M.C.M.

M.C.M.

La facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii Dunărea de Jos (UGAL) din Galaţi, studenţii fac practică într-un centru de kinetoterapie dotat cu aparatură de ultimă generaţie, cu ajutorul căreia se pot stabili programe de recuperare personalizate.
Beneficiarii acestui centru nu sunt doar studenţii care, astfel, învaţă să lucreze, în condiţii reale, cu pacienţii, ci şi cei care vin să se trateze aici – suferinzi din judeţul Galaţi, persoane cu afecţiuni ale coloanei vertebrale sau ale membrelor, aflaţi în recuperare post traumatică sau post operatorie.
Pe de altă parte, posibilitatea studenţilor de a face practică într-un centru specializat, spre deosebire de restul centrelor universitare din ţară, în care studenţii nu reuşesc să facă practică deoarece legea nu le permite accesul în spaitale, pentru practică, la fel ca studenţilor de la medicină, a transformat secţia de Kinetoterapie a facultăţii în una din cele mai căutate specializări, concurenţa la admitere fiind la fel de mare ca la facultatea de Medicină, informează Radio România.

În cadrul Planului de măsuri – “Parcarea 2018”, poliţiştii locali gălăţeni au aplicat în luna aprilie un număr de 456 de sancţiuni contravenţionale în sumă totală de 33.915 lei şi 209 puncte penalizare. Cele mai multe amenzi au fost date pentru parcarea autovehiculului pe trotuar, pe spaţiul verde şi parcarea pe scuar.
În luna mai poliţiştii locali de la ordine publică, Secţiile de Poliţie Locală şi Siguranţă Rutieră, vor acţiona în următoarele locaţii: strada Nicolae Mantu, tronsonul cuprins între strada Milcov şi strada Dr. Petrini Galaţi, strada Brăilei, tronsonul cuprins între strada Roşiori şi Prelungirea Traian, Bulevardul Marea Unire, tronsonul cuprins între strada Regiment 11 Siret şi Prelungirea Traian, strada Nicolae Bălcescu, tronsonul cuprins între strada Brăilei şi strada Basarabiei. Planul de măsuri – “Parcarea 2018” va continua în Galaţi până la sfârşitul anului.

32 de sancţiuni contravenţionale în sumă de 24.500 lei au aplicat poliţiştii locali din cadrul Serviciul de Protecţie a Mediului, în perioada februarie – aprilie 2018, în urma derulării planului de acţiuni privind gestionarea deşeurilor municipale produse de către operatorii economici de pe raza municipiului Galaţi. Pe toată această perioadă oamenii legii au verificat un număr de 780 de operatori economici. În continuare principala deficienţă constatată de poliţiştii locali de la Serviciul de Protecţie a Mediului face referire la neîncheierea contractelor pentru ridicarea deşeurilor municipale şi deşeurilor reciclabile, hârtie şi carton, plastic şi metal, cu un operator economic autorizat.
În cazul agenţilor economici care încalcă prevederile legale cu privire la modul de gestionare a deşeurilor menajere, vor fi dispuse măsuri ferme. Astfel, potrivit HCL 124/2016 privind aprobarea „Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului de salubrizare a Municipiului Galaţi”, art. 130 sancţionează cu amendă de la 1.000 la 1.500 lei, nerespectarea prevederilor art. 119 lit. i - „să încheie contracte pentru prestarea unei activităţi a serviciului de salubrizare numai cu operatorul căruia UAT Galaţi i-a atribuit, în gestiune directă sau în gestiune delegată, activitatea respectivă.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o atenționare de COD GALBEN de furtună pentru județul Galați, respectiv pentru localitățile Liești, Umbrărești, Tudor Vladimirescu, Piscu, Ivești, Independența, Fundeni și Nămoloasa.

Potrivit ANM, atenționarea este valabilă până la ora 18:00 și se vor semnala frecvente descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni, intensificări de scurtă durată ale vântului și averse ce vor cumula 20...25 l/mp.

Dacă visezi la o vacanţă exotică mai aproape de casă, iată câteva locuri deosebite la Marea Neagră.Acestea se află în apropiere de Vamă Veche şi, deşi neamenajate, frumuseţea peisajului şi limpezimea apei te cuceresc pe viaţă.
Bolata – la 57,1 km de Vamă Veche Este de fapt un golfulet pitoresc înconjurat de roci înalte, care formează în mare peşteri ce merită explorate. Este singura plaja cu nisip din regiunea Kaliakra. Plaja are un dig mic pe care acostează zilnic pescarii, dar unde poţi ajunge şi bărcile şi iahturile turiştilor.
Durankulak – la 11 km de Vamă Veche Foarte aproape de graniţa, în Bulgaria, se întinde o plajă lungă de aproape 10 alţi kilometri. Frumuseţea locului este completată de nisipul amestecat cu scoici, cochilii de rapane, alge marine aruncate de mare. Lângă plajă se afla lacul cu acelaşi nume. Este unul din cele mai importante şi bine conservate eco-sisteme din Bulgaria.
Tyulenovo – la 39 km de Vamă Veche Se afla într-un sat izolat, cu mai puţin de 50 de locuitori. Ţărmul este plin de stânci, lipseşte nisipiul, însă apa are culoarea smaraldului. Este locul perfect pentru cliff jumping. Ca să ajungi aici, trece graniţa la Vama Veche şi indrepta-te spre Shabla. De acolo, urmează direcţia Kavarna.
Russalka – la 50 de km de Vamă Veche Staţiunea Russalka este situată într-o pădure pitoreasca de stejar din rezervaţia naturală “Tauk liman” (“Golful păsărilor”) şi 90 km în Nord-Estul oraşului Varna. În apropiere nemijlocită a staţiunii „Rusalka – Elit” se afla celebrele rezervaţii naturale şi istorice “Ialata” şi “Cap Caliacra” – cu specii vegetale rare, o mulţime de reprezentanţi ai lumii păsărilor şi multe monumente arheologice cu vechime de mii de ani.

Cea de-a XVI-a ediţie a Concursului Internaţional George Enescu, ce are loc în Bucureşti, în perioada 1 - 23 septembrie, înregistrează un număr record de tineri înscrişi în competiţie - 400 de tineri muzicieni, din 46 de ţări, de pe cinci continente, potrivit organizatorilor.
Biletele pentru Concursul George Enescu se vor pune în vânzare la începutul lunii mai.
Cu o creştere a înscrierilor de 26% faţă de ediţia din 2016, Concursul Enescu are la această ediţie o prezenţă românească remarcabilă, cu 72% mai mare - în total, 36 de tineri români, înscrişi cu precădere la Secţiunea Pian. Faţă de ediţia din 2016, China şi Marea Britanie şi-au dublat reprezentarea în competiţie, în timp ce Italia şi-a triplat numărul de tineri muzicieni înscrişi.
În total, pentru cele patru secţiuni ale Concursului Enescu 2018 s-au înscris: 126 de concurenţi la Secţiunea Pian, 121, la Secţiunea Vioară, 126, la Secţiunea Violoncel, şi 27, la Secţiunea Compoziţie. 212 concurenţi provin din Europa şi Orientul Apropiat, 148, din Asia, 29, din America de Nord, 9, din Australia şi Noua Zeelandă, iar doi concurenţi sunt din America de Sud. Statistic, cele mai numeroase prezenţe le au Coreea de Sud - 70 de concurenţi, România - 36, China - 33, Japonia - 26, Rusia - 22, Italia - 21 şi Statele Unite ale Americii - 20 de concurenţi.
"Pornind de la vorbele lui George Enescu, aş adăuga că muzica reprezintă 30% excelenţă şi profesionalism şi 70 % mesaj. În lumea de astăzi, când contextul geopolitic este atât de complex, muzica clasică are puterea să ne unească, prin forţa exemplului. Diferite naţionalităţi se reunesc pentru a cânta într-o orchestră sau într-un cor - şi, prin aceasta, trebuie să suspende toate conflictele şi problemele, pentru că, dacă nu o fac, este imposibil să cânte împreună. Muzica nu te va abandona niciodată, nu te va trăda fiindcă muzica înseamnă armonie, şi pace. Cred că artiştii, muzicienii pot purta acest mesaj al păcii, al coeziunii şi acesta este ceea ce trebuie să transmitem către tinerii muzicieni. Există întotdeauna speranţă, trebuie doar să investim în ea!", a declarat directorul artistic al Concursului Enescu şi al Festivalului Enescu, dirijorul Vladimir Jurowski, într-o intervenţie specială prin Skype de la Berlin, în conferinţa de presă care a marcat deschiderea ediţiei 2018 a Concursului Enescu, la Ateneul Român.
"Concursul Enescu aniversează în 60 de ani de la înfiinţare. Suntem foarte bucuroşi că avem un record de participare: sunt 400 de concurenţi înscrişi pentru cele patru secţiuni ale Concursului şi suntem siguri că nu numai numărul concurenţilor este hotărâtor la această ediţie, ci şi calitatea lor - sunt concurenţi care au primit mari premii internaţionale şi pe care noi îi vom avea în cadrul Concursului Enescu. Vom deschide cu Gabriel Bebeşelea dirijând lucrarea vocal-simfonică ce a fost premiată la ediţia trecută a concursului", a spus, la rândul său, Mihai Constantinescu, director executiv al Concursului şi Festivalului Enescu, în conferinţa de presă.
Concursul Enescu 2018 şi-a propus să lanseze un dialog cu publicul tânăr şi cu publicul larg deopotrivă. Astfel, Concursul Enescu 2018 va aduce publicului şi câteva evenimente şi ateliere de muzică - atât offline, cât şi online - menite să inspire şi să desluşească "Ce auzim când ascultăm muzică?". Proiectele se vor derula începând cu sfârşitul lunii mai şi vor continua în timpul Concursului Enescu 2018.
Detalii despre proiecte vor fi oferite pe parcurs.
Concursul Enescu 2018 se va deschide pe 1 septembrie, la Ateneul Român, cu un concert de gală susţinut de câştigătorii ediţiei din 2014: Ştefan Tarara (vioară), Eun-Sun Hong (violoncel) şi Josu de Solaun (pian), alături de Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de Gabriel Bebeşelea.
Reputaţi muzicieni internaţionali, membri ai juriului Concursului Enescu 2018, vor susţine, de asemenea, o serie de recitaluri extraordinare: violoncelistul britanic Raphael Wallfish şi pianistul John York (5 septembrie), violonistul italian Salvatore Accardo şi pianista Laura Manzini (14 septembrie) şi pianistul suedez Peter Jablonski (22 septembrie). Acestora li se vor alătura laureaţi ai Concursului Enescu 2016: violoncelistul american Zlatomir Fung (8 septembrie), violonistul kazah Erzhan Kulibaev (16 septembrie) şi pianista de origine bulgară Victoria Vassilenko (20 septembrie).
La toate etapele Concursului Enescu 2018 - etapa I, etapa a II-a şi etapa a III-a, semifinală, pentru cele trei secţiuni de concurs (Secţiunea Violoncel, Secţiunea Vioară şi Secţiunea Pian) -, participarea pentru public este deschisă, precum şi la finalele cu orchestră, cu participarea Filarmonicii "George Enescu" - Finala de Violoncel, 11 septembrie, dirijată de Paul Watkins, Finala de Vioară, 17 septembrie, dirijată de Christoph Poppen şi Finala de Pian, programată pentru 23 septembrie, dirijată de Vassily Sinaisky.
Cu excepţia Etapei I din Concurs - eliminatorie -, restul etapelor, precum şi finalele se desfăşoară la Ateneul Român.
Printre reprezentanţii juriului se numără nume importante ale muzicii clasice internaţionale, precum: Philippe Entremont, Pierre Amoyal, Salvatore Accardo, Jean-Jacques Kantorow, Viktor Tretiakov, Peter Jablonski, David Geringas, ZygmuntKrauze, Arto Noras, Myung-Whun Chung, Raphael Wallfisch, Jian Wang, Marin Cazacu, Remus Azoiţei, Dan Dediu, Silvia Marcovici şi alţii.
Începând cu ediţia din 2014, Concursul Internaţional George Enescu este organizat ca eveniment de sine-stătător, cu participarea publicului. Având o remarcabilă reputaţie internaţională, Concursul Enescu este membru al World Federation of International Music Competition şi al Alink - Argerich Foundation - Piano CompetitionWorldwide. Valoarea totală a premiilor ediţiei din 2018 este de 115.000 de euro, iar acestora li se adaugă ateliere oferite de membri ai juriului, precum şi distincţii speciale.

Aproximativ 12% dintre minori sunt dependeţi de internet, iar o treime dintre părinţi sunt îngrijoraţi în legătură cu timpul petrecut de copii în mediul online, arată un studiu realizat de Kasperky Lab.
Potrivit părinţilor 12% dintre minori sunt dependenţi de Internet, iar pe lângă temerea că ar putea să vadă conţinut nepotrivit sau explicit (36%) şi că există posibilitatea să comunice cu persoane necunoscute (32%), teama că cei mici nu se pot distanţa de lumea online devine şi ea rapid una foarte importantă pentru părinţi.
„Având în vedere că este jumătate (51%) dintre părinţi simt că ameninţările online pentru copiii lor cresc, timpul petrecut pe Internet este un factor important pentru siguranţa copiilor. Aceste motive de îngrijorare i-au determinat pe 33% dintre părinţi să impună restricţii legate de timpul petrecut în mediul virtual”, arată studiul.
Raportul arată însă că, limitarea timpului petrecut în mediul online nu îi fereşte neapărat pe copii de pericole, iar pe parcursul unui an, 44% dintre copii s-au confruntat cu cel puţin o ameninţare online, 12% dintre ei accesând conţinut nepotrivit sau intrând în contact cu programe malware şi viruşi (10%).

Opţiuni alternative pentru părinţi

„O opţiune alternativă pentru părinţi ar putea să fie aceea să-i sprijine pe copiii lor în alte moduri, prin educaţie. Peste o treime (37%) dintre părinţi vorbesc cu regularitate cu copiii lor pentru a-i învăţa despre pericolele online, iar 31% încearcă să îi supravegheze atunci când sunt online, eventual creând oportunităţi pentru a sublinia orice ameninţare ar putea apărea şi a suplimenta efortul de educare”, menţionează raportul.
„Educaţia şi comunicarea joacă un rol decisiv în procesul prin care părinţii se pot asigura că cei mici folosesc Internetul în mod responsabil şi în siguranţă. Dar este important să folosească şi programe care să întărească mijloacele de apărare. Limitarea timpului petrecut online este o parte esenţială din proces, dar nu funcţionează de una singură. Tehnologia poate ajuta la reducerea riscurilor, permiţându-le copiilor să exploreze în siguranţă toate aspectele pozitive ale Internetului şi să îşi dezvolte aptitudinile digitale fără să se îngrijoreze în legătură cu ameninţările cibernetice”, precizează Dmitry Aleshin, VP for Product Marketing, Kaspersky Lab.
Specialiştii menţionează că Kaspersky Safe KIds este creat pentru a ajuta părinţii să îşi protejeze în mod eficient copiii de pericolele din mediul online, iar prin intermediul acestei soluţii pot alege fie să blocheze accesul copiilor la anumite aplicaţii şi site-uri, fie să-i ajute să conştientizeze pericolele, avertizându-i că site-urile sau aplicaţiile pe care sunt pe cale să le acceseze sunt riscante şi s-ar putea să aibă conţinut periculos.

Părerea populară este că grătarul constituie cea mai sănătoasă metodă de preparare a cărnii. Nutriţioniştii nu sunt însă de această părere, ba mai mult, spun că această modalitate de gătire este foare toxică şi poate dezvolta substanţe cancerigene.
Grătarul este, fără îndoială, activitatea preferată a românilor de 1 Mai. Fie de poftă, fie pur şi simplu „că aşa se face de 1 Mai”, pentru cei mai mulţi dintre români nu pot lipsi tradiţionalii mititei la grătar în aceste zile.
Nutriţioniştii recomandă însă să fim ponderaţi şi să fim atenţi la modul cum preparăm carnea pe grătar. Cel mai important aspect este să nu ardem carnea.
„Grătarul, adică frigerea cărnii sau a altor alimente este poate cea mai nesănătoasă metodă de preparare, la concurenţă cu prăjirea. În cazul prăjirii, putem însă controla mult mai bine temperatura şi timpul de expunere”, a declarat, pentru Mediafax, Cristian Mărgărit, consultant în nutriţie.
Porivit acestuia, carnea astfel preparată poate dezvolta substanţe cancerigene.
„Când carnea atinge metalul încins, apar transformări chimice cu rezultate foarte toxice - substanţe dovedit cancerigene. Fumul, atât cel al sursei de căldură cât şi rezultat din arderea grăsimii care se scurge, este şi el extrem de periculos. Mai mult, nitritul cu care carnea poate fi aditivată devine mult mai nociv atunci când aceasta este pusă pe grătar, în special semipreparatele din carne tocată, cum sunt mititeii, hamburgerii, cârnaţii, etc”, explică nutriţionistul.
Totodată, spune specialistul în nutriţie, grătarul poate constitui o sursă foarte mare de carne consumată într-un timp foarte scurt, ceea ce este dăunător pentru organism.
„Un alt pericol al grătarului este acela că se poate ajunge foarte uşor la un exces de carne şi proteină de origine animală. Corpul pur şi simplu nu are ce să facă cu 500g de carne, deci va suferi încercând să elimine excesul”, explică Mărgărit.

Cum facem ca grătarul să fie mai puţin nociv

„În primul rând, trebuie să pornim de la o carne curată, fără nitrit. Marinarea cărnii poate reduce sinteza compuşilor toxici, deci este indicat să folosim un «baiţ» bogat în antioxidanţi (plante aromatice). Berea neagră se pare că ajută foarte mult. Alegem o plită (tablă, planşă) în loc de grătarul clasic. Astfel, carnea va fi expusă ceva mai uniform la căldură, deci reducem şansa să apară zone foarte arse şi va fi mai ferită de fum. Cu cât e mai groasă plita, cu atât mai bine”, precizează nutriţionistul.
Acesta mai spune că temperatura trebuie ţinută cât se poate de jos şi trebuie să fim atenţi să nu ardem carnea.
Ca să eliminăm, cât se poate, din efectele nocive ale grătarului, nutriţionistul ne recomandă combinaţia acestuia cu salate proaspete, asezonate cu lămâie, plante aromatice sau sosuri naturale din iaurt.
„Fibrele şi antioxidanţii vor neutraliza şi vor împiedica asimilarea substanţelor toxice produse prin frigerea cărnii. Nu punem legumele pe grătar, ci încercăm să le mâncăm crude. La fel şi cartofii, dacă vrem neaparat să-i mâncăm e mai bine să-i coacem, nu să-i prăjim. Apa este foarte importantă, mai ales dacă lângă grătar vine şi un vin. La vin conteaza calitatea, nu cantitatea, deci atenţie la ce alegeţi”, recomandă Cristian Mărgărit.

Toate cele 15 bungalouri realizate pe Dunăre, în judeţul Caraş-Severin, în primul sat plutitor din România, au fost închiriate în minivacanţa de 1 Mai, turişti din toată lumea fiind curioşi să doarmă în case suspendate deasupra apei, informează Mediafax.
Prima staţiune exotică din România, realizată în localitatea Berzasca, din judeţul Caraş-Severin, atrage turişti ca un magnet. Doar anul trecut, aproximativ 4.000 de vizitatori din toate colţurile lumii s-au cazat în căsuţele suspendate deasupra Dunării.
Administratorul satului lacustru “Complex Egreta”, Stana Liubimirescu, a declarat că în minivacanţa de 1 Mai, toate bungalourile au fost închiriate, ultima rezervare fiind realizată în luna decembrie a anului trecut.
“În toate weekend-urile, până în toamnă, cele 15 căsuţe suspendate vor fi ocupate. Pentru minivacanţa de 1 Mai, ultimele rezervări s-au făcut în luna decembrie, iar pentru cazările începând cu data de 1 iunie, din septembrie – octombrie anul trecut. Până la data de 1 iunie, o noapte de cazare într-un bungalou costă 250 lei, cu mic dejun inclus, iar după 1 iunie şi până în 15 septembrie – 300 de lei”, a explicat Stana Liubimirescu.

Ce găsesc turiştii în căsuţele plutitoare

Fiecare casă plutitoare este compusă dintr-un dormitor la etaj, o sufragerie dotată cu un colţar extensibil, televizor, baie cu cabină de duş, o terasă de 16 mp cu vedere la Dunăre, cu şezlonguri, iar ca facilităţi – internet gratuit, aer condiţionat şi cablu tv. Capacitatea maximă de cazare într-o căsuţă este doi adulţi şi doi copii.
De asemenea, pe ponton se află o zonă de relaxare şi o terasă cu 14 mese. În cadrul complexului a fost realizată şi o bucătărie, iar turiştii pot servi doar mâncăruri tradiţionale zonei, precum ciorbă din peşte sau alte preparate din peşte.
“Complexul este un proiect unic în Europa, fiind şi prima staţiune lacustră din România. Investiţia a fost derulată cu fonduri de la Uniunea Europeană. Au fost astfel finalizate şi îşi asteapta oaspeţii 15 căsuţe suspendate pe piloni deasupra Dunării, un lung ponton fiind legătura lor cu malul românesc al fluviului. Dezvoltatorul proiectului a dorit să pună în valoare frumuseţea Clisurii Dunării, într-o locaţie deosebită, cu multe atracţii în imediata apropiere. Turiştii sunt invitaţi să se bucure de priveliştea superbă a Dunării, încojuraţi de apa ei şi departe de agitaţia cotidiană”, afirmă administratorii satului plutitor.
Prima staţiune exotică din România a fost finalizată în toamna anului 2016 şi a funcţionat pe tot parcursul anului precedent, oamenii fiind foarte interesaţi să se cazeze în bungalouri pe Dunăre.
“Aproximativ 4.000 de turişti au fost anul trecut cazaţi. Oamenilor le place senzaţia de a sta pe terasă şi sub ei să fie Dunărea, este mult mai mare liniştea, nu ai vecini, pescarii apreciază că stau pe şezlong şi pot pescui. Vin turişti din Spania, Germania, Franţa, SUA, Canada, Australia, Italia. Din România vin oameni din toată ţara, cei mai mulţi din partea Moldovei şi din Bucureşti”, a declarat Stana Liubimirescu.
Administratorul satului lacustru din localitatea Berzasca şi-a propus să mai realizeze încă 15 căsuţe suspendate deasupra Dunării, în cadrul Complexului “Pelicanul”, dar şi un restaurant. Lucrările la restaurant ar urma să înceapă în toamna acestui an, iar la bungalouri, anul viitor, şi vor fi finalizate cel mai devreme în anul 2021.
“Valoarea Complexului Egreta se ridică la suma de 600.000 de euro, dintre care 200.000 bani europeni. Celălalt complex, format tot din 15 căsuţe, va costa cam tot atât”, a precizat Stana Liubimirescu.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţă că fondurile disponibile prin submăsura (sM) 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole” din sesiunea actuală, au fost epuizate, fiind atinsă limita de 200% din alocare.
Pentru sM 4.1a, AFIR a primit on-line în sesiunea din acest an 291 de solicitări de finanţare în valoare totală nerambursabilă de 170,4 milioane de euro. Alocarea financiară, disponibilă pentru sesiunea anuală de depunere a cererilor de finanţare a investiţiilor la nivel naţional a fost de 85 milioane de euro.
„Numărul mare de proiecte, cât şi faptul că plafonul financiar pentru depunerea cererilor de finanţare a fost epuizat arată clar un interes major pe care investiţiile în sectorul pomicol îl au în ultima perioadă. Dacă la primele sesiuni am constatat o anumită reţinere din partea solicitanţilor, iată că în acest moment lucrurile se îndreaptă în direcţia bună. Este şi o consecinţă a faptului că am reuşit să simplificăm multe aspecte pe care beneficiarii ni le-au semnalat şi să fim mai aproape de ei în acest proces, deloc uşor, al depunerii de proiecte în sectorul pomicol”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.
Depunerea proiectelor în cadrul acestei sesiunii s-a oprit înainte de termenul limită prevăzut în anunţul de lansare pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate a depăşit 200% din alocare (excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase).
Sesiunea de depunere a proiectelor pentru investiţii în exploataţii pomicole prin sM 4.1a a fost lansată în data de 27 decembrie 2017. Termenul limită de depunere a cererilor de finanţare a fost de 30 iunie 2018.

Pagina 11 din 234