M.C.M.

M.C.M.

Deşi maimuţe precum cimpanzeii şi gorilele sunt mai numeroase decât lăsau să creadă estimările în Africa de Vest, ele sunt încă în pericol şi au nevoie de protecţie, populaţia lor fiind în declin, susţine un studiu internaţional publicat recent şi citat de AFP.
Circa 362.000 de gorile de câmpie de vest trăiesc în vestul Africii ecuatoriale, o zonă pe care o împart şi cu 129.000 de cimpanzei, potrivit unui studiu publicat de revista Science Advances.
Iniţial, numărul acestora era estimat la între 150.000 şi 250.000 în cazul gorilelor şi la 70.000- 117.000, în cel al cimpanzeilor.
În plus, 80% dintre maimuţele mari trăiesc în afara zonelor protejate, potrivit acestei proiecţii făcute printr-un model matematic în zonele unde acestea nu au fost recenzate direct.
"În mod normal, fiecare parc naţional sau zonă protejată face o estimare a animalelor sale", explică Fiona Maisels, de la Wildlife Conservation Society (WCS) şi co-autoare a studiului.
Pentru a ajunge la noile cifre, "am găsit o modalitate de a număra animalele" care nu fuseseră incluse în recensămintele anterioare, concentrându-ne timp de 11 ani pe 59 de situri din cinci ţări, a explicat ea pentru AFP.
Cercetătorii s-au declarat "încântaţi" să beneficieze de o estimare mai precisă a acestor date, a adăugat ea, însă aceasta nu schimbă faptul că gorilele şi cimpanzeii rămân o specie pe cale de dispariţie.
"Ceea ce ne îngrijorează este că gorilele dispar cu o rată de 2,7% pe an", a completat ea. La această rată, în trei generaţii, numărul acestor mamifere va scădea cu 80% faţă de nivelul actual.
De altfel, 19,4% din populaţia de gorile a dispărut deja între 2005 şi 2013.
"Un alt aspect îngrijorător este că majoritatea gorilelor şi cimpanzeilor nu locuiesc în zonele protejate", a subliniat cercetătoarea.
Circa 60% din numărul cunoscut de gorile şi 43% din cel de cimpanzei trăiesc în Republica Congo.
Deşi este ilegal să ucizi gorile oriunde în lume, vânătoarea rămâne principala ameninţare la adresa supravieţuirii acestora, în faţa bolilor şi a pierderii habitatului natural.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat recent, în dezbatere, la Palatul Parlamentului, studiul naţional "Accesul la medicamente şi consumul acestora - Atitudini, percepţii şi comportament". Documentând opiniile relevante în demersul de identificare de soluţii durabile de politică publică la ceea ce se numeşte, în România, criza medicamentelor, IPP, sub patronajul Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, a prezentat cea mai recentă cercetare sociologică realizată cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie - "Accesul la medicamente şi consumul acestora - Atitudini, percepţii şi comportament". Studiul, care include şi un sondaj reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia ce suferă de boli cronice, a identificat şi a supus dezbaterii publice, în prezenţa parlamentarilor, a reprezentanţilor Executivului, a medicilor, farmaciştilor şi a liderilor asociaţiilor pacienţilor cu diferite afecţiuni o serie de direcţii de acţiune pentru combaterea acestui fenomen, apreciindu-se că în decursul ultimelor luni în România criza medicamentelor s-a accentuat, cu consecinţe dintre cele mai grave pentru vieţile oamenilor, luându-se soluţii pe moment fără rezolvarea cauzelor sistemice. Adrian Moraru, directorul IPP, care a prezentat studiul, a atras atenţia că lipsa de medicamente - una dintre principalele probleme din sistemul de sănătate românesc - este o problemă europeană şi nu trebuie pornit de la ideea că "în România e dezastru". "Nu cred că e ceva care se poate rezolva printr-un set de măsuri de azi pe mâine", a adăugat el. Moraru spune că între marile probleme identificate se află subfinanţarea sistemului, precum şi lipsa unui grup de lucru la nivelul instituţiilor statului care trebuie să se constituie într-un organism şi care să dezbată problemele la zi pe termen de 6 luni, după care aceste discuţii să fie reînnoite, pe măsură ce problemele reapar.   Proceduri mult prea complicate de obţinere a medicamentelor   Conform studiului IPP, realizat pe un eşantion de 2.894 de subiecţi, bolnavi cronic, în luna februarie 2018, preţul scump al medicamentelor şi posibilitatea de decontare doar a unora dintre ele sunt principalele nemulţumiri ale respondenţilor. Alte probleme menţionate sunt dificultatea cu care se găsesc anumite medicamente şi procedurile complicate de obţinere a medicamentelor. Majoritatea respondenţilor (84%) spun că au achiziţionat, în ultimele luni, medicamente pe bază de reţetă decontată/ compensată de Casa de Asigurări de Sănătate. Un sfert dintre persoanele intervievate afirmă că au achiziţionat medicamente fără reţetă, iar 24% au achiziţionat medicamente pe bază de reţetă nedecontată/ necompensată de Casa de Sănătate. Mai mult de jumătate din cei intervievaţi au susţinut că sunt mulţumiţi de accesul pe care îl au în România la medicamentele căutate, mai arată studiul IPP, ceea ce Adrian Moraru califică ca fiind "o concluzie surprinzătoare". Astfel, 64% dintre subiecţi se declară mulţumiţi, în general, de accesul avut la medicamente. În acelaşi timp, 15% sunt nemulţumiţi şi 5% sunt foarte nemulţumiţi. Din rândul celor nemulţumiţi, 39% spun că nemulţumirea principală este preţul ridicat al medicamentelor, 20% indică faptul că sunt prea puţine medicamente compensate/ doar cele ieftine sunt compensate, iar 14% spun că problema principală este dificultatea cu care găsesc anumite medicamente. 7% dintre aceştia spun că procedurile de obţinere a medicamentelor sunt complicate şi 5% afirmă că medicamentele nu sunt eficace. O proporţie de 73,2% din rândul celor intervievaţi iau medicamente de câteva ori pe zi, arată studiul, iar 21,5% - o dată pe zi. 19,2% dintre cei chestionaţi spun că iau două feluri de medicamente în cadrul tratamentului prescris. Afecţiunile pentru care iau tratament medicamentos respondenţii şi pe care le menţionează în cele mai ridicate proporţii sunt: cele cardiace (61%), urmate de cele legate de circulaţia sângelui (18%), afecţiuni ale sistemului osos (17%), diabet (17%), afecţiuni ale sistemului nervos (14%). Alte afecţiuni menţionate sunt: hepatice, musculare/ articulare, respiratorii, digestive, endocrine, renale, oncologice. Majoritatea subiecţilor (67%) nu s-au regăsit în situaţia de a nu găsi în prima farmacie vizitată medicamentele prescrise. Însă 32% dintre aceştia spun că s-au confruntat cu o astfel de situaţie şi au apelat la diverse metode pentru a procura medicamentele necesare: au căutat în alte farmacii (73%), au revenit în aceeaşi farmacie în ziua următoare (21%), au sunat medicul pentru a înlocui medicamentul (10%), au apelat la cunoştinţe (8%). Doar 1% au căutat pe internet. Acelaşi procentaj a apelat la companii producătoare sau distribuitoare de medicamente. Niciunul dintre subiecţi nu a făcut sesizare la Agenţia Naţională a Medicamentului. Potrivit studiului IPP, 77% dintre subiecţi s-au declarat mulţumiţi de disponibilitatea medicamentelor în farmacii.   Producătorii de medicamente inovatoare sunt interesaţi în primul rând de preţul de referinţă   Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Octavian Alexandrescu a amintit că din discuţiile avute cu factorii implicaţi a rezultat între altele că producătorii de medicamente inovatoare sunt interesaţi în primul rând de preţul de referinţă, după care se calculează produsele în România, iar, pe de altă parte, producătorii de medicamente generice sunt interesaţi mai mult de taxa de clawback. "La această oră am modificat strategia de preţuri şi, la începutul lunii următoare, vom demara practic procesul de corecţie a preţurilor pe care le vrem finalizate până la 1 octombrie. Şi credem că am găsit soluţia de echilibru între interesele pacienţilor, reprezentate de către noi, administraţia centrală şi interesele economice ale producătorilor, distribuitori, farmacişti. Mai mult decât atât, am demarat consultări şi începem să reglementăm împreună cu Casa de Asigurări, cu Ministerul Finanţelor, cu producătorii şi cu asociaţiile de pacienţi (...) taxa de clawback. Trebuie să reglementăm modul de calculare şi aplicare a acestei taxe, astfel încât să devină în primul rând predictibilă. De fapt, din punctul nostru de vedere, principala problemă nu este atât valoarea taxei clawback, cât nepredictibilitatea ei", a spus Alexandrescu, care a calificat sondajul IPP ca fiind interesant.   Pacienţii trebuie să fie implicaţi mult mai mult pe viitor în politicile de sănătate    Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, crede că pacienţii trebuie să fie implicaţi mult mai mult pe viitor în politicile de sănătate şi totodată să fie informaţi mult mai bine asupra problemelor din domeniu. Evenimentul a constituit cadrul pentru un schimb de opinii între actorii afectaţi şi interesaţi de subiect, urmând ca varianta finală a raportului, elaborată după aceste discuţii, să fie distribuită tuturor decidenţilor pentru evitarea unor situaţii-limită în viitor. 

Circa doi din cinci români alocă între 10 şi 20 de lei pentru cumpărarea unui bec, iar unul din zece nu e dispus să dea mai mult de 10 lei, se arată într-un studiu de specialitate.
"Peste 55% dintre români cumpără becuri cu tehnologie LED, 17% preferă becurile CFL (economice), iar 16% aleg becurile incandescente. Din sondaj mai reiese că românii îşi aleg becurile în funcţie de puterea sursei de iluminat, durata de viaţă, preţ, flux luminos (lumeni), marcă, temperatură de culoare şi index de redare a culorii (CRI). Peste 44% dintre români alocă în medie pentru cumpărarea unui bec între 10 şi 20 de lei, 10% nu sunt dispuşi să dea mai mult de 10 lei, 27% cheltuie între 20 şi 30 de lei, şi doar 18% sunt dispuşi să aloce mai mult de 30 de lei pentru achiziţionarea unei surse luminoase", se arată în studiul al ELBI Electric & Lighting remis recent.
Când vine vorba de reciclarea becurilor arse, aproape jumătate dintre ei spun că duc sursele de iluminat la un centru special de colectare a deşeurilor electrice.
"După importanţa pe care o oferă românii corpurilor de iluminat, lustrele sunt pe primul loc în topul preferinţelor cu 19%, urmate de plafoniere şi aplice cu câte 16 procente fiecare, veioze (14%), pendule şi lampadare (12% fiecare) şi spoturi (11%). Peste 40% dintre respondenţi spun că aleg să cumpere personal becurile, în timp ce 20% dintre ei preferă să lase achiziţia surselor de iluminat în grija partenerului de cuplu. Aproape 34% dintre români cumpără sursele de iluminat împreună cu soţia/soţul, iar pentru 3% dintre ei achiziţia surselor este făcută de către părinţi", menţionează sursa citată.
Pentru 37% dintre femeile intervievate, cumpărarea becurilor este o activitate de cuplu, pe când 70% dintre bărbaţi au răspuns că aleg singuri sursele de iluminat necesare casei.
Potrivit studiului, peste 65% dintre români îşi cumpără sursele de iluminat din magazine de specialitate, doar 17% din hypermarketuri, urmate de supermarketuri (10%), magazine mixte (4%), magazine online (3%) şi aproape 1% din piaţă sau de la distribuitori. Peste 70% dintre respondenţi spun că înlocuiesc un bec într-un interval de un an, 23% schimbă sursele de iluminat la 1-3 ani, iar 6% le schimbă după 3 sau mai mulţi ani.

Automatizarea şi robotizarea activităţilor din industrie şi alte sectoare de activitate stimulează apariţia locurilor de muncă şi creşterea salariilor, arată un studiu al Centrului European pentru Cercetare Economică (ZEW), remis recent.
"România are încă o densitate scăzută, de 15 de roboţi la 10.000 de angajaţi, şi are nevoie în următorii ani de peste 10.000 de roboţi pentru a rămâne competitivă în regiune", se specifică în studiul ZEW.
Studiul dă ca exemplu Germania, unde la începutul acestui an se înregistrează cea mai scăzută rată a şomajului din istorie şi cel mai mare număr de roboţi - 309 la 10.000 de lucrători.
Angajările au crescut cu 1% în Germania datorită procesului de automatizare, iar tendinţa va continua până în 2021 cu o creştere de aproape 2%, relevă studiul ZEW, citat de Federaţia Internaţională pentru Robotică. Potrivit acestuia, productivitatea muncitorilor a crescut cu circa 15% după introducerea noilor soluţii robotice.
Automatizarea şi digitalizarea companiilor nu provoacă reduceri de personal, ci lipsa de competitivitate a acestora, care le sileşte să reducă costurile pe seama angajaţilor. În plus, cererea de specialişti pentru operarea roboţilor aduce cu sine creşterea salariilor operatorilor.
Evoluţiile din Europa de Est copiază modelul ţărilor dezvoltate. Ţările din regiune au rate ale şomajului foarte mici, iar producţia industrială creşte de la an la an. Potrivit estimărilor Universal Robots, la numărul de roboţi instalaţi raportat la 10.000 de angajaţi, Slovacia şi Slovenia stau mai bine decât media globală, de 74 de roboţi la 10.000 de angajaţi, cu peste 130 de unităţi. Cehia are o densitate de 100 de roboţi la 10.000 de lucrători, în timp ce Ungaria are 60, iar Polonia 30 de unităţi la 10.000 de lucrători. România are încă o densitate scăzută, de 15 de roboţi la 10.000 de angajaţi.

Circa nouă din zece companii din România chestionate în cadrul unui studiu se confruntă cu dificultatea de a determina corect baza de calcul pentru contribuţiile datorate Fondului de Mediu, se arată într-un comunicat de presă al EY remis recent.
"Studiul realizat în rândul a 260 de companii din diverse domenii din România, arată că peste 90% dintre firmele chestionate spun că se confruntă cu dificultatea de a determina corect baza de calcul pentru contribuţiile datorate Fondului de Mediu. Mai mult, această problemă riscă să se agraveze prin intrarea în vigoare a contribuţiilor către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), aferente obligaţiilor de valorificare a echipamentelor electrice şi electronice, a bateriilor şi acumulatorilor", se arată în document.
Conform legislaţiei în vigoare, operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate sunt responsabili să asigure gestionarea ambalajelor devenite deşeuri pe teritoriul naţional.
"Observăm că 90% dintre companii sunt într-o situaţie de risc financiar ridicat sau chiar sever datorat modului în care îşi administrează obligaţia privind valorificarea deşeurilor provenite de la ambalajele puse pe piaţa din Romania. Acest lucru înseamnă că această activitate este în continuare generatoare de costuri semnificative şi încărcare administrativă", a declarat Raul Pop, senior manager al Serviciului de sustenabilitate şi schimbări climatice din cadrul EY România.

Procesul de calculare este unul riguros

Raul Pop este de părere că procesul de determinare şi calculare a obligaţiilor faţă de Fondul de Mediu este unul riguros, are natură fiscală şi este standardizabil.
"În acelaşi timp, este specific fiecărei companii şi presupune un demers complex de colectare a informaţiilor din mai multe departamente, de la marketing, achiziţii, recepţie, administrativ, mediu, calitate, vânzări, distribuţie, raportare, contabilitate şi de la cel financiar", spune Pop.
Rezultatele studiului arată că niciunul dintre domeniile sondate nu înregistrează performanţe notabile şi toate se află în zona de risc mediu în ceea ce priveşte rezultatele unui potenţial audit fiscal dedicat contribuţiilor aferente Fondului de Mediu.
Astfel, companiile din sectorul auto şi transporturi întâmpină dificultăţi majore în înţelegerea obligaţiilor aferente gestionării ambalajelor produselor finite şi a determinării cantitative a echipamentelor electrice puse pe piaţă. Cele din domeniul "producţiei industriale" întâmpină dificultăţi majore în determinarea gestionării bateriilor aferente echipamentelor pe care le pun pe piaţă, urmate de lipsa unei abordări consecvente în ceea ce priveşte managementul costurilor corespunzătoare sumelor de plată către Fondul de Mediu.
În ceea ce priveşte companiile din domeniul farmaceutic, acestea au probleme în colectarea informaţiei şi cuantificarea corectă a ambalajului terţiar (folie şi paleţi de lemn), aspect rămas nereglementat în legislaţia din domeniul sănătăţii, urmat de materiile prime.
Companiile din domeniul bunurilor de larg consum şi comerţ, deşi au o abordare echilibrată a întregului proces privind determinarea obligaţiilor către Administraţia Fondului pentru Mediu, în privinţa gestionării produselor şi ambalajelor pe care le pun pe piaţă, întâmpină în continuare unele dificultăţi în procesul de conformare.

Miercuri, 02 Mai 2018 01:38

De azi începe dezinsecţia aviochimică

Primăria Galaţi anunţă că va efectua, prin intermediul Serviciului Public Ecosal Galaţi, în perioada 02 mai 2018 - 31 mai 2018. etapa I a dezinsecţiei aviochimice, tratament modern al plantelor cu substanţe chimice împrăştiate din avion, pe raza municipiului Galaţi. În aceeaşi perioadă se va realiza şi operaţiunea de dezinsecţie la sol în tot oraşul. Citeşte AICI şi "Ecosal demarează dezinsecţiile atât la sol, cât şi din avion".
"Substanţele folosite sunt: Acqua K Othrine (aerian) şi Solfac (terestru), ambele insecticide fiind biodegradabile. Aceste substanţe au efect doar asupra insectelor zburătoare şi târâtoare (inclusiv căpuşe). Apicultorii şi sericicultorii de pe raza municipiului Galaţi sunt rugaţi să ia toate măsurile de protecţie necesare (pentru familiile de albine şi viermi de mătase) în scopul evitării contactului cu substanţele insecticide distribuite în toate zonele verzi ale domeniului public. Programul poate fi decalat în cazul în care condiţiile meteo nu permit desfăşurarea în bune condiţii a acţiunii", se arată în comunicatul municipalităţii.

Comisia Municipală pentru Siguranţa Circulaţiei a avizat favorabil desfăşurarea ”Marşului de Ziua Europei”, din data de 05 mai 2018, informează Primăria Galaţi. Pe ruta unde se va desfăşura evenimentul se va opri circulaţia pe porţiuni de drum. Astfel, pe traseul Prefectura Galaţi – Str. Domnească – Hotel ”Dunărea” – Str. Brăilei – Casa de Cultură a Sindicatelor circulaţia va fi închisă, în intervalul orar 17.00 - 22.00.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Galaţi recrutează candidaţi pentru a participa la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI). "Începând cu data de 25.04.2018, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Galaţi recrutează candidaţi, bărbaţi şi femei, pentru a participa la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, care pregătesc specialişti pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne. Înscrierile se pot face de luni până joi, între orele 09.00 – 11.00 şi 13.00 – 15.00, iar vineri între orele 09.00 – 12.00, la sediul I.P.J. Galaţi", se arată în comunicatul IPJ Galaţi.

Datele limită până la care candidaţii pot depune dosarul de recrutare în volum complet, sunt următoarele:

- 20.06.2018, ora 12.00, pentru Academia de Poliţie ”Alexandru Ioan Cuza” – Bucureşti (forma de învăţământ cu frecvenţă şi frecvenţă redusă);

- 24.07.2018, ora 12.00, pentru unităţile de învăţământ postliceal ale M.A.I., sesiunea august – septembrie 2018;

- 14.12.2018, ora 12.00, pentru unităţile de învăţământ postliceal ale M.A.I. – sesiunea ianuarie 2019.

„Oraşe Curate”, campania itinerantă ECOTIC, dedicată colectării echipamentelor electrice şi electronice uzate din mediul urban, a continuat şi în 2018. În acest an, în luna martie, campania a debutat în Galaţi, în perioada 05 - 30 martie 2018, şi a continuat la Brăila, în perioada 12 - 30 martie 2018. În timpul în care s-a desfăşurat campania, gălăţenii au fost încurajaţi să predea corect spre reciclare deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Astfel, din Galaţi au fost colectate aproximativ 3,5 tone deşeuri la cele trei puncte de colectare amenajate în oraş şi prin sistemul de ridicare de la domiciliu a DEEE de mari dimensiuni. Din Brăila, au fost colectate aproximativ 3 tone deşeuri de la punctul municipal de colectare şi prin ridicare direct de la domiciliu. Aproximativ 6,5 tone DEEE au fost colectate din cele două oraşe. România are obligaţia de a atinge o ţintă de colectare de 45% a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE). În acest context, ECOTIC continuă eforturile de conştientizare în rândul populaţiei în vederea predării DEEE la punctele de colectare specializate.

Sâmbătă, 28 Aprilie 2018 19:06

A adormit la volan şi a provocat un accident

O femeie de 31 ani, din comuna Piscu, a condus un autoturism pe D.N. 25 şi, în apropiere de localitatea Braniştea, a adormit la volan şi a pierdut controlul direcţiei, pătrunzând pe sensul opus de mers şi intrând în coliziune cu un alt autoturism care circula regulamentar. În urma impactului a rezultat rănirea femeii, a conducătorului auto din cel de-al doilea autoturism, un bărbat de 35 ani, din judeţul Vrancea, precum şi a pasagerului aflat în acesta, un tânăr în vârstă de 24, din comuna Piscu. În cauză, poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Pagina 14 din 234