Cătălin Mihai MOGA

Cătălin Mihai MOGA

Sâmbătă, 02 Martie 2019 00:00

WhatsApp, după 10 ani de la lansare

WhatsApp a împlinit 10 ani de la lansare, iar în acest timp a ajuns să fie una dintre cele mai de succes aplicaţii de mesagerie. La ceas aniversar, WhatsApp a publicat un videoclip în care prezintă modul în care aplicaţia ajută oamenii din întreaga lume să comunice, dar şi un grafic în care este prezentată pe scurt evoluţia serviciului.
Aplicaţia WhatsApp a fost lansată pe iOS şi Android în 2009 pe 24 februarie. Aceasta oferea funcţionalitate de bază, doar mesajele text fiind prezente pentru început. Abia în luna decembrie a apărut opţiunea de a trimite fotografii şi clipuri video, scrie go4it.ro, citat de Mediafax. În 2010, WhatsApp a primit posibilitatea de a trimite geolocaţia prin mesaj, în timp ce în 2011 au apărut grupurile de chat. Tot atunci au fost înregistrate aproximativ 1 miliard de mesaje trimise prin intermediul serviciului în fiecare zi.

Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a semnat joi, 28 februarie 2019, patru contracte de finanţare pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere judeţene, în valoare de 275 de milioane de lei, printre care şi cel al proiectului de extindere a variantei ocolitoare a municipiului Galaţi. La eveniment au participat vicepremierul şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Daniel Suciu, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, dar şi primarul Ionuţ Pucheanu, europarlamentarul şi preşedintele judeţenei PSD Galaţi, Dan Nica, şi deputatul Florin Popa. "Am semnat astăzi cel mai aşteptat contract de finanţare, cel pentru modernizarea Drumului de Centură, pentru care vom primi din fonduri europene 29 de milioane de euro. Este dovada că acest proiect extrem de important pentru judeţul Galaţi se va realiza. Tot astăzi, împreună cu viceprim-ministrului Daniel Suciu, am mai semnat încă trei contracte pentru reabilitarea şi modernizarea a 77 de km de drum judeţean. În total, astăzi am semnat pentru judeţul Galaţi contracte de 60 de milioane de euro", a spus Costel Fotea.

gasca pod

77 km de drum judeţean vor fi reabilitaţi cu fonduri europene

Cele patru proiecte semnate sunt: Extindere şi modernizare variantă ocolitoare a municipiului Galaţi - valoare totală 135.196.480 de lei; DJ 251 A Corod - Blânzi - Fundeanu - Drăguşeni - valoare totală 39.966.966 de lei (Lucrările de reabilitare şi modernizare se vor desfăşura pe 16 km); DJ 255 Pechea - Rediu - Cuca - Fîrţăneşti - Măstăcani - valoare totală 66.734.563 de lei (Lucrările de reabilitare şi modernizare se vor desfăşura pe 34,61 km); DJ 254 Iveşti - Călmăţui - Griviţa - Costache Negri - valoarea totală 33.796.055 de lei (Lucrările de reabilitare şi modernizare se vor desfăşura pe 15,4 km). "Mai bine de jumătate din valoarea apelului de finanţare SUERD, pe componenta infrastructură rutieră va fi investită în drumurile judeţene ale Galaţiului. Acest apel de proiecte are o valoare de 700 de milioane de lei, iar astăzi am semnat contracte în valoare de 275 de milioane de lei şi mai avem două proiecte declarate eligibile de peste 100 de milioane de lei", a mai spus Costel Fotea, care a menţionat că pe apelurile naţionale de finanţare SUERD au fost eligibile doar 12 judeţe.
"De aceste proiecte, îndelung aşteptate de gălăţeni, vor beneficia atât cei peste 355.000 de localnici din zonă, cât şi participanţii la trafic, turiştii, agenţii economici şi transportatorii. Cunoaştem cu toţii beneficiile realizării unor astfel de obiective, care răspund nevoilor de bază ale populaţiei şi de aceea vreau să vă asigur că priorităţile oamenilor vor fi întotdeauna priorităţile Guvernului României", a declarat viceprim-ministrul Vasile-Daniel Suciu pentru care acestea sunt primele contracte de finanţare semnate de la preluarea portofoliului Ministerului Dezvoltării, în urmă cu o săptămână.

01Centura2

84 de proiecte finanţate prin POR se află în derulare în judeţul Galaţi

Până în prezent, în judeţul Galaţi, sunt în diverse stadii de implementare 84 proiecte cu finanţare prin Programul Operaţional Regional, în valoare de aproximativ 1,6 milioane lei, care vizează reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, creşterea eficienţei energetice, conservarea patrimoniului istoric, extinderea şi modernizarea unităţilor medicale/asigurarea accesului la servicii de sănătate, reabilitarea unităţilor de învăţământ, modernizarea sistemului de iluminat public. Judeţul Galaţi beneficiază şi de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, prin intermediul căruia au fost finalizate 54 de obiective, iar alte 148 (în valoare totală de aproape 700 de milioane de lei) sunt în diverse stadii de implementare.

În ceea ce priveşte proiectul de modernizare a Centurii Galaţiului, durata prestării serviciilor de proiectare este de 150 de zile calendaristice (grafic februarie 2019 - iunie 2019) de la predarea amplasamentului, iar pentru execuţia lucrărilor nu se va depăşi termenul de 30 iunie 2021 (grafic iunie 2019 - iunie 2021), astfel că durata contractului va fi de 29 de luni. De asemenea, surpriza acestui proiect este construirea podului hobanat (suspendat), care, potrivit preşedintelui CJ Galaţi, reuşeşte să rezolve mai multe probleme. "Una dintre cele mai importante probleme este că nu mai intră traficul greu în oraş, astfel că va fi direct, se reduce distanţa centurii ocolitoare cu 2,4 kilometri - iarăşi, un avantaj foarte mare pentru cei care vor circula pe centură. În afară de faptul că ea va fi la patru benzi şi traficul fluidizat, va fi şi o distanţă mai mică pe care o vor parcurge”, declara Costel Fotea, la prezentarea proiectului. Modernizarea şi extinderea centurii va avea următoarea rută: intrarea în Galaţi dinspre Tecuci, cu ieşire în b-dul Coşbuc, apoi va continua pe străzile Al. Măcelaru şi Traian, sensul giratoriu, continunând pe str. Macului, str. Tunelului cu ieşire în DN 2B spre Giurguleşti.

Citeşte pe aceeaşi temă şi:

- Preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea: "În maxim două-trei săptămâni se va semna contractul de finanţare pentru Centura Galaţiului"

- Patru oferte depuse pentru construirea Centurii Galaţiului

- Se caută constructor pentru Centura Galaţiului

Iubitorii operetei sunt invitaţi duminică, 03 martie 2019, de la ora 18:00, în sala Teatrului Naţional de Operă şi Operetă "Nae Leonard" din Galaţi, pentru a viziona o celebră capodoperă a genului: "Vânzătorul de păsări" de Carl Zeller. "Povestea de dragoste dintre poştăriţa Cristina şi Adam, vânzătorul de păsări, a prins viaţă pe scena noastră în concepţia regizorală a maestrului Cristian Mihăilescu, în urmă cu doi ani, cu ocazia aniversării a 6 decenii de existenţă a instituţiei. Cea mai populară operetă a lui Carl Zeller, «Vânzătorul de păsări», este o comedie bucolică desfăşurată în Bavaria secolului al XVIII-lea. Spectacolul ridiculizează în mod spiritual moravurile curţii, intrigile ei mărunte şi romantismul sătenilor. Neînţelegerile distractive - care implică un număr impresionant de personaje - sunt, în cele din urmă, bine dozate de acompaniamentul musical al uneia dintre cele mai senine şi armonioase operete austrieci", se arată într-un comunicat al Teatrului Naţional de Operă şi Operetă "Nae Leonard".

În "Vânzătorul de păsări" vor evolua artiştii: Florin Bobei, Adina Lazăr, Rodica Ştefan (debut), Adrian Ionescu, Lăcrămioara Crihană, Tudorel State, Dominic Cristea, Valentin Vasopol, Bogdan Baicu, Iulia Florea, Roxana Dobre, Viorica Mărăndici, Gheorghe Racoviţă, acompaniaţi de orchestra, corul şi baletul teatrului, cu toţii sub bagheta dirijorală a lui Eugen Dan Drăgoi. Preţul întreg pentru spectacol este de 21,6 lei, iar cel redus pentru elevi, studenţi şi pensionari este de 10,8 lei.

Centrul Cultural "Dunărea de Jos" (CCDJ) Galaţi organizează vineri, cu ocazia zilei de 1 Martie, un atelier de creaţie în cadrul proiectului "Tânărul şi tradiţia strămoşească". În cadrul evenimentului, specialiştii Serviciului de Cercetare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare vor dezvălui invitaţilor, un grup de elevi de la Şcoala nr. 22 din Galaţi, istoria mărţişorului, tehnici de confecţionare şi modele tradiţionale din zona Dunării de Jos. Cei prezenţi la atelierul de creaţie vor putea vedea şi o mică expoziţie de mărţişoare tradiţionale. Evenimentul va avea loc la sediul CCDJ Galaţi, în Salonul Artelor, de la ora 10:00.

Poliţiştii locali din cadrul Serviciului Control Activităţi Comerciale desfăşoară în această perioadă o serie de controale în zonele în care comercianţii au scos la vânzare flori, mărţişoare, cadouri, etc. Pe perioada verificărilor, poliţiştii locali vor urmări mai multe aspecte care ţin de respectarea prevederilor legale privind desfăşurarea activităţilor de comerţ pe domeniul public. Oamenii legii vor aplica sancţiuni contravenţionale pentru: lipsa licenţei de comerţ stradal, ocuparea domeniului public fără achitarea taxelor şi autorizaţiilor legale, precum şi pentru încălcarea prevederilor Legii 12/1990, act normativ care are ca măsură complementară confiscarea mărfii. Valoarea sancţiunilor variază între 200 şi 1.000 lei (conform prevederilor HCL 260/2018), în timp ce pentru încălcarea Legii 12/1990, pentru persoanele fizice amenzile sunt cuprinse între 500 şi 5.000 lei, iar pentru cele juridice între 2.000 şi 20.000 lei.

Tot în această perioadă, poliţiştii locali vor aplica sancţiuni pentru: nerespectarea prevederilor prevăzute în licenţa de ocupare a domeniului public, neîntreţinerea curăţeniei în zona aferentă desfăşurării activităţii, depozitarea produselor ce fac obiectul comercializării sau a ambalajelor de orice fel pe domeniul public, realizarea de racorduri sau branşamente improvizate la reţelele de utilităţi publice. În aceste situaţii sancţiunile sunt cuprinse între 2.000 şi 3.000 lei. De asemenea, în cazul în care agenţii economici/comercianţii refuză nejustificat să se supună controlului sau refuză să prezinte actele solicitate de organele de control, ori să se prezinte cu acestea, în baza unei invitaţii scrise, vor fi sancţionaţi cu amendă de la 2.000 la 3.000 de lei. Trebuie menţionat că, desfăşurarea de activităţi pe domeniul public fără a deţine licenţă, se sancţionează cu amendă de la 3.000 la 5.000 lei. Poliţiştii locali din cadrul Serviciului Control Activităţi Comerciale vor desfăşura aceste controale până pe data de 10 martie 2019.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, includerea pe lista proiectelor strategice pentru a fi dezvoltate în parteneriat public-privat a unei căi ferate de mare viteză Ploieşti-Suceava, pe o distanţă de 505 km, informează Mediafax. "Numărul proiectelor de investiţii strategice pe care le vom demara în parteneriat public-privat ajunge la 22. Linia ferată de mare viteză Ploieşti-Suceava va avea o lungime de aproximativ 505 km şi va reduce semnificativ timpul de legătură dintre Capitală şi principalele oraşe de pe traseu", a spus premierul Dăncilă.

Ea a mai arătat că va fi creată şi posibilitatea realizării unor conexiuni cu Republica Moldova. "Acest proiect strategic de investiţii urmează să fie pregătit în perspectiva atribuirii în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză", a conchis Dăncilă.

Aplicaţia Monitorul Preţurilor va fi finalizată până la jumătatea lunii martie, urmând ca apoi companiile să încarce datele, informează Consiliul Concurenţei, potrivit Mediafax. Aplicaţia este realizată de compania Maguay, un contract cu valoarea de 1,422 milioane lei ( peste 305.000 euro) fiind semnat în acest sens la sfârşitul lunii decembrie 2018. Noua platformă online va conţine atât forma extinsă a Monitorului Preţurilor pentru alimente, instrument lansat de autoritatea de concurenţă la sfârşitul anului 2016, cât şi un comparator al preţurilor pentru carburanţii auto.

Instituţia apreciază că dezvoltarea acestui sistem de monitorizare a preţurilor va conduce la transparentizarea pieţei pentru consumatori, permiţându-le să se informeze cu privire la preţurile practicate de către principalii distribuitori cu amănuntul a produselor alimentare, respectiv de principalele reţele de distribuţie a carburanţilor auto, astfel încât aceştia să poată alege produsele (carburanţii auto şi alimente) cu cel mai bun raport preţ-calitate. Atât platforma web cât şi aplicaţiile mobile vor oferi multiple facilităţi de căutare, sortare şi filtrare a datelor, în completarea instrumentului pe care Consiliul Concurenţei l-a lansat în 2016.

Mărţişorul, un obiect-bijuterie prins într-un şnur alb cu roşu ce este oferit celor dragi pe 1 martie, a primit de-a lungul timpului semnificaţii diverse, de la vestitor al primăverii la simbol al renaşterii naturii. Tradiţia este inclusă în lista patrimoniului imaterial al UNESCO, informează Mediafax. Decizia de a include mărţişorul în lista patrimoniului imaterial al UNESCO a fost luată de Comitetul pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări - Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova - în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă, dar în acelaşi spirit al sărbătoririi renaşterii naturii.

Obiceiuri şi tradiţii

În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul - înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii. Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei - vestitori ai primăverii.

Mărţişorul în trecut

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului fac trimitere la sângele roşu pe zăpada albă. Se spune că, în vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lână colorată - albă şi neagră sau albă şi albastră - şi era dăruit în prima zi din luna martie. Obiceiul mărţişorului este de fapt o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului - primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei.

Mărţişorul, tors de Baba Dochia

Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic. De aceea, mărţişorul este numit de etnologul Ion Ghinoiu "funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor". Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul - război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu, iar folcloristul Simion Florea Marian relatează în cartea "Sărbătorile la români" că în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.

Mărţişorul aduce belşug în casă

Folcloristul Simion Florea Marian scrie că mărţişorul serveşte celor care îl poartă "ca un fel de amuletă", dar cine doreşte ca acesta să aibă efectul dorit "trebuie să-l poarte cu demnitate". În prezent, mărţişorul este purtat pe toată durata lunii martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele.
Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

Tradiţii şi superstiţii legate de zilele Babei Dochia

Tradiţia spune că aşa cum ne este "baba" pe care o alegem de 1 martie, aşa ne va merge tot anul. Sunt nouă babe care pot fi alese în perioada 1-9 martie. Conform credinţei populare, legenda Babelor este asociată cu Baba Dochia, responsabilă de venirea iernii. Începând cu 1 martie şi până pe 9 martie, aceasta începe să-şi lepede cojoacele, semn că vremea devine tot mai călduroasă. În calendarul străvechi anul începea odată cu prima zi a lunii martie, astfel că babele reprezintă un nou început, dar şi lupta dintre iarnă şi primăvară, fapt ce duce la o instabilitate crescută a vremii.
Deşi semnificaţia "babelor" s-a pierdut în timp, multe dintre obiceiuri se practică şi în prezent. În popor se mai spune că după zilele schimbătoare ale Babei Dochia ar urma alte nouă zile, mult mai blânde, numite şi Zilele moşilor. Tradiţia populară consemnează că Zilele Babei reprezintă un etalon pentru restul anului. Dacă vremea este frumoasă şi este soare vom avea parte de un an bogat, în care toate ne vor merge bine. Pe de altă parte, dacă vremea este urâtă de baba aleasă, cu ploaie, şi nori vom fi supăraţi şi mohorâţi la fel vremea din ziua respectivă. Există însă o excepţie, dacă în ziua aleasă de noi va ninge, semnele arată că anul va fi unul bogat, cu multe realizări.

Cum se alege baba

Legat de alegerea unei zile/babe, circulă în popor două variante. Prima dintre ele şi cea mai simplă este alegerea după bunul plac a unei zile, cu menţiunea că această alegere trebuie să fie făcută înainte de intervalul 1-9 martie. O altă variantă este alegerea babei în funcţie de ziua de naştere. De exemplu, o persoană născută între 1 şi 9 (valabil pentru orice lună), va avea baba conform cu ziua respcectivă. În caz că data naşterii este formată din două cifre, alegerea babei se face astfel: dacă cineva este născut pe 28 mai, baba se calculează astfel: 2+8=10, 1+0= 1, astfel că baba va fi pe 1 martie.
Tradiţiile legate de babe sunt diferite, în funcţie de zonă. În Muntenia sunt 12 babe, nu 9 ca în restul ţării. În Maramureş se obişnuieşte ca în primele zile din martie să se bată uşile, pentru ca iarna să plece din casă şi să facă loc unui anotimp cu temperaturi mai blânde. În zona Ardealului babele se numesc Vântoase, din cauza vremii capricioase.

Miercuri, 27 Februarie 2019 13:34

Câţi şomeri mai are Galaţiul

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi anunţă că la sfârşitul lunii ianuarie 2019, în evidenţele instituţiei erau înregistraţi 11.698 şomeri (din care 4.948 femei), rata şomajului fiind de 6,09%. Comparativ cu luna precedentă, când rata şomajului a fost de 6,23, în această lună acest indicator a înregistrat o scădere cu 0,14 pp. Din totalul de 11.698 persoane înregistrate, 1.599 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 10.099 erau şomeri neindemnizaţi. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 9.688 şomeri provin din mediul rural şi 2.010 sunt din mediul urban.

Şomerii cu studii gimnaziale au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi (41,31%), urmat de cei cu studii primare (19,78%). Şomerii cu nivel de instruire inferior (învăţământ primar şi fără studii, învăţământ gimnazial, învăţământ profesional/arte şi meserii) reprezintă 88,52% din totalul şomerilor înregistraţi, cei cu studii medii (liceale şi postliceale) reprezintă 8,75%, iar cei cu studii superioare reprezintă 2,73%. Structura şomerilor înregistraţi pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 7667 persoane foarte greu ocupabile, 3124 greu ocupabile, 579 mediu ocupabile, iar 328 sunt persoane uşor ocupabile. Structura şomajului pe grupe de vârste arată că cei mai mulţi şomeri înregistraţi (3.733) au vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani.

Galaţiul are începând de miercuri, 27 februarie 2019, o autospecială modernă, de peste 2,8 milioane de lei, pentru intervenţii la înălţime. Autospeciala, care a fost achiziţionată de Primăria municipiului Galaţi, va fi folosită pentru salvarea de vieţi omeneşti de către pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "General Eremia Grigorescu" al judeţului Galaţi. Scara autospecialei se poate ridica la aproximativ 40 de metri, asigurând astfel accesul rapid al pompierilor la etajele superioare ale blocurilor şi clădirilor, în situaţii de urgenţă, şi poate susţine, cu scara întinsă la maximum, o greutate de aproximativ 300 de kilograme. Autospeciala a fost achiziţionată exclusiv cu bani de la bugetul local şi a costat 2.842.612,50 lei cu T.V.A.

Autospeciala a fost prezentată oficial miercuri, 27 februarie 2019, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "General Eremia Grigorescu" al judeţului Galaţi, în prezenţa primarului municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi a reprezentanţilor ISU Galaţi, ocazie cu care au fost efectuate exerciţii demonstrative. "Avem o colaborare foarte bună cu ISU Galaţi şi, personal, am mereu în atenţie activitatea pompierilor şi misiunile pe care le desfăşoară pentru salvarea de vieţi omeneşti. Mă bucur că am reuşit să facem această achiziţie de care oraşul nostru are atâta nevoie. Eu sper ca pompierii să nu o folosească niciodată, să fie mai mult de decor aici, să o folosească doar cu ocazia Porţilor Deschise, să o vadă copiii, iar nimeni să nu aibă nevoie de salvarea de la înălţime", spune Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.

Pagina 737 din 925