Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) organizează, în perioada 11 - 13 martie 2019, la nivel naţional, simularea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII), la care participă, în premieră, şi elevii clasei a VII-a. Simularea se adresează celor aproximativ 350.000 de elevi înscrişi în clasele VII-VIII la începutul anului şcolar 2018-2019. Calendarul simulării EN VIII are următoarea configuraţie: 11 martie - Limba şi literatura română; 12 martie - Matematică; 13 martie - Limba şi literatura maternă; 22 martie - Comunicarea rezultatelor. Probele încep la ora 09:00, moment în care, în fiecare sală, vor fi distribuite subiectele. Accesul elevilor în săli este permis până la ora 08:30. Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de două ore, de când s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.
Subiectele sunt elaborate de către specialiştii Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) şi sunt proiectate astfel încât tratarea lor să valorifice capacitatea elevilor de a se exprima pe temele din programa de examen, parcurse până la această dată. Corectarea lucrărilor va fi realizată, în baza unor bareme care asigură unitatea şi obiectivitatea evaluării şi notării la nivel naţional, de către doi profesori, de regulă, din unităţile de învăţământ în care elevii susţin simularea. Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral în vederea adoptării unor măsuri adecvate pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. La solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui, notele obţinute la simulările naţionale pot fi trecute în catalog.
MEN precizează că obiectivele acestei simulări sunt familiarizarea elevilor cu rigorile examenului pe care îl vor susţine la finalul ciclului gimnazial, stabilirea nivelului real de pregătire atins în această etapă, precum şi optimizarea pregătirii în vederea obţinerii unor rezultate satisfăcătoare la probele din luna iunie.

Comisia Europeană a rambursat României în acest an 1,734 miliarde de euro, această sumă reprezentând fondurile utilizate de la bugetul de stat pentru acordarea schemelor de plăţi directe aferente anului de cerere 2018, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informează Agerpres."În data de 5 martie a.c., Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a încasat în contul deschis în Banca Naţională a României suma de 175,8 milioane euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 ianuarie 2019 - 31.01.2019 pentru acordarea schemelor de plăţi directe corespunzătoare anului de cerere 2018. Această sumă se alătură rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană din FEGA în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) şi februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plăţile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăţi directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar şi rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în suma de 297,87 milioane euro, pentru plăţile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018. Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 miliarde de euro", se arată într-un comunicat al MADR.Următoarea rambursare a Comisiei Europene, pe baza declaraţiei de cheltuieli corespunzătoare plăţilor efectuate de către APIA în luna februarie 2019, va fi efectuată în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie, sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 milioane euro. În total, în perioada 2017-2019, România a încasat de la Uniunea Europeană peste 7,820 miliarde euro. Ministerul Agriculturii şi-a propus pentru anul 2019 un target de absorbţie din FEGA şi FEADR de 3 miliarde de euro. "După încasarea sumei din luna aprilie 2019 procentul de absorbţie raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%", menţionează sursa citată.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) va înfiinţa propriile firme care să se ocupe de lucrările de investiţii care nu vor fi finalizate de companiile private, a anunţat, la Botoşani, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, informează Agerpres. Acesta susţine că firmele nou-înfiinţate în subordinea CNAIR vor fi "un fel de SMURD" pentru drumuri."O prioritate la nivel naţional este crearea unor firme proprii în cadrul CNAIR, şi aici CNAIR s-a mişcat mult mai repede decât CFR, pentru a prelua acele şantiere unde firmele care nu îşi îndeplinesc condiţiile contractuale. Evident, urmează rezilierea contractului şi se intervine imediat ca un fel de SMURD care să intervină şi să preia lucrările de unde au rămas, să le ducă la bun sfârşit. Acelaşi lucru îl vom face şi la CFR. Bani există şi scuze că nu vor mai putea fi că nu avem finanţări, şi vorbesc de bani de la bugetul de stat", a afirmat Răzvan Cuc. Ministrul Transporturilor a avut la Botoşani întrevederi cu autorităţile locale pe tema investiţiilor în modernizarea unor drumuri de interes naţional, precum Botoşani - Târgu Frumos sau Botoşani - Vama Stânca.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că ţara sa şi Italia vor marca împreună împlinirea a 500 de ani de la moartea pictorului, sculptorului şi inventatorului de geniu Leonardo da Vinci, relatează dpa, citat de Agerpres. Emmanuel Macron a declarat pentru postul de televiziune italian RAI că în timpul vizitei de stat a preşedintelui italian Sergio Mattarella în Franţa cei doi lideri au decis să se întâlnească cu tineri francezi şi italieni pe 2 mai pentru a discuta despre "viitorul Europei". Data marchează împlinirea a 500 de ani de la moartea lui Leonardo da Vinci în Amboise, în centrul Franţei."În ceea ce mă priveşte, vicisitudinile recente nu sunt grave, trebuie să trecem peste ele", a declarat Macron pentru programul "Che Tempo Che Fa". Italia şi Franţa revendică amândouă geniul Renaşterii, care s-a născut în Italia şi şi-a petrecut majoritatea vieţii în această ţară. Ele au avut recent discuţii în legătură cu planurile Muzeului Luvru din Paris de a găzdui o expoziţie la scară largă, prezentând aproape toate picturile lui Leonardo da Vinci, inclusiv lucrări împrumutate de la muzee italiene.Noua guvernare de coaliţie populistă de la Roma a cerut renegocierea acordului dintre muzeu şi fostul guvern social-democrat italian. Subsecretarul de stat italian pentru patrimoniul cultural Lucia Borgonzoni s-a plâns în ianuarie de acest acord, argumentând că Leonardo da Vinci doar "a murit" în Franţa. Vicepremierii Matteo Salvini şi Luigi Di Maio au lansat critici la adresa preşedintelui Macron, acuzându-l printre altele de colonialism în Africa şi de lipsa acordării de ajutor Italiei privind migraţia.

O moschee grandioasă cu şase minarete, capabilă să găzduiască peste 60.000 de credincioşi, s-a deschis zilele trecute la Istanbul, după aproape şase ani de construcţie, informează dpa, citat de Agerpres. Zeci de cetăţeni şi înalte oficialităţi din Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan au participat la rugăciunea de dimineaţă, care a avut loc în jurul orei 6:30 am (03:30 GMT). "Este o operă de artă minunată. Aş vrea să mulţumesc preşedintelui nostru pentru că făcut posibil un astfel de proiect în Istanbul", a spus Binali Yildirim, candidatul din partea AKP la primăria Istanbulului, potrivit agenţiei de presă de stat Anadolu.Situat pe un deal de pe partea asiatică a Istanbulului, după care a fost şi numit, complexul Moscheea Camlica a fost adesea considerat proiectul de suflet al preşedintelui islamic conservator Recep Tayyip Erdogan. Moscheea, realizată în stilul arhitecturii otomane, este cea mai mare construită vreodată în Turcia, potrivit asociaţiei care a finanţat-o. "Moscheea poate găzdui până la 63.00 de credincioşi. Alături de ea vor funcţiona o sală de conferinţe, o bibliotecă, un muzeu şi o parcare pentru 3.500 de vehicule", a explicat Ergin Kulunk, şeful asociaţiei de donatori care a contribuit la finanţarea proiectului, pentru dpa.O inaugurare oficială, la care va participa şi preşedintele Erdogan, este planificată pentru o dată ulterioară, a adăugat Kulunk. Moscheea prezintă mai multe referinţe la istoria Turciei, nu doar la perioada otomană. Patru dintre minaretele sale au 107,1 metri în înălţime, o referinţă la bătălia de la 1071 dintre Marele Imperiu Selgiuc şi Imperiul Bizantin, care a avut loc la Malazgirt, în provincia Mus din sud-estul ţării. Pe interiorul domului înalt de 34 de metri, sunt scrie, în arabă, 16 nume diferite ale lui Dumnezeu, o referire la cele 16 state turceşti de-a lungul istoriei, potrivit lui Kulunk."Este un proiect splendid", a declarat Erdogan despre moschee în luna mai a anului trecut. Este noul scut spiritual al Istanbulului", a precizat preşedintele la un eveniment marcând aniversarea datei la care otomanii au cucerit Istanbulul în 1453. Unii analişti sunt de părere că Moscheea Camlica subliniază încercarea lui Erdogan de a folosi arhitectura islamică pentru a transforma peisajele urbane şi politice din Turcia. Asemănător politicienilor islamici conservatori din alte regiuni ale lumii, Erdogan intenţionează să folosească construcţia de moschei ''pentru a stimula mândra naţională şi religioasă'', potrivit lui Bulent Batuman de la Bilkent University din Ankara."Într-o întoarcere către trecutul otoman, de care cei mai mulţi dintre turci sunt mândri, Erdogan ar putea fi cel mai de succes lider turc modern care pune în aplicare o astfel de agendă''. "Este o capodoperă. Mulţumim preşedintelui nostru. Dumnezeu să-l aibă în pază'', a spus o doamnă în vârstă, pe nume Emine, în timp ce urca încet scările, admirând construcţia.

Nouă din zece copii de vârstă şcolară folosesc cu regularitate cuvântul ''stres'', potrivit unui nou studiu, care arată totodată că şcolarii cu vârste cuprinse între opt şi 11 ani au simţit că se descurcă mai bine să gestioneze situaţiile stresante decât părinţii lor, relatează Press Association, citat de Agerpres. Un sondaj realizat în rândul a 1.000 de copii din Anglia a arătat că, atunci când au fost întrebaţi cât de des folosesc cuvântul "stres", 90% au răspuns "deseori".Un copil a răspuns că Alexa - un asistent virtual dezvoltat de Amazon - gestionează mai bine stresul decât un părinte pentru că "spune lucrurile cu calm, nu se supără". 61% dintre respondenţi au declarat că profesorii gestionează bine situaţiile stresante, 29% au spus că acest lucru îl fac copiii şi doar 10% i-au indicat pe părinţi. 90% dintre copii au simţit că deseori părinţii lor "nu sunt acolo" deoarece sunt pe telefon."Copiii sunt destul de clari cu privire la cine gestionează bine stresul", a declarat autoarea studiului, specialista în terapie comportamentală Lorraine Thomas. "În opinia acestora cel mai bine o fac profesorii, urmaţi de copii şi în cele din urmă de părinţi. Mamele şi taţii lor sunt cei mai stresaţi şi nu se pot descurca în astfel de situaţii", a mai spus ea. "Una dintre cele mai bune lecţii pe care îi putem învăţa pe copiii noştri la şcoală, colegiu sau universitate este să-şi gestioneze stresul cu obiceiuri bune, sănătoase, mai degrabă decât cu unele nesănătoase. Noi, adulţii, trebuie să punem în aplicare ceea ce spunem, dacă asta vrem să facă şi ei", a completat autoarea studiului.

Persoanele care utilizează ţigarete electronice sunt mai des afectate de maladii cardiace în raport cu persoanele care nu folosesc aceste produse, potrivit unui amplu studiu preliminar ale cărui rezultate au fost dezvăluite joi în Statele Unite, care nu au stabilit însă o legătură de tip cauză-efect, informează AFP, citat de Agerpres. Studierea efectelor generate de ţigările electronice este relativ recentă, întrucât produsele de acest tip au apărut în ultimul deceniu. În Statele Unite, avântul lor rapid a declanşat panică în rândul autorităţilor sanitare. În liceele americane, numărul elevilor care folosesc ţigări electronice a crescut cu 78% în 2018 în raport cu 2017. Ţigările electronice nu conţin multe dintre substanţele cancerigene prezente în ţigaretele tradiţionale, însă anumiţi cercetători şi experţi din domeniul sănătăţii publice îşi pun întrebări legate de eventualele consecinţe provocate de încălzirea la temperatură ridicată a produselor conţinute în cartuşele lichide ale ţigărilor electronice, dincolo de capacitatea cunoscută a nicotinei de a genera dependenţă. În noul studiu, ce va fi prezentat săptămâna viitoare la o reuniune organizată de American College of Cardiology, oamenii de ştiinţă au analizat chestionarele completate de aproape 100.000 de persoane şi care le-au fost prezentate de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite în 2014, 2016 şi 2017. Rata de producere a crizelor cardiace a fost cu 34% mai mare la utilizatorii de ţigări electronice în comparaţie cu persoanele care nu folosesc aceste produse, după eliminarea factorilor de risc legaţi de vârstă, sex, IMC (Indicele de masă corporală), colesterol, tensiune arterială şi istoricul familial în privinţa fumatului.În cazul maladiilor arteriale, creşterea a fost de 25%, iar pentru depresie şi anxietate de 55%. "Până în prezent, cunoşteam puţine lucruri despre evenimentele cardiovasculare legate de utilizarea ţigaretelor electronice", a declarat medicul Mohinder Vindhyal, profesor la Universitatea Kansas şi autorul principal al studiului. "Aceste date trebuie să fie un semnal de alarmă şi să declanşeze acţiuni şi o conştientizare a pericolelor provocate de ţigările electronice", a adăugat el. Datele arată, de asemenea, că riscul existent la fumătorii de tutun, comparat cu cel asociat non-fumătorilor, este încă şi mai mare.Acest gen de studii au un pur rol de observare şi nu dovedesc că utilizarea ţigărilor electronice declanşează maladii cardiovasculare; cercetătorii nu au descoperit, de altfel, un mecanism biologic în acest domeniu. Alte studii ulterioare, care vor monitoriza starea de sănătate a utilizatorilor de ţigări electronice pe termen lung, vor fi necesare pentru a reuşi o astfel de descoperire.

Vedeta pop Ariana Grande a declarat că fanii şi muzica sa i-au salvat viaţa după un an extrem de dificil, marcat de moartea fostului său prieten, Mac Miller, în luna septembrie, şi de ruperea logodnei cu Pete Davidson în luna octombrie, după şapte luni de relaţie, informează BBC, citat de Agerpres. Cu puţin înainte de a începe cel de-al treilea turneu din carieră, cântăreaţa, în vârstă de 25 de ani, a mărturisit fanilor de pe Instagram că se reface încă după un an greu şi are emoţii înainte de a pleca din nou la drum."Vreau doar să vă spun cât de recunoscătoare sunt pentru viaţa mea, pentru oamenii din ea, pentru momentele bune şi pentru provocări, pentru bucurie şi durere", a scris ea, adăugând că prietenii, fanii şi muzica sa i-au salvat viaţa. "Încă mă refac, însă mă simt mult mai bine în ultima vreme (...). Vă mulţumesc pentru tot. Vă sunt profund şi etern recunoscătoare", a adăugat vedeta în mesajul emoţionant postat pe reţeaua de socializare.Grande se va reîntoarce la Manchester pentru parada Pride din luna august, la doi ani după ce un terorist a detonat un dispozitiv exploziv la ieşirea din incinta unde artista susţinuse un concert, ucigând 22 de persoane şi rănind alte câteva sute.

Academia Suedeză a primit permisiunea de a decerna în acest an Premiul Nobel pentru Literatură din 2019 împreună cu cel din 2018, amânat anul trecut în urma unui scandal, a anunţat Fundaţia Nobel, citată de Reuters şi Agerpres. ''Va fi din nou posibilă acordarea premiului Nobel pentru Literatură, iar în această toamnă vor fi selectaţi atât laureaţii pentru 2018, cât şi pentru 2019", se arată într-un comunicat dat publicităţii de Fundaţia Nobel. Fundaţia Nobel a interzis anul trecut Academiei Suedeze acordarea acestui premiu în urma unei serii de acuzaţii de comportament indecent aduse soţului uneia dintre membrii instituţiei, scandal care a paralizat instituţia. ''Vor fi două premii Nobel (pentru Literatură), aşa cum am sperat'', a confirmat marţi directorul Academiei, Anders Olsson, pentru publicaţia suedeză Dagens Nyhetertold după şedinţa organizată de conducerea Fundaţiei Nobel.Jean-Claude Arnault, soţul fotograf al poetei şi membrei Academiei Katarina Frostenson, a fost condamnat anul trecut pentru viol. Frostenson şi-a dat demisia în ianuarie după o anchetă care a relevat faptul că ea dezvăluia numele viitorilor laureaţi ai premiului Nobel. Scandalul care a zguduit Academia Suedeză a izbucnit în noiembrie 2017, la o lună după dezvăluirile despre violurile şi agresiunile sexuale imputate producătorului american de film Harvey Weinstein. Un număr de 18 femei, printre care şi cea care a depus plângere în justiţie împotriva lui Arnault, au făcut mărturisiri în noiembrie 2017 pentru cotidianul Dagens Nyheter, acuzându-l pe bărbatul de origine franceză de agresiuni sexuale şi hărţuiri.Mai mulţi membri ai Academiei au părăsit prestigioasa instituţia după izbucnirea scandalului. Rămasă fără credibilitate şi fără cvorumul necesar funcţionării după plecarea mai multor membri, Academia Suedeză a decis să amâne decernarea premiului cu un an, pentru a avea timp să se reformeze şi să îi înlocuiască pe membrii ei demisionari, o premieră în istoria de 70 de ani a instituţiei. Primele Premii Nobel au fost decernate la 10 decembrie 1901, la Stockholm, pentru Fizică, Medicină, Chimie, Literatură şi Pace.

Universitatea "Dunărea de Jos" (UDJ) Galaţi, prin Centrul de Studii Internaţionale şi Drepturile Omului, împreună cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, organizează, în perioada 11-12 aprilie 2019, Forumul pentru cooperare în regiunea Dunării, care a primit patronajul Ministerului de Externe, urmând a fi integrat în calendarul evenimentelor organizate în marja Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.
"Valoarea adăugată a forumului va consta în furnizarea unei platforme de comunicare pentru mai multe categorii de actori implicând în acest sens reprezentanţii instituţiilor europene responsabili de strategiile macro-regionale europene, cu scopul de a dezvolta iniţiative aplicate pentru ariile prioritare ale Strategiei Uniunii Europene în Regiunea Dunării. Forumul de dezbatere este un format de lucru şi de dialog cu scopul de a căuta împreună cu reprezentanţi din mediul academic, economic, social şi politic cele mai bune soluţii de politici publice europene pentru provocările pe care le întâmpină statele din regiune", se arată într-un comunicat al UDJ Galaţi.
Astfel, evenimentul va permite participanţilor să împărtăşească propria expertiză şi experienţă, dar şi cele mai bune practici pentru o serie de teme de interes regional (dezvoltare locală şi regională, tineret, coeziune, rezilienţă, securitate energetică, securitatea mediului, participarea cetăţenească, politici europene, politica de vecinătate etc.), încurajând dialogul cu părţile interesate, dar şi noi parteneriate şi proiecte comune ce pot oferi soluţii la provocările existente la nivel regional.

Pagina 729 din 922