Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Europa s-ar putea confrunta cu veri și ierni mai secetoase în viitor, conform unui studiu realizat de Serviciul Meteorologic German (DWD) privind seceta pe continentul european, relatează dpa.
Studiul DWD prezice scăderea pe termen lung a precipitațiilor în regiunea mediteraneană, precizând că acest lucru va depinde de nivelul de încălzire globală.
Potrivit studiului, există un risc crescut de secetă în Europa centrală și, mai ales, în vestul Europei.
Climatologii au remarcat că, din primăvara acestui an, continentul european s-a confruntat cu o secetă pe scară largă, care a afectat semnificativ nivelul apelor și agricultura și a condus la restricționarea consumului de apă.
Unele zone din Europa, mai ales nordul Italiei, s-au confruntat, de asemenea, cu ierni secetoase.
Zona mediteraneană centrală a cunoscut a patra cea mai secetoasă primăvară din 1901, iar în Germania aproape în fiecare primavară din 2009 nu au căzut suficiente precipitații.
Seceta ar putea afecta, de asemenea, zone întinse ale Europei în următoarele trei luni, deoarece calculele inițiale sugerează că acestea vor fi din nou mai secetoase față de media pe termen lung pentru perioada comparabilă 1991-2020.
Un deficit de precipitații a fost observat în aproape toate cele 11 regiuni europene studiate. Doar în Țările Baltice și în Scandinavia cantitatea de precipitații a fost normală în ultimele luni.
În schimb, Valea Po din nordul Italiei, în prezent afectată de o secetă severă, a primit o cantitate de precipitații sub medie din august 2021, cu excepția lunii noiembrie 2021.
În Europa Centrală s-a înregistrat, de asemenea, o cantitate de ploaie sub medie din septembrie anul trecut - singura excepție fiind februarie 2022.
Luna martie 2022 a fost excepțional de uscată, primind doar o treime din cantitatea obișnuită de precipitații, potrivit studiului. (sursa Agerpres)

Aproape un sfert din populația mondială este amenințată de inundații semnificative, cu un risc mai ridicat în cazul țărilor sărace, potrivit unui studiu publicat recent, informează AFP.
Cercetarea, publicată în revista științifică Nature Communications, a corelat date referitoare la riscul de inundații produse de râuri, ploi sau apele mărilor, cu date de la Banca Mondială referitoare la distribuția populației și la nivelul de trai.
Concluzia a fost că circa 1,81 de miliarde de locuitori, echivalentul a 23% din populația globului, sunt expuși în mod direct unor inundații de peste 15 centimetri. Printre aceștia, 780 de milioane supraviețuiesc cu mai puțin de 5,5 dolari pe zi.
Asia de Est și de Sud, în special China și India, concentrează 1,24 de miliarde de locuitori vizați de o astfel de amenințare.
''Acest lucru presupune riscuri majore pentru viața și mijloacele de existență, în special pentru populațiile cele mai vulnerabile'', potrivit studiului. Peste 90% dintre persoanele expuse trăiesc în țări sărace sau cu venituri intermediare.
Potrivit cercetătorilor, circa 12% din PIB-ul mondial pe 2020 se află în regiuni cu risc. Însă nu trebuie să credem că aspectul financiar ar putea concentra atenția în mod părtinitor către țările bogate și centrele economice, au avertizat aceștia.
''Țările cu venituri mici sunt expuse într-o manieră disproporționată riscurilor de inundații și sunt mai vulnerabile impactului dezastruos pe termen lung'', a constatat studiul, realizat de Jun Rentschler și de colegii săi din cadrul Băncii Mondiale.
Studiul furnizează ''prima evaluare mondială a corelației dintre expunerea la riscul de inundație și sărăcie'', a constatat Thomas McDermott, din cadrul Universității naționale Galway din Irlanda, într-un comentariu publicat în revista Nature Communications.
Încălzirea globală, precum și o urbanizare greșit înțeleasă ar putea agrava aceste riscuri în anii care vor veni, au avertizat cercetătorii.
China a fost lovită în iunie de inundații fără precedent, când peste 500.000 de persoane au fost strămutate preventiv. Puternicele ploi musonice au provocat în aceeași lună peste 100 de decese în Bangladesh și inundații care au pus în pericol peste șapte milioane de persoane.
Potrivit oamenilor de știință, schimbările climatice au drept efect ploi mai brutale, mai frecvente și mai intense la nivel global. (sursa Agerpres)

Joi, 28 Iulie 2022 11:20

Chiriile au crescut cu 17% în UE

Prețurile locuințelor și chiriile în cele 27 de state membre ale UE și-au continuat creșterea în primul trimestru din 2022, urcând cu 10,5% și, respectiv, 1,4%, comparativ cu perioada similară din 2021, potrivit datelor publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Între 2010 și trimestrul doi din 2011, prețurile locuințelor și chiriile în UE au urmat căi similare, dar din trimestrul doi 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul doi din 2021, prețurile locuințelor au fluctuat considerabil.
După un declin sever între trimestrul doi din 2011 și primul trimestru din 2013, prețurile locuințelor au rămas mai mult sau mai puțin stabile în perioada 2013 - 2014. Apoi, a fost o creștere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci prețurile locuințelor au crescut într-un ritm mai rapid decât chiriile.
Din 2010 până în primul trimestru din 2022, chiriile au crescut cu 17%, iar prețurile locuințelor cu 45%.
Din 2010, prețurile locuințelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania și Austria.
Când comparăm primul trimestru din 2022 cu 2010, prețurile locuințelor au crescut mai mult decât chiriile în 19 state membre UE.
Prețurile locuințelor au crescut în 24 de state membre UE și au scăzut în trei, cel mai semnificativ avans fiind în Estonia (174%), Ungaria (152%) și Luxemburg (131%). Scăderi au fost observate în Grecia (minus 23%), Italia (minus 10%) și Cipru (minus 8%). În România, creșterea a fost de peste 10%.
Când comparăm primul trimestru din 2022 cu 2010 în privința chiriilor, prețurile au crescut în 25 state membre UE și au scăzut în două: Grecia (minus 25%) și Cipru (minus 1%). Cea mai mare expansiune a fost în Estonia (177%), Lituania (127%) și Irlanda (77%). În România, creșterea a fost de peste 20%. (sursa Agerpres)

Durata estimată a vieții profesionale pentru populația adultă în vârstă de cel puțin 15 ani din Uniunea Europeană a fost în medie de 36 ani în 2021, cea mai scăzută din rândul statelor membre UE înregistrându-se în România, arată datele publicate recent de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Din 2001, durata estimată a vieții profesionale a crescut semnificativ în UE, apoi a scăzut pentru prima dată în 2020, în contextul pandemiei (de la 32 ani în 2001 la 35,9 ani în 2019 și la 35,6 ani în 2020), revenind în 2021 la nivelul de dinaintea pandemiei.
În rândul statelor membre UE, durata estimată a vieții profesionale variază semnificativ, în funcție de țări și de situarea lor geografică în Europa. În 2021, cea mai ridicată durată a vieții profesionale în UE se înregistra în Țările de Jos (42,5 ani), Suedia (42,3 ani) și Danemarca (40,3 ani). În contrast, cea mai scăzută durată a vieții profesionale era în România (31,3 ani), Italia (31,6 ani) și Grecia (32,9 ani).
În cazul bărbaților, durata estimată a vieții profesionale era în medie de 38,2 ani în UE, cele mai ridicate niveluri fiind în Țările de Jos (44,3 ani) și Suedia (43,6 ani), iar cele mai scăzute în Bulgaria (34,6 ani) și România (35 ani). La femei, durata estimată a vieții profesionale era în medie de 33,7 ani în UE, cele mai ridicate fiind în Suedia (41 ani) și Țările de Jos (40,5 ani), iar cele mai scăzute în Italia (26,9 ani) și România (27,4 ani).
Deși se estimează că bărbații lucrează mai mult timp decât femeile, decalajul dintre sexe s-a redus în ultimul deceniu în UE, în urma sporirii participării femeilor la piața muncii. Dacă în anul 2001 bărbații lucrau, în medie, cu șapte ani mai mult decât femeile, în anul 2021 decalajul dintre sexe s-a redus la 4,5 ani.
În 2021, cel mai pronunțat decalaj dintre sexe era în Italia (9,1 ani), Malta (8,4 ani) și România (7,6 ani), iar cel mai redus în Estonia (0,1 ani), Letonia (0,8 ani) și Finlanda (1,1 ani).
Lituania era singurul stat membru UE unde decalajul dintre sexe era negativ, femeile lucrând în mod obișnuit cu 1,3 ani mai mult decât bărbații. (sursa Agerpres)

Un număr de 3,6 milioane de persoane aflate în șomaj în Uniunea Europeană (25,2% din toți șomerii înregistrați în ultimele trei luni din 2021) și-au găsit un loc de muncă între trimestrul patru din 2021 și primul trimestru din 2022, arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În această perioadă, 7,2 milioane (51,3%) au rămas șomeri, iar 3,3 milioane de persoane aflate în șomaj (23,6%) au părăsit piața muncii (devenind inactivi din punct de vedere economic).
Din toți cei care lucrau în trimestrul patru al anului trecut, 2,3 milioane (1,2%) au devenit șomeri în primul trimestru din 2022, iar 4,7 milioane (2,4%) au părăsit piața muncii.
Din cei aflați în afara pieței forței de muncă în trimestrul patru al anului trecut, 5,4 milioane (4,52%) și-au găsit un loc de muncă în primul trimestru din 2022, iar 3,8 milioane (3,2%) au devenit șomeri. (sursa Agerpres)

Capacitățile globale de producție a energiei nucleare trebuie să se dubleze până în 2050, pentru a fi atinse țintele de reducere la zero a emisiilor de CO2 și a asigura securitatea energetică, în condițiile în care guvernele încearcă să își reducă dependența de combustibilii fosili importați, a anunțat recent Agenția Internațională a Energiei (IEA), transmite Reuters.
Mai multe țări și-au propus ca până la mijlocul acestui secol să ajungă la emisii zero de CO2, o țintă care potrivit oamenilor de știință ar da lumii o șansă pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius. În paralel, în contextul crizei energetice globale, guvernele încearcă să își reducă dependența de combustibilii fosili importați pentru a-și asigura securitatea energetică.
Într-un raport publicat recent, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a estimat că este nevoie de o dublare a capacităților globale de producție a energiei nucleară până la 812 Gigawați (GW) în 2050, de la 413 GW la începutul acestui an. IEA adaugă faptul că în deceniul care va începe în 2030 va fi nevoie ca, în fiecare an, să fie adăugate capacități de producție a energiei nucleare de 27 de GW.
Aproximativ 260 de GW, sau 63% dintre centralele nucleare care există la nivel mondial, au în prezent peste 30 de ani, ceea ce înseamnă că se apropie de finalul duratei lor de funcționare.
Chiar dacă în ultimii trei ani au fost luate măsuri pentru a prelungi durata de funcționare a unor centrale echivalente cu aproximativ 10% din parcul global, centralele nucleare din economiile avansate ar putea scădea cu aproximativ o treime până în 2030, susține IEA.
"În contextul actual al crizei energetice globale, al creșterii explozive a prețurilor combustibililor fosili, al provocărilor la adresa securității energetice și al angajamentelor ambițioase în domeniul climatic, cred că energia nucleară are o oportunitate unică de a se relansa", a declarat directorul general de la IEA, Fatih Birol.
"Totuși, o nouă eră pentru energia nucleară nu este garantată. Ea va depinde de adoptarea de către guverne a unor politici robuste pentru a asigura operarea sustenabilă și în siguranță a centralelor nucleare timp de mai mulți ani", a adăugat Fatih Birol.
Economiile avansate au aproape 70% din capacitățile globale de producție a energiei nucleare însă parcul lor de centrale îmbătrânește. Investițiile au stagnat în ultimii ani iar proiectele vizând construcția de noi reactoare au depășit bugetul sau au întârzieri, susține raportul IEA.
Începând din 2017, au început lucrările de construcție la doar 31 de reactoare nucleare, iar 27 din acestea sunt de concepție rusească sau chineză.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat naștere la semne de întrebare cu privire la perspectivele de export pentru centralele nucleare de concepție rusească. De exemplu, Finlanda a anulat un contract cu grupul rus Rosatom pentru construcția unei centrale nucleare în Finlanda, citând întârzierile apărute și riscurile crescute apărute în contextul războiului din Ucraina.
Agenția Internațională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenția a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă. (sursa Agerpres)

Curtea Constituțională a Sloveniei a acordat cuplurilor formate din persoane de același sex dreptul de a se căsători și dreptul de a adopta copii în aceleași condiții de care beneficiază și cuplurile heterosexuale, în urma a două decizii care au fost anunțate public recent, informează DPA.
Cele două decizii, care stipulează că precedentele legi slovene sunt incompatibile cu legislația adoptată împotriva discriminării, au fost pronunțate încă din data de 16 iunie, precizează un comunicat al Curții Constituționale din Slovenia.
Parlamentul de la Ljubljana a acordat Curții Constituționale un termen de șase luni pentru actualizarea legislației. Chiar și înainte de această actualizare, deciziile anunțate vor intra în vigoare imediat, ceea ce înseamnă că partenerii de viață de același sex vor avea voie din punct de vedere legal să se căsătorească în Slovenia și să adopte copii, în aceleași condiții ca și cuplurile heterosexuale.
Deciziile au fost adoptate în urma analizării plângerilor depuse de două cupluri de același sex: unul al cărui certificat de căsătorie nu fusese recunoscut oficial, iar altul căruia autoritățile slovene i-au refuzat un loc pe o listă a candidaților la adopție.
Până acum, cuplurile de același sex din Slovenia aveau voie să încheie doar parteneriate civile și nu beneficiau de dreptul la adopție.
Asociația Legebitra, care militează pentru drepturile comunității LGBT, consideră că deciziile anunțate reprezintă un moment istoric într-o luptă ce durează de 25 de ani.
Într-un mesaj pe Facebook, membrii asociației le-au mulțumit tuturor celor care au contribuit la aceste decizii pentru timpul, energia, expertiza și persistența lor. (sursa Agerpres)

În jur de 180 de eutanasieri au fost realizate în Spania în primul an de la intrarea în vigoare a legii în cauză, transmite AFP.
'În jur de 180 de eutanasieri au fost efectuate de la intrarea în vigoare a acestei legi (25 iunie 2021), 180 de persoane pe care le-am ajutat să moară în demnitate', a declarat ministrul Sănătății, Carolina Darias.
Spania este a patra țară europeană care a dezincriminat eutanasia, după Țările de Jos, Belgia și Luxemburg.
'Noua prestație socială din sistemul de sănătate (...) permite accesul cu un plus de garanție la unul din lucrurile cele mai prețioase ale condiției umane: demnitatea, libertatea și independența voinței', și a făcut din Spania 'o societate mai decentă', a afirmat ministrul Carolina Darias.
Ea a mai precizat că, în urma acestor eutanasieri, au putut fi efectuate 68 de transplanturi de organe datorită unui număr de 22 de donatori.
Spania se plasează de peste 30 de ani pe primul locul în lume în ce privește donarea de organe.
Guvernul de stânga făcuse o prioritate din această lege, care a fost adoptată în martie 2021 de Parlament și care permite atât eutanasia, cât și sinuciderea asistată în cazul persoanelor cu boli grave, incurabile sau invalidante, și care vor să își pună capăt suferințelor.
Textul prevede că o persoană ce suferă de 'o maladie gravă și incurabilă' sau de dureri 'cronice care o plasează într-o situație de incapacitate' poate cere să fie ajutată să moară, pentru a evita 'o suferință insuportabilă'.
Legea impune totuși condiții stricte: persoana în cauză trebuie să aibă reședința legală în Spania, să aibă toate capacitățile și să fie 'conștientă' atunci când face solicitarea, ce trebuie formulată în scris, 'fără presiune externă', și să fie repetată după 15 zile.
Medicul poate respinge cererea dacă este de părere că nu sunt îndeplinite criteriile sau poate emite obiecții de conștiință.
În plus, cererea trebuie să fie aprobată și de un al doilea medic și să primească undă verde din partea unei comisii de evaluare.
Această lege a divizat opinia publică din Spania și a suscitat opoziția partidelor de dreapta și a Bisericii catolice. (sursa Agerpres)

O echipă de cercetători condusă de oameni de știință de la John Innes Centre din Norwich a editat materialul genetic al roșiilor pentru a deveni o sursă robustă de vitamina D, care reglează nutrienți cum ar fi calciul, esențial pentru a menține oasele, dinții și mușchii sănătoși, informează Reuters.
Deși vitamina D este produsă în organism după expunerea la razele soarelui, sursa sa majoră se află în alimentație, mare parte în produse lactate și în carne.
Niveluri scăzute de vitamina D - asociate cu o serie de afecțiuni, de la cancer la boli cardiovasculare - afectează circa 1 miliard de persoane la nivel global, au spus cercetătorii.
Frunzele de roșii conțin în mod natural unul dintre componentele constitutive ale vitaminei D3, denumit 7-DHC. Vitamina D3 este considerată cea mai potrivită pentru creșterea nivelurilor de vitamina D din organism.
Oamenii de știință au folosit instrumentul CRISPR - proiectat pentru a funcționa asemenea unei perechi de foarfece genetice - pentru a optimiza genomul plantei astfel încât 7-DHC să se acumuleze în principal în fruct, în aceeași măsură ca și în frunze.
După ce frunzele și fructul feliat au fost expuse la lumină ultravioletă timp de o oră, o roșie conținea niveluri de vitamina D echivalente cu două ouă medii sau cu 28 de grame de ton, au scris cercetătorii într-o lucrare publicată în revista Nature Plants.
Cele mai multe suplimente de D3 provin din lanolină, extrasă din lâna de oaie. Întrucât oaia rămâne în viață, este o alegere potrivită pentru pentru vegetarieni, dar nu și pentru vegani.
Oamenii de știință evaluează în prezent dacă lumina soarelui, și nu razele ultraviolete, ar putea converti în mod eficient 7-DHC în vitamina D3.
Noi reglementări în vigoare în Marea Britanie le-au permis oamenilor de știință să evalueze această teorie, însă ar putea trece o vreme până când vor ajunge pe rafturile supermarketurilor.
Pentru a compensa lipsa actuală în aportul de vitamina D din surse alimentare, două roșii modificate genetic de mărime medie ar trebui să fie suficiente a spus autorul principal al studiului, Jie Li, care a mai precizat că este dificil de distins între o roșie modificată genetic și o roșie sălbatică.
''Au gust de roșii'', a adăugat Cathie Martin, o altă semnatară a studiului. (sursa Agerpres)

Riscul de a muri din cauza cancerului de prostată este mai mare la bărbații supraponderali, potrivit unui studiu publicat recent, care însă nu stabilește o legătura fiziologică directă între aceste două fenomene, relatează AFP.
Studiul, publicat în revista BMC Medicine, este de o amploare fără precedent în legătură cu acest subiect. Cercetătorii au examinat situația a peste 200.000 de bărbați pornind de la baza de date înființată de Biobank, o organizație care a compilat timp de mai mulți ani date medicale în Regatul Unit.
Oamenii de știință nu s-au bazat însă doar pe aceste date, ci au luat în considerare și principalele studii deja existente privind legăturile dintre excesul de greutate și cancerul de prostată, acoperind în total aproximativ 2,5 milioane de cazuri.
În cele din urmă, cercetătorii au stabilit că riscul de a muri din cauza cancerului de prostată, unul dintre cele mai frecvente în rândul bărbaților, avea într-adevăr legătură cu excesul de greutate, iar acest risc crește cu cât excesul de greutate este mai mare.
Unii cercetători au luat în calcul, de exemplu, ipoteza că grăsimea abdominală este în esență cea care favorizează apariția unei forme grave de cancer de prostată: o grăsime abdominală mai mare ar fi un factor de risc mai crescut decât un exces de greutate distribuit mai uniform.
Studiul dezminte însă această teorie: "Indiferent de locul în care s-ar afla grăsimea, acest lucru nu schimbă prea mult lucrurile", a declarat pentru AFP epidemiologul Aurora Perez-Cornago, autorul principal al studiului.
Există, totuși, o limitare importantă a acestei lucrări: ea nu este în măsură să explice cu precizie de ce bărbații supraponderali mor mai des din cauza cancerului de prostată.
Excesul de greutate contribuie la producerea în organism de molecule care favorizează acest tip de cancer? Este o ipoteză pe care cercetătorii o vor analiza, însă nu este sigură.
S-ar putea la fel de bine ca excesul de greutate să fie uneori un semn al unei atenții mai reduse pentru sănătatea cuiva, iar bărbații în cauză să meargă mai rar la medic atunci când se confruntă cu simptome incipiente de cancer.
"Să spunem, de exemplu, că ei încep să meargă mai des noaptea la baie, un simptom clasic al cancerului de prostată: s-ar putea să nu aibă reflexul de a merge la medic", a mai spus Perez-Cornago, iar consecința posibilă - cancere care nu sunt depistate la timp și care devin astfel mai mortale. (sursa Agerpres)

Pagina 14 din 958