medicale şi alte servicii. Surpriza plăcută, va fi atunci când vom avea o industrie a sportului dezvoltată, care va contribui cu un procent însemnat la dezvoltarea PIB-ului", argumentează iniţiatorii.

Prin acestă iniţiativă legislativă, deputaţii urmăresc: "dezvoltarea sportului şcolar şi universitar ca bază a piramidei sportului românesc; îmbunătăţirea stării generale de sănătate a naţiunii; crearea unui număr de aproximativ 100.000 locuri de muncă în cadrul Asociaţiilor Sportive Şcolare şi Asociaţiile Sportive Universitare; mărirea numărului de sportivi legitimaţi de la 200.000 la 4,5 milioane în maxim 4 ani (ţinta/masa critică: 3,3 milioane elevi, 500.000 studenţi, aproximativ 1,5 milioane de tineri cu vârsta între 18-35 ani); dezvoltarea industriei sportului (producţie şi comerţ cu echipament sportiv, asigurări, servicii hoteliere, transport, service medicale, marketing şi publicitate, ticketing, drepturi TV, altele); dezvoltarea mediului privat în sport şi transferul în timp (8-12 ani) a sarcinii financiare de pe umerii statului pe umerii structurilor sportive din mediul privat". Proiectul de lege a fost înregistrat, în procedură de urgenţă, la Senat, prim for sesizat, decizională pe iniţiativa legislativă fiind Camera Deputaţilor.

Peste 80 de tone de legume şi fructe, între care 23 de tone de ceapă uscată din Polonia şi 200 de kilograme de usturoi din China, au fost confiscate în cadrul acţiunii "Demetra", prin care se verifică circuitele de comercializare a legumelor şi fructelor, informează Mediafax. Potrivit unui comunicat transmis de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, începând de săptămâna trecută au avut loc mai multe controale la nivel naţional pentru depistarea reziduurilor de pesticide din legumele şi fructele provenite atât din comerţul intracomunitar, cât şi din import. Acţiunea este parte a operaţiunii de control "Demetra", aflată sub coordonarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Inspectorii sanitari-veterinari au verificat toate mijloacele de transport sigilate de către inspectorii ANAF. Până acum au fost controlate 430 de mijloace auto destinate transportului de legume-fructe şi 3 depozite. Ca urmare a neregulilor constatate au fost aplicare 31 de sancţiuni în valoare totală de 602.200 de lei. A fost reţinută oficial şi dirijată către neutralizare o cantitate de 81,35 tone de legume şi fructe, între care 23 de tone de ceapă uscată din Polonia, 10 tone de morcovi din Ungaria şi Serbia, 23,04 tone de mere din Polonia, 200 de kg de usturoi din China, - 6,45 tone de cartofi din Polonia, 1,82 tone de ciuperci din Polonia, 6,78 tone de roşii din Spania, 2,2 tone de vinete din Spania, 7,8 tone ardei gras din Spania şi 60 de kg de roşii din Grecia.

Printre neconformităţile sancţionate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor menţionează lipsa documentelor sanitare veterinare, iginenă necorespunzătoare, lotizare necorespunzătoare (depăşirea capacităţii de depozitare), mijloace de transport necorespunzătoare, lipsa elementelor de identificare (etichetare necorespunzătoare) şi lipsa autorizaţiei de fucţionare a depozitului de destinaţie. Acţiunea de control a ANSVSA se va desfăşura pe toată durata operaţiunii "Demetra". Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) şi inspectorii Direcţiei Generale a Vămilor (DGV) au început la nivel naţional acţiunea "Demetra", în cadrul căreia verifică integral circuitele de comercializare a legumelor şi fructelor. Din dispoziţia ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici şi a preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Mihaela Triculescu, inspectorii antifraudă controlează achiziţiile intracomunitare şi importurile, transporturile care tranzitează punctele de trecere a frontierei şi reţelele de vânzare en-gros şi en-detail ale acestor produse.

Boli transmise prin insecte, precum febra Dengue sau leishmanioza, s-au extins periculos în mai multe zone ale Europei, avertizează oamenii de ştiinţă, potrivit The Guardian, citat de Mediafax. Expansiunea acestor boli este determinată, într-o proporţie semnificativă, de schimbările climatice şi de libertatea de circulaţie. Este una dintre concluziile trase de experţii reuniţi la Congresul European de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase, care s-a desfăşurat duminică la Amsterdam.

Chiar şi zonele din Europa situate la altitudini înalte, care nu sunt de obicei predispuse riscului de transmitere a acestor viruşi, s-ar putea confrunta în curând cu astfel de focare de boli cu transmitere vectorială, pe fondul încălzirii globale, avertizează cercetătorii. "Însă nu doar schimbările climatice determină creşterea bolilor cu transmitere vectorială în Europa. Este doar unul dintre multele determinisme - alături de globalizare, dezvoltarea socio-economică sau urbanizarea - care trebuie confruntate pentru a împiedica importul şi răspândirea bolilor", a atras atenţia profesorul Jan Semenza, membru al Centrului European de Controlul şi Prevenirea Boililor din Stockholm. Punctul său de vedere este întărit şi de Giovanni Rezza, de la Institutul Superior de Sănătate din Roma: "Lecţiile din recentele focare ale virusului West Nile în America de Nord şi a bolii Chikungunya în Caraibe şi Italia subliniază importanţa evaluării riscurilor legate de bolile vectoriale".

Încălzirea globală le-a permis ţânţarilor şi căpuşelor să prolifereze şi să se adapteze la diversitatea climatică a Europei. Astfel, aceste insecte au reuşit în ultimul deceniu să invadeze noi teritorii europene, creând focare de febră Dengue în Franţa şi Croaţia sau de malarie în Grecia. Însă acesta ar putea fi doar vârful aisbergului, se tem oamenii de ştiinţă. "Europa mediteraneană este acum o regiune tropicală cu «jumătate de normă», în care un vector precum ţânţarul-tigru asiatic este deja o insectă stabilită permanent", este de părere Rezza. Ţânţarul-tigru asiatic (FOTO) împrăştie virusul cauzator de febră Dengue şi Chikungunya. Aceste boli sunt caracteristice regiunilor tropicale şi subtropicale, deoarece în zonele reci larvele şi ouăle acestor insecte nu pot supravieţui. Dar anotimpurile calde prelungite i-ar putea permite ţânţarului-tigru, în deceniile următoare, să se răspândească în întreaga Europă, au mai avertizat cercetătorii.

Virusul Dengue face parte din familia Flaviviridae, genul Flavivirus. În prezent, nu există un vaccin împotriva acestui virus. Măsurile care se pot lua pentru a împiedica contractarea bolii constau doar în protecţia individuală faţă de înţepăturile de ţânţari. Simptomele apar la 4-10 zile de la expunerea la virusul Dengue şi includ: febră (41 grade Celsius sau mai mult), dureri musculare, dureri de cap, dureri de oase şi articulare, erupţii cutanate generalizate, vărsături. Cele mai multe persoane se recuperează în circa o săptămână, dar în unele cazuri, simptomele se pot agrava şi pot pune în pericol viaţa pacientului. Împotriva bolii Chikungunya nu există tratament. Virusul a apărut subit în noiembrie 2013 în insulele franceze Saint-Martin şi Saint-Barthélemy, răspândindu-se apoi progresiv în regiunea Antile. Cele mai frecvente simptome ale infecţiei cu virusul Chikungunya sunt febra şi durerile articulare. Alte simptome pot include dureri de cap, dureri musculare, umflarea articulaţiilor sau erupţii cutanate.

Facebook Inc. a dublat alocările pentru securitatea directorului general Mark Zuckerberg în 2018, la 22,6 milioane de dolari, informează Reuters, citat de Mediafax. Zuckerberg a avut un salariu de bază de 1 dolar în ultimii trei ani, iar alte compensaţii au însumat 22,6 milioane de dolari, cei mai mulţi bani fiind folosiţi pentru pentru securitatea sa personală. Aproape 20 milioane de dolari au mers pentru securitatea lui Zuckerberg şi a familiei sale, de la aproximativ 9 milioane de dolari în anul precedent. Zuckerberg a primit, de asemenea, 2,6 milioane de dolari pentru utilizarea avioanelor private, despre care compania spune că fac parte din programul general de securitate.

Facebook, în ultimii ani, s-a confruntat cu o criză de imagine, legată de rolul său în presupusa influenţă a Rusiei în alegerilor prezidenţiale din 2016 din Statele Unite, dar şi în urma scandalului Cambridge Analytica, companie care a obţinut date personale din milioane de profiluri Facebook fără consimţământ. Chief Operating Officer Sheryl Sandberg a câştigat 23,7 milioane de dolari în 2018, comparativ cu 25,2 milioane de dolari anul precedent.

Pagina 744 din 961