Câștigul salarial mediu net a fost, în iunie, de 3.977 lei, mai mare cu 49 de lei (+1,2%), față de valoarea consemnată în luna precedentă, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS). În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, acesta a avut valoarea de 6.413 lei, în iunie anul curent, cu 55 lei (+0,9%) mai mare decât în luna mai 2022. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) - 9.331 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte - 2.186 lei. Comparativ cu luna iunie a anului precedent, indicele câștigului salarial real a fost 97,6% în luna iunie 2022, respectiv 100,4% comparativ cu luna mai a acestui an. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 223,7%, cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2022. "În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației", menționează INS. Potrivit sursei citate, în luna iunie a acestui an, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum și a realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat aplicării prevederilor legale privind unele măsuri fiscale conform cărora unele categorii de salariații beneficiază de prevederi speciale în ceea ce privește impozitul, contribuția la asigurări sociale și contribuția la asigurări sociale de sănătate. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 24,2% în extracția cărbunelui superior și inferior, cu 23,2% în industria alimentară, respectiv cu 22,1% în agricultură, vânătoare și servicii anexe. Pe de altă parte, scăderile câștigului salarial mediu net din luna iunie, față de mai 2022, au fost cauzate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Totodată, diminuările câștigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție sau a încasărilor mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au consemnat în fabricarea produselor din tutun (-16,5%), în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (-10,1%), în activități de servicii anexe extracției, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), tranzacții imobiliare, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (între 1,5% și 6%). Datele INS relevă faptul că, în sectorul bugetar, în iunie, s-au înregistrat scăderi ale câștigului salarial mediu net, comparativ cu luna precedentă, în învățământ (-11,7%), în principal ca urmare a acordării în luna mai 2022 a biletelor de valoare (tichete de vacanță) și a reducerii în luna iunie 2022 a sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare. În administrația publică a existat o reducere de 2,2% a aceluiași câștig salarial, în timp ce în sănătate și asistență socială, acesta a crescut ușor, comparativ cu luna precedentă (+0,7%). (sursa Agerpres)

Peste două treimi dintre angajaţi lucrează exclusiv de acasă sau împart biroul de la domiciliu cu cel din sediul companiei, iar cei mai mulţi salariaţi ar merge fizic mai de la locul de muncă dacă angajatorul le-ar oferi o serie de beneficii, arată o un sondaj realizat de o platformă de recrutare online.
Conform datelor centralizate, în prezent, 24% dintre angajaţi spun că lucrează exclusiv "remote", alţi 34% împart biroul de acasă cu cel din sediul angajatorului şi doar 42% s-au întors complet la birou.
Deşi activitatea de la distanţă rămâne modul de lucru preferat, 84% dintre respondenţi spun că ar fi convinşi să vină mai des la birou dacă angajatorul le-ar acorda beneficii care să le dea mai mult confort şi să-i facă să se simtă ca acasă, arată BestJobs.
Astfel, pe lista beneficiilor se află: mâncarea sau gustările gratuite (44%), un design al biroului care să permită distanţarea de colegi (31%) şi care să includă mai multe zone verzi (31%), un spaţiu de relaxare (29%), o atmosferă plăcută de lucru în colectiv (27%) şi, nu în ultimul rând, acces nelimitat la fructe şi cafea (21%). Totodată, 13% au declarat ar fi mai plăcut să meargă la birou dacă angajatorul le-ar permite să îşi aducă animalul de companie la job.
Cele mai răspândite beneficii acordate de companii, atât echipelor existente, cât şi pentru poziţiile pentru care recrutează în prezent prin platforma online, rămân în continuare bonurile de masă, cursurile de specialitate şi abonamentele sau asigurările private de sănătate. De asemenea, bonusurile de performanţă sau pentru vacanţă, programele de dezvoltare personală şi de creştere a coeziunii echipei, cafeaua la birou, programul flexibil, decontarea transportului sau zile suplimentare de concediu de odihnă se află pe lista doleanţelor salariaţilor.
Pe de altă parte, mai puţin de jumătate dintre angajaţi se bucură în prezent de facilităţi "extra" la actualul loc de muncă, cum ar fi să aibă spaţii verzi în birou (21%), o sală de relaxare (10%), acces la mâncare şi gustări gratuite (9%) sau la băuturi răcoritoare (7%).
Şase din zece angajaţi afirmă că şi-ar dori ca angajatorul să se preocupe de crearea unui mediu de lucru cât mai plăcut, inclusiv prin oferirea facilităţilor preferate de către angajaţi, iar aproape 14% consideră că angajatorul ar trebui să le dea libertatea să-şi personalizeze spaţiul de lucru pentru a-l face mai primitor şi mai confortabil. (sursa Agerpres)

Poşta Română lansează miercuri primul NFT al unei entităţi din portofoliul statului român, sub forma unui timbru digital, cu ocazia aniversării a 160 de ani de la înfiinţarea companiei.
Este vorba despre o serie limitată de 160 de NFT-uri, simbolizând vârsta Poştei Române, creaţii grafice virtuale a căror valoare de piaţă este de presupus a se aprecia în timp.
"Din cele 160 de NFT-uri, Poşta Română a alocat, special pentru evenimentul de la sediul MNIR, zece timbre digitale, care vor face obiectul unei licitaţii deschise, cu un preţ de pornire de 160 de euro pentru fiecare piesă. Scopul licitaţiei este unul exclusiv umanitar. Toate încasările obţinute în seara evenimentului vor fi transferate în conturile fundaţiei HOSPICE Casa Speranţei, care a demarat un proiect de colaborare cu Poşta Română în acest sens. Banii vor merge în proiectele de susţinere a programelor derulate în sprijinul pacienţilor cu boli incurabile. De altfel, costurile pentru susţinerea unei zile de tratament paliativ pentru fiecare pat din spitalele fundaţiei se cifrează, coincidenţă, la 160 de euro", se menţionează într-un comunicat al companiei.
De asemenea, Poşta Română marchează 160 de ani de la înfiinţare şi prin organizarea fazei naţionale a Marşului Factorilor Poştali, competiţie profesional-sportivă de tradiţie, ajunsă anul acesta la ediţia 42. Întrecerea, la care participă cei mai rapizi poştaşi din fiecare judeţ al ţării, se va desfăşura sâmbătă, 13 august 2022, pe Calea Victoriei, cu începere de la ora 11:00, linia de start fiind amplasată chiar în faţa Muzeului Naţional de Istorie a României. (sursa Agerpres)

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 15,3%, în primele șase luni din acest an, până la 16.447, față de 14.265, în aceeași perioadă din 2021, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 3.078 de firme (în creștere cu 16,41%), și în județele Ilfov (669, +22,75%), Cluj (794, +21,78%), Constanța (825, +21,5%) și Timiș (725, +6,46%). La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele Ialomița, respectiv 81 (-31,36%), Mehedinți (107, +22,99%), Covasna (118, +28,26%) și Călărași (118, +4,42%). Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele șase luni ale acestui an, este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde s-au înregistrat 5.094 de dizolvări la nivel național. Față de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 18,96%. Potrivit sursei citate, construcțiile, activitățile profesionale, științifice și tehnice precum și industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, și anume 1.532 (+15,36%), 1.430 (+4,30%), respectiv 1.421 (+12,33%). (sursa Agerpres)

Gazele s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în condițiile în care tarifele au fost mai mari cu 70,10% în luna iulie a acestui an față de iulie 2021, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică. În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creșteri de preț s-au aflat și combustibilii, cu un avans al prețurilor de 35,63% în iulie 2022 față de iulie 2021, și energia termică - plus 22,98%. Alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referință au fost uleiul comestibil, cu creșteri de preț de 51,86%, cartofii - 41,85% și făina - 32,86%. În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian - 34,02%, apă, canal salubritate - 20,96% și transportul CFR - 20,92%. Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 0,08%, aceasta fiind și sigura ieftinire în luna iulie din acest an față de iulie 2021. De la lună la lună, în iunie cele mai importante creșteri ale prețurilor au fost consemnate la transportul CFR - 20,92%, gaze cu 8,16% și serviciile de transport aerian - 6,29%. Luna trecută au fost produse alimentare care s-au ieftinit, cartofii cel mai mult, cu 12,32%, fasolea boabe și alte leguminoase, cu 0,77% și mălaiul, cu 0,04%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la combustibili au fost mai mici cu 2,04% iar la servicii de telefonie cu 0,13%. Rata anuală a inflației a coborât la 14,96% în luna iulie a acestui an, de la 15,1% în iunie, în condițiile în care prețurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 16,59%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 16,05%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,33%, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). (sursa Agerpres)

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în primele șase luni din 2022, cu 35,1%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 3.476 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 3.476 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 20,242 milioane de dolari, cu 9,8% mai mic față de cel al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-iunie 2021, de 22,429 milioane de dolari. În iunie 2022, au fost înmatriculate 638 de firme cu participare străină la capitalul social. În funcție de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (24,29% din total), în activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (23,04%) și transport, depozitare și comunicații (16,3%). La finele lunii iunie 2022, în România existau 240.323 societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 66,609 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 51.167 (capital subscris de 3,967 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,582 miliarde de dolari, în 5.792 de firme. (sursa Agerpres)

Soiul de varză "Licurișca" va fi prezentat la Congresul mondial de Horticultură, organizat în Franța între 14 și 20 august 2022, de cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale - Buzău, sub coordonarea academicianului Costel Vînătoru, a anunțat joi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). "Licurișca" este un soi vechi de varză de Buzău, care a contribuit la obținerea mai multor varietăți autohtone valoroase. Prima apariție în literatura de specialitate datează din 1926 și, datorită studiilor de restaurare, soiul este readus în atenția cercetătorilor din întreaga lume. "Reabilitarea soiului este un proces anevoios care presupune studiul originii sale, documentare de lungă durată, descoperirea și conservarea caracteristicilor tipice", se menționează în comunicat. Așadar, "Licurișca" își găsește originile în renumita varză de Buzău, unul din cele mai vechi soiuri care provine de la populația autohtonă stabilită în proximitatea Mării Negre și Mediteraneene. Soiul reabilitat poate fi introdus în viitor în producție și are potențial de comercializare datorită culturii timpurii, aspectului uniform și plat, conținutului suculent sau frunzelor subțiri și fine. Astfel, conform academicianului, toate aceste calități făceau ca varza licurișca să fie "apreciată pentru că se așeza bine cu forma aceasta puțin plată la murat". "Licurișca" este doar una dintre cele patru lucrări pe care cercetătorii români le vor prezenta în fața reprezentanților din 200 de țări, care constituie elita lumii științifice în horticultură. La ultima ediție a Congresului Mondial de Horticultură organizat în 2018 la Istanbul, studiul despre tomatele românești prezentat de Stațiunea de cercetări legumicole Buzău a primit Premiul pentru tinerii cercetători. (sursa Agerpres)

Deconturi de peste 66 de milioane de lei din 10 județe au fost solicitate în vederea efectuării plăților pentru beneficiarii Programului Tomata, a anunțat miercuri Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). "Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a primit de la alte 10 județe deconturi în vederea efectuării plăților pentru beneficiarii Programului Tomata. Față de săptămâna trecută, numărul cererilor transmise pentru decontare a crescut considerabil, astfel că, s-au primit cereri pentru 4.388 de beneficiari, în valoare de 66.256.920 milioane lei", se arată în comunicatul MADR transmis Agerpres. Cele 10 județe sunt: Alba, Argeș, Constanța, Dâmbovița, Galați, Mureș, Neamț, Vâlcea, Vrancea și Ilfov. Cele mai multe cereri au fost înregistrate pentru județele: Galați (3.551 solicitanți) și Ilfov (255 solicitanți). Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a subliniat că situația plăților este dinamică, iar pe măsură ce se vor primi dosarele aferente celorlalte județe, MADR va achita cererile de plată și pentru restul legumicultorilor înscriși în Program. Potrivit sursei citate, în zilele de 4 și 5 august au plecat primele sume spre beneficiarii programului Tomata, acestea fiind, la acea dată, în valoare de 7.065.030 lei pentru 476 fermieri din județele Arad, Bacău, Călărași și Mehedinți.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a declarat că vizează aprobarea în toamnă a unui vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer/BioNTech care ţinteşte două sub-variante ale tulpinii Omicron cu răspândire rapidă, informează AFP.
Sub-variantele Omicron BA.4 şi BA.5 alimentează o creştere a cazurilor de COVID-19 în Europa şi Statele Unite, ceea ce a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să declare luna trecută că pandemia este ''este departe de a se fi terminat''.
Autoritatea de reglementare europeană a declarat că a lansat luni o examinare a unei versiuni adaptate a serului anti-COVID-19 de la Pfizer, care ţinteşte aceste două sub-variante mai transmisibile comparativ cu tulpinile anterioare.
"EMA se aşteaptă să primească o cerere pentru vaccinul adaptat BA.4/5 dezvoltat de Pfizer/BioNTech, care va fi evaluată pentru o potenţială aprobare rapidă la toamnă", a declarat un purtător de cuvânt al EMA într-un e-mail, notează AFP.
Aceasta ar trebui să vină "la puţin timp după" aprobarea aşteptată a altor două vaccinuri adaptate de Pfizer şi rivala sa Moderna, care ţintesc tulpina originală de COVID-19 şi sub-varianta anterioară BA.1 a Omicron, a precizat purtătorul de cuvânt.
Pfizer şi Moderna au depus cereri separate de aprobare pentru aceste vaccinuri la 22 iulie, potrivit purtătorului de cuvânt.
EMA a declarat anterior că primele seruri care vizează Omicron ar putea fi aprobate încă din septembrie. (sursa Agerpres)

Italia a lansat luni campania de vaccinare împotriva variolei maimuţei în condiţiile creşterii numărului de cazuri de infectare, relatează Reuters.
Ministerul Sănătăţii din Italia a raportat 545 de cazuri de variola maimuţei la nivel naţional. Campania sa de vaccinare a început la peste o lună după ce alte ţări au raportat un număr mare de cazuri, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie şi Spania.
Primele doze de vaccin vor fi administrate la spitalul Spallanzani din Roma, a afirmat unitatea spitalicească într-un comunicat, precizând că există deja 200 de persoane care vor fi vaccinate începând de luni, precum şi 600 de cereri pentru programări.
Vaccinul folosit va fi Jynneos (MVA-BN), un vaccin împotriva variolei fabricat de Bavarian Nordic şi aprobat de Agenţia Europeană a Medicamentului pentru protecţia împotriva variolei maimuţei, a mai spus spitalul.
Vaccinările au început joi şi în capitala financiară Milano.
Primul caz de variola maimuţei a fost înregistrat în Italia pe 20 mai 2022. Pentru moment nu există planuri privind vaccinarea în masă împotriva acestei boli. (sursa Agerpres)