M.C.M.

M.C.M.

Marți, 12 Septembrie 2017 23:04

Surprins în timp ce sustrăgea bunuri

Poliţiştii Secţiei 5 au suprins, marţi, în flagrant delict, un bărbat în timp ce sustrăgea bunuri dintr-o locuinţă de pe raza municipiului Galaţi. În fapt, în jurul orelor 17:00, poliţiştii au fost sesizaţi printr-un apel la 112, despre faptul că în curtea unui imobil vecin, o persoană sustrage bunuri. Deplasându-se la faţa locului, un bărbat de 33 de ani a fost surprins în timp ce încerca să părăsească curtea cu bunurile sustrase. Persoana a fost condusă de poliţişti la sediu, faţă de aceasta efectuându-se, în continuare cercetări, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat. Prejudiciul în valoare de 100 de lei a fost recuperat în totalitate.

Există păreri conform cărora medicina modernă ar fi îngheţat evoluţia umană, terapiile avansate şi tehnologiile de reproducere prelungind viaţa îndeajuns de mult încât genele să poată fi transmise la următoarea generaţie. Însă, un nou studiu sugerează că selecţia naturală acţionează în continuare asupra genomului uman, în moduri subtile, informează UPI şi Science Daily citând un studiu publicat recent în jurnal ''PLoS Biology''. O echipă de oameni de ştiinţă a analizat genomuri aparţinând unui eşantion de 210.000 de persoane din Statele Unite şi Marea Britanie şi a descoperit că anomaliile genetice asociate bolii Alzheimer şi fumatului intensiv erau mai puţin frecvente în rândul celor care aveau o durată de viaţă mai lungă. Cercetătorii au descoperit de asemenea că persoanele care trăiau mai mult aveau un risc mai mic de a fi purtătoare ale unor mutaţii genetice asociate bolilor de inimă, nivelului ridicat de colesterol, obezităţii şi astmului. Descoperirile — detaliate în ''PLoS Biology'' — sugerează că oamenii sunt în continuare influenţaţi de selecţiile naturale, cei cu durate de viaţă mai mari având mai multe şanse să transmită generaţiilor următoare gene fără mutaţii. ''Este un semnal subtil, însă am descoperit dovezi genetice potrivit cărora selecţia naturală are loc la populaţiile umane moderne'', a declarat într-un comunicat de presă Joseph Pickrel, genetician şi specialist în ştiinţa evolutivă la Universitatea din Columbia, Statele Unite, şi la New York Genome Center. Evoluţia tehnicilor de analiză genomică au permis oamenilor de ştiinţă să urmărească evoluţia semnăturilor genetice în rândul unor segmente mari de populaţie. În cadrul ultimei analize, cercetătorii au identificat o scădere bruscă a prevalenţei genei ApoE4, asociată bolii Alzheimer, în rândul femeilor cu vârste de peste 70 de ani. De asemenea, ei au descoperit o reducere semnificativă a frecvenţei genei CHRNA3, asociată fumatului în rândul bărbaţilor. Aceste două mutaţii genetice au puternice implicaţii asupra duratei de viaţa şi sugerează că astfel pot fi eliminate diferite variaţii din cadrul populaţiei prin selecţia naturală. ''S-ar putea ca bărbaţii care nu sunt purtători ale acestor mutaţii dăunătoare să aibă mai mulţi copii, sau că bărbaţii şi femeile care trăiesc mai mult îşi pot ajuta nepoţii îmbunătăţind astfel şansa acestora la supravieţuire'', a explicat Molly Przeworski, specialistă în biologie evolutivă la Universitatea din Columbia. De asemenea, oamenii de ştiinţă au identificat schimbări în cadrul variantelor genetice asociate fertilităţii, însă au declarat că şi factorii de mediu pot duce la o schimbare în cadrul genomului unei populaţii. În plus, ei au amintit că astfel de modificări ale genomului ar putea deveni negative în viitor. ''Mediul se află în continuă schimbare'', a spus Hakhamenesh Mostafavi din cadrul aceleiaşi universităţi. "O trăsătură asociată cu o durată de viaţă mai mare în rândul unei anumite populaţii de azi ar putea să nu mai fie de ajutor câteva generaţii mai târziu sau chiar în cazul altor populaţii moderne", a precizat el.
Oamenii de ştiinţă americani au creat o sondă manuală minusculă, de mărimea unui stilou, care este capabilă să detecteze celulele canceroase din ţesuturi în doar 10 secunde, permiţându-le medicilor chirurgi să afle în timp real dacă au extirpat tumorile în totalitate, informează AFP. Reziduurile de ţesuturi canceroase care rămân după o intervenţie chirurgicală prezintă un risc crescut de recidivă pentru bolnavi. În prezent, cele mai multe laboratoare au nevoie de câteva zile pentru a determina dacă celulele canceroase continuă să existe în eşantioanele prelevate în timpul operaţiei, au explicat inventatorii noului tip de sondă, denumită "MacSpec Pen", prezentată pe larg într-un articol publicat recent în revista americană Science Translational Medicine. Noul instrument permite extragerea lentă a moleculelor de apă conţinute în ţesuturi, pompând un volum infim de 10 microlitri, reprezentând a cincea parte dintr-o simplă picătură de lichid. Acele molecule sunt trimise printr-un tub moale spre un spectrometru, care calculează diverse mase moleculare din eşantionul recoltat şi determină prezenţa celulelor canceroase, au explicat cercetătorii de la Universitatea Texas din Austin. După ce au analizat 253 de eşantioane de ţesuturi umane canceroase şi sănătoase, recoltate din plămâni, ovare, tiroidă şi sâni, cercetătorii au putut să alcătuiască "un profil molecular" ce permite identificarea prezenţei cancerului cu o rată de exactitate de peste 96%. Testată pe şoareci vii, sonda a putut să detecteze fără eroare prezenţa celulelor canceroase fără să provoace distrugeri la nivelul ţesuturilor din care au fost recoltate eşantioanele, au precizat savanţii americani. După părerea lor, noul instrument ar putea deveni încă şi mai precis, analizând un număr mai mare de eşantioane. Acest lucru ar permite utilizarea dispozitivului pentru a diagnostica un spectru mai larg de tumori în tipuri diferite de ţesuturi. Tehnica actuală de analiză pentru a stabili dacă un ţesut este sănătos sau canceros este lentă şi uneori inexactă, au explicat oamenii de ştiinţă. Un medic patolog are uneori nevoie de 30 de minute, sau chiar mai mult, pentru a pregăti un eşantion şi pentru a determina dacă acesta este canceros sau nu, fapt care sporeşte pentru bolnavi riscul de infecţie şi de apariţie a unor efecte secundare nedorite, cauzate de prelungirea anesteziei. În plus, pentru anumite tipuri de cancer, interpretarea stării eşantionului extras din ţesut poate fi dificilă, generând o rată de eroare a rezultatelor cuprinsă între 10% şi 20%. "Această tehnologie nouă... ne permite să fim mult mai precişi, ştiind exact care ţesuturi trebuie extirpate sau lăsate acolo unde se află", a spus medicul James Suliburk, şeful serviciului de chirurgie endocrină de la Facultatea de Medicină Baylor din cadrul Centrului Medical Houston din Texas, colaborator în acest proiect. Deşi maximizarea zonei din care este extirpată tumoarea canceroasă este esenţială pentru a îmbunătăţi şansele de supravieţuire ale pacienţilor, ablaţia unei cantităţi prea mari de ţesut poate avea efecte negative extinse, a subliniat acelaşi cercetător. Inventatorii americani prevăd să înceapă procedura de testare a acestei sonde în 2018 în timpul unor intervenţii chirurgicale ce constau în extirparea unor tumori. Ei au depus, de asemenea, o cerere de brevetare a noii tehnologii şi a aplicaţiilor acesteia în Statele Unite şi încearcă în prezent să obţină această protecţie legală şi la nivel mondial.
Virusul Zika, ce poate avea efecte devastatoare asupra dezvoltării ţesuturilor cerebrale ale fetuşilor, ar putea deveni o veritabilă armă împotriva glioblastomului, un cancer agresiv al creierului, potrivit unui studiu publicat recent, informează AFP. Glioblastomul, cel mai frecvent tip de tumoare cerebrală, care afectează aproximativ 12.000 de persoane în fiecare an în Statele Unite, idendificat recent şi în cazul senatorului republican John McCain, este fatal pentru majoritatea bolnavilor în primii doi ani după diagnosticare. Chimioterapia şi radioterapia sunt tratamente clasice administrate după — atunci când este posibil — extirparea chirurgicală a tumorii. "Am arătat că virusul Zika poate să distrugă celulele glioblastomului care sunt rezistente la terapiile actuale şi care fac acest tip de cancer să fie atât de agresiv", a explicat medicul Michael Diamond, profesor la Universitatea Washington din St. Louis, un oraş din statul american Missouri. Pentru acest studiu, ale cărui concluzii au fost publicate în Journal of Experimental Medicine, cercetătorii americani au injectat virusul Zika şi un placebo (apă sărată) în tumorile cerebrale induse apărute în creierele unui grup de 33 de şoareci. După două săptămâni, tumorile au prezentat o reducere netă în grupul răzătoarelor tratate cu acest virus în raport cu aceia care au primit placebo. De asemenea, şoarecii din primul grup au trăit considerabil mai mult decât cei din grupul ţintă. Eficienţa virusului Zika, transmis în principal de ţânţari, se explică prin aceea că el atacă celulele suşă ale creierului care, cel mai adesea, supravieţuiesc tratamentelor clasice, fapt ce explică reapariţia tumorii. O femeie însărcinată infectată cu Zika riscă să dea naştere unui copil care suferă de microencefalie, o afecţiune ce se manifestă prin dezvoltarea insuficientă a craniului, rezultată din distrugerea celulelor suşă neuronale. Cercetări suplimentare vor fi necesare înainte ca acest tratament să poată fi testat clinic, au subliniat oamenii de ştiinţă americani, estimând că virusul va trebui să fie injectat probabil direct în zona tumorii, după extirparea acesteia. Experimente distincte, realizate pe ţesuturi cerebrale ale unor persoane epileptice, au arătat că virusul Zika nu infectează celulele non-canceroase din creier.

Teama de terorism, extremismul politic şi tensiunile sociale cauzate de migraţia în masă sunt principalele motive de îngrijorare în rândul electoratului german, care se prezintă pe 24 septembrie la secţiile de votare pentru alegerile parlamentare, indică un studiu anual realizat de compania de asigurări germană R+V, citat de Reuters.
În acelaşi timp, îngrijorarea legată de locurile de muncă şi situaţia economiei a scăzut până la niveluri minime record.
După ce a a reuşit să redreseze economia ţării, ceea ce a dus la creşterea salariilor şi crearea de noi locuri de muncă, Angela Merkel este de aşteptat să obţină al patrulea mandat de cancelar în urma scrutinului parlamentar din 24 septembrie.
O parte din electoratul blocului conservator condus de Merkel s-a orientat spre partidul 'Alternativa pentru Germania' (AfD) în urma deciziei lui Merkel, din 2015, de a deschide graniţele Germaniei pentru a primi sute de mii de migranţi care fugeau de conflictele din Siria şi Irak.
Studiul R+V arată că terorismul rămâne principala îngrijorare pentru 71% dintre germani, faţă de 73% anul trecut.
''Teama de atacuri teroriste se află în mod clar pe prima poziţie şi la unul dintre cele mai ridicate niveluri care a fost măsurat vreodată'', a explicat Brigitte Roemstedt, care a coordonat studiul, realizat pe un eşantion de 2.400 de germani.
Extremismul politic este al doilea mare motiv de îngrijorarea (62% faţă de 68% anul trecut), în timp ce 61% (comparativ cu 67% anul trecut) se tem că imigraţia ar putea provoca tensiuni sociale.

Comisarul european pentru securitate:
Există un 'risc real' de finanţare de noi atacuri teroriste în Europa

Retragerea trupelor grupării Statul Islamic (SI) în Irak şi Siria este însoţită de transferuri de bani care ar putea servi la atacuri în Europa, a avertizat comisarul european pentru chestiuni de securitate, Julian King, adăugând că este vorba de un 'risc real', potrivit AFP.
"În timp ce noi înregistrăm succese împotriva DAECH (acronimul în arabă al Statului Islamic) în Irak şi Siria, ei transferă fonduri în afara" acestor ţări, a declarat Julian King în faţa Comisiei pentru libertăţi civile a Parlamentului European.
"Există un risc real de un nou aflux de finanţare pentru terorism. Trebuie să fim conştienţi de acest lucru şi să lucrăm împreună pentru a vedea ce putem face", a mai spus comisarul european.
În cadrul strategiei sale, care vizează în special Europa, unde 'ritmul atacurilor s-a accelerat', Statul Islamic continuă să trimită fonduri în străinătate, deseori sume mici dificil de detectat, releva luna trecută un raport al ONU.
Situaţia financiară a SI "continuă să se deterioreze", sublinia de asemenea raportul, dezvăluind că sursele de finanţare (petrol, taxe de la populaţiile locale) se reduc în ritmul retragerilor şi pierderilor de teren.
Însă experţii spun totuşi în unanimitate că preconizata înfrângere militară a grupării jihadiste în Irak şi Siria nu o va face să dispară.
Statul Islamic s-ar putea reconstitui într-un viitor apropiat, "continuând în acelaşi timp să anime în lume reţele de simpatizanţi şi militanţi stimulaţi de violenţa extremă a acestei lupte", a spus recent cercetătorul Jean-Pierre Filiu, profesor la Sciences Po Paris.

Peste jumătate (53%) dintre britanici nu-şi declară apartenenţa la nicio religie, un adevărat record, potrivit unei anchete realizate în 2016 de institutul de cercetare independent NatCen, relatează AFP. În 2015, 48% dintre britanici spuneau că nu cred în nicio religie, precizează acest institut, notând că numărul persoanelor fără religie nu a încetat să crească de când a început să fie recenzat, în 1983. Oamenii areligioşi reprezentau atunci 31% din populaţia britanică. Declinul afectează în special Biserica anglicană a Angliei, la care se declară afiliaţi numai 15% dintre cei interogaţi, la jumătate faţă de anul 2000, mai precizează această anchetă desfăşurată între iulie şi octombrie 2016 pe un eşantion de 2.942 de adulţi. Există în schimb o stabilitate în rândul catolicilor, o persoană din zece declarându-se, ca în urmă cu 30 de ani, de această religie, în timp ce numărul persoanelor cu religii necreştine este şi el stabil de circa zece ani (6% în 2016). Fără nicio surpriză, tinerii sunt aceia care întorc cel mai mult spatele religiei, 71% dintre cei din segmentul de vârstă de 18-24 de ani afirmând că nu au niciuna, faţă de 62% în 2015. Chiar dacă reculul credinţei afectează întregul segmentelor de vârstă, el este mai puţin pronunţat la cei mai în vârstă, existând 40% de persoane fără religie în rândul celor de 65-74 de ani şi numai 27% în al celor de peste 75% de ani. "Această creştere a numărului de persoane fără credinţă religioasă se înscrie în tendinţa durabilă conform căreia un număr crescând de persoane se declară fără religie", subliniază Roger Harding, un responsabil al institutului, într-un comunicat. "Şi în condiţiile în care atât de mult tineri nu au nicio religie, este dificil să vedem această schimbare estompându-se prea curând", a adăugat el. Creşterea "cea mai notabilă" priveşte Biserica Anglicană, a adăugat el, "dar aceste cifre trebuie să-i facă să reflecteze pe toţi responsabilii religioşi". Aceştia "ar putea să se întrebe dacă nu ar trebui să facă mai mult (...) pentru a se adapta schimbărilor din societate", în special pe teme precum sexualitatea sau avortul.
Optsprezece organizaţii islamice din Olanda au primit donaţii de 10 milioane de euro din partea unor organizaţii caritabile din Kuweit între anii 2007 şi 2015, potrivit unei ediţii recente a cotidianului olandez NRC, preluat de portalul de ştiri dutchnews.nl. Cifra provine dintr-un document confidenţial privind donaţiile externe furnizat de autorităţile kuweitiene Ministerului olandez de Externe, potrivit surselor citate de cotidian. Acesta precizează că este pentru prima dată când un stat din regiunea Golfului Persic pune la dispoziţia statului olandez informaţii despre astfel de donaţii. Unul din beneficiarii donaţiilor a fost moscheea salafistă Al Fitrah din Utrecht, care face obiectul unei anchete a autorităţilor olandeze pentru promovarea unui discurs radical. Conform documentului, moscheea a primit finanţare din partea Societăţii pentru Renaşterea Moştenirii Islamice, plasată de SUA şi de ONU pe lista organizaţiilor care finanţează terorismul. Al Fitrah a primit în 2012 bani de la respectiva societate pentru construirea unei noi moschei, deşi anul trecut a negat acest lucru, indică sursa citată. Documentul face referire doar la donaţiile acordate de organizaţii caritabile, nu şi de persoane fizice. Unele organizaţii moderate au beneficiat de asemenea de fonduri suplimentare pentru diferite scopuri, cum ar fi distribuirea de exemplare ale Coranului şi construirea de noi moschei, mai indică documentul citat.
La nivel teritorial, numai în Bucureşti, Cluj, Ilfov, Sibiu, Timiş şi Braşov câştigurile salariale nete depăşeau, în iunie 2017, media naţională de 2.380 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un buletin judeţean consultat de Mediafax. Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în municipiul Bucureşti (3.095 de lei lunar), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj (2.675 de lei), Ilfov (2.607 lei), Sibiu (2.552 de lei), Timiş (2.533 de lei) şi Braşov (2.424 de lei). Imediat sub media naţională se situează judeţele Iaşi (2.318 lei), Galaţi (2.201 lei), Argeş şi Prahova (câte 2.173 de lei), respectiv Olt (2.160 de lei), Arad (2.147 de lei) şi Mehedinţi (2.138 de lei). În iunie 2017, locuitorii din 19 judeţe au câştigat salarii medii de peste 2.000 de lei. Salarii cuprinse între 1.850 şi 2.000 de lei au fost câştigate în judeţele Călăraşi, Satu Mare, Hunedoara, Dâmboviţa, Buzău, Tulcea, Sălaj, Botoşani, Caraş-Severin, Giurgiu, Neamţ, Vrancea, Bihor, Vaslui, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş. Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Teleorman (1.750 de lei), Harghita (1.787 de lei), Ialomiţa (1.813 lei), Covasna (1.824 de lei) şi Suceava (1.845 de lei). Comparativ cu luna iunie a anului precedent (2016), câştigul salarial net a crescut ca medie naţională cu 14,5% şi în niciunul dintre judeţele ţării nu au fost consemnate scăderi, mai reiese din statisticile INS.
Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, doamna Rovana Plumb, a semnat 19 contracte finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, în valoare de 18 milioane lei, privind dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Proiectele au fost selectate pentru finanţare în cadrul apelului de proiecte nr. POR 2016/2/2.1.A, Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Prioritatea de investiţii 2.1 - Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Programul finanţează, printre altele, lucrări de construire/ extindere/ modernizare a spaţiilor de producţie/ prestare de servicii ale microîntreprinderilor, inclusiv a utilităţilor de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, dar şi achiziţia de echipamente tehnologice, utilaje, instalaţii de lucru, mobilier, echipamente informatice, birotică, etc. Sunt prevăzute, de asemenea, finanţări în surse alternative de energie - energia solară eoliană, hidroenergia sau energia geotermală. "Sprijinirea mediului de afaceri ne preocupă permanent. Este unul dintre obiectivele asumate prin programul de guvernare şi mă bucur că putem răspunde nevoilor IMM-urilor inclusiv cu ajutorul banilor europeni. Dotarea, modernizarea, extinderea capacităţii de producţie a IMM-urilor înseamnă sprijin pentru ca ele să devină mai competitive şi să poată crea mai multe locuri de muncă", a declarat Rovana Plumb.
Şase mari proiecte de infrastructură în domeniul gestionării apei vor beneficia de investiţii în valoare de 155 milioane de euro din Fondul de Coeziune, în scopul îmbunătăţirii colectării, tratării şi distribuţiei apei în întreaga ţară, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. "Politica de coeziune investeşte pentru ca fiecare cetăţean să aibă în permanenţă acces la apă curată, protejându-se astfel, în acelaşi timp, atât sănătatea acestora, cât şi mediul înconjurător", a declarat comisarul pentru politică regională, Corina Creţu. Cele şase proiecte cuprind: 18 milioane de euro pentru, printre altele, construcţia şi renovarea a 18 puţuri de adâncime şi a trei staţii de tratare a apei în judeţul Argeş, pentru aproximativ 200.000 de persoane ca beneficiari finali; 6,3 milioane de euro pentru renovarea a două rezervoare şi pentru construcţia a 10 noi kilometri din reţeaua de distribuţie a apei, în judeţul Dâmboviţa; 21 de milioane de euro pentru lucrări în judeţul Maramureş în vederea extinderii reţelei de distribuţie a apei cu aproximativ 60 de km, de care vor beneficia 230.000 de locuitori; 46 de milioane de euro pentru construcţia şi modernizarea a 7 staţii de tratare a apei în judeţul Prahova, având ca beneficiari 167.000 de locuitori. De asemenea, 12,6 milioane de euro vor fi folosiţi pentru un acces mai bun la apă potabilă în judeţul Satu Mare, în principal prin forarea a patru puţuri de adâncime şi extinderea reţelei de canalizare cu 40 de km; 51 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea accesului la apă pentru 179.000 de locuitori din judeţul Vaslui, proiectul, care are în vedere zonele urbane ale localităţilor Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti, presupune construirea şi renovarea a peste 130 de kilometri din reţeaua de alimentare cu apă. În urmă cu două săptămâni, Reprezentanţa Comisiei Europene în România anunţa că două proiecte de modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, ce vor fi implementate în judeţele Arad şi Mehedinţi, au primit o alocare financiară de circa 66,5 milioane de euro din Fondul de Coeziune.
Pagina 135 din 234