M.C.M.

M.C.M.

La New York există Trump Tower, iar în marile oraşe ale lumii există hotelurile Trump. De acum încolo va exista şi satul Trump, un cătun din India care şi-a schimbat numele pentru a-l omagia pe preşedintele american, relatează AFP.La New York există Trump Tower, iar în marile oraşe ale lumii există hotelurile Trump. De acum încolo va exista şi satul Trump, un cătun din India care şi-a schimbat numele pentru a-l omagia pe preşedintele american, relatează AFP.Marora, o localitate săracă şi rurală din statul Haryana (nord), vecin cu New Delhi, s-a redenumit vineri "satul Trump", gest care se vrea un omagiu pentru liderul de la Casa Albă, cu câteva zile înainte de deplasarea în SUA a prim-ministrului indian Narendra Modi.O pancartă gigantică cu mesajul "Bine aţi venit în satul Trump", pe care se află o fotografie a miliardarului american surâzător, a fost dezvelită în cătun. Postere cu locatarul de la Casa Albă sunt dispuse peste tot prin micul sat de circa 20 de case de pământ.Chiar dacă ceremonia de schimbare a numelui a fost prezidată de şefii comunităţii şi de un ONG indian, numele "Trump" nu este încă unul oficial, pentru că guvernul nu s-a exprimat în acest sens.Localnicul Aziz Ahmed nu se îndoieşte că noul nume ve rămâne în uz."Oamenii îl vor numi satul Trump. Toată lumea din sat este foarte mulţumită", a declarat el.Ideea a venit din partea fondatorului unui ONG care colaborează cu locuitorii pentru a instala toalete în localitate, care a sugerat-o consiliului local. Bindeshwar Pathak spune că a avut această inspiraţie cu prilejul unei vizite recente în SUA. "Eram pe cale să ţin un discurs acolo şi mi-am zis: 'De ce să nu botezăm satul cu numele Trump?'", a povestit el pentru AFP.Aliată veche a Uniunii Sovietice şi apoi a Rusiei, India s-a apropiat progresiv de SUA de la începutul secolului. Gigantul demografic de 1,25 de miliarde de locuitori încearcă să atragă investiţii străine în ţara sa şi să stabilească legături comerciale cu Occidentul.În cadrul acestei apropieri a relaţiilor dintre Washington şi New Delhi, prim-ministrul Narendra Modi efectuează duminică şi luni o vizită în SUA, prilej cu care se va întâlni pentru prima dată cu preşedintele american Donald Trump.

Coreea de Nord a afirmat recent că a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală, o etapă crucială spre realizarea obiectivului său de a putea ameninţa Statele Unite ale Americii cu arma nucleară, transmite AFP.Coreea de Nord a afirmat recent că a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală, o etapă crucială spre realizarea obiectivului său de a putea ameninţa Statele Unite ale Americii cu arma nucleară, transmite AFP.Testul 'istoric' cu o rachetă Hwasong-14 a fost supervizat de liderul nord-coreean Kim Jong-Un, a anunţat într-un buletin special o prezentatoare a televiziunii de la Phenian.Coreea de Nord este 'o forţă nucleară puternică', dotată cu 'o foarte puternică rachetă balistică intercontinentală ce poate lovi în orice loc din lume', a adăugat prezentatoarea.'Testul reuşit al unei rachete balistice intercontinentale (...) este o realizare majoră în istoria republicii noastre', se mai spune în ediţia specială.Televiziunea de la Phenian a difuzat de asemenea imagini cu ordinul olograf prin care Kim Jong-Un a comandat efectuarea acestui test.Testul, efectuat chiar de Ziua naţională a SUA, se înscrie într-o lungă serie de tiruri cu rachete care încalcă numeroase rezoluţii internaţionale, însoţite de sancţiuni, ce interzic Phenianului să-şi dezvolte programele balistic şi nuclear.Coreea de Nord, care a întreprins cinci teste nucleare şi dispune de un mic arsenal de bombe atomice, caută să se doteze cu rachete balistice intercontinentale susceptibile să atingă teritoriul american.Phenianul justifică acest program prin ameninţarea pe care ar constitui-o pentru existenţa sa politica SUA, care au desfăşuraţi 28.000 de militari în Coreea de Sud.Testul, care a fost reperat de armatele sud-coreeană, japoneză şi americană, a provocat şi reacţia preşedintelui american Donald Trump.'Tipul ăsta n-are nimic mai bun de făcut în viaţă?', a scris Trump pe Twitter despre liderul nord-coreean Kim Jong-Un. 'Greu de crezut că Coreea de Sud şi Japonia vor tolera asta mult timp. Poate China va face un gest puternic cu privire la Coreea de Nord şi va pune capăt acestei absurdităţi o dată pentru totdeauna!', a adăugat preşedintele american.

Numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică a crescut cu aproape 11%, la peste 3,84 milioane, în primele cinci luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, în timp ce numărul înnoptărilor a urcat cu 5,4%, la 7,38 milioane, informează Institutul Naţional de Statistică (INS).Numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică a crescut cu aproape 11%, la peste 3,84 milioane, în primele cinci luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, în timp ce numărul înnoptărilor a urcat cu 5,4%, la 7,38 milioane, informează Institutul Naţional de Statistică (INS).'Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie — 31 mai 2017 au însumat 3,848 milioane, în creştere cu 10,9% faţă de cele din perioada 1 ianuarie — 31 mai 2016. Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 76,2%, în timp ce turiştii străini — 23,8% , ponderi similare cu cele din perioada similară din 2016. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,8% din total turişti străini), iar din aceştia 84,5% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene', se arată într-un comunicat al INS.Potrivit sursei citate, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 7,385 milioane, în creştere cu 5,4%.'Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 76,5% în perioada 1 ianuarie — 31 mai 2017, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 23,5%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,2% din total turişti străini), iar din aceştia 83,3% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii a fost de 1,9 zile, atât la turiştii români, cât şi la turiştii străini', conform INS.Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, în primele cinci luni, a fost de 23,3% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă ianuarie-mai 2016.Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave (40,2%), hoteluri (29,6%), hanuri (18,7%), vile turistice (17,4%) şi hosteluri (17,2%).'Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (103.300), Italia (89.000), Israel (87.900), Franţa (58.000), Regatul Unit (57.500). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie — 31 mai 2017 de 4,288 milioane, în creştere cu 24,1% faţă de perioada 1 ianuarie — 31 mai 2016. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (90,3%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 56,5% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (26,5%), Ungaria (21,8%), Italia (10,4%), Germania (8,4%), Franţa (5,1%) şi Regatul Unit (4,9%)', menţionează sursa citată.Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au urcat cu 25%, la 7,41 milioane. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 69% din numărul total de plecări.În luna mai 2017, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, atât sosirile, cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creşteri cu 10,6%, respectiv cu 0,2%.Comparativ cu luna mai 2016, la punctele de frontieră s-au înregistrat creşteri atât la sosirile vizitatorilor străini, cu 19,3%, cât şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români, cu 13,9%.

Falsurile de bancnote româneşti expertizate la Banca Naţională a României (BNR) au totalizat 6.985 bucăţi, în creştere cu 56% faţă de anul 2015, se arată într-un raport al BNR.Falsurile de bancnote româneşti expertizate la Banca Naţională a României (BNR) au totalizat 6.985 bucăţi, în creştere cu 56% faţă de anul 2015, se arată într-un raport al BNR."Din numărul total de bancnote false, 60 au fost capturate de poliţie în cursul unor acţiuni specifice, înainte de a fi puse în circulaţie, 6.925 falsuri fiind depistate în circulaţie (cu 58% mai multe decât în anul 2015). Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, cu 5.660 bucăţi", se arată în document.Potrivit acestuia, pe locul al doilea s-a situat bancnota de 10 lei, cu un număr de 1.084 falsuri, iar pe locul al treilea, bancnota de 50 lei, cu un număr de 150 falsuri.Numărul de falsuri la 1 milion de bancnote autentice în circulaţie a fost de 5,2 bucăţi, faţă de 3,7 bucăţi în anul 2015.

Valoarea facturilor plătite pe fonduri nerambursabile se ridică, la ora actuală, la 800 de milioane de euro, sumă care se va regăsi în declaraţia de cheltuieli ce va fi solicitată spre rambursare imediat după acreditarea Autorităţilor de management, a declarat recent într-o conferinţă de specialitate, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene"În ceea ce priveşte accesul la fondurile europene, inclusiv la instrumentele financiare de care are nevoie mediul de business, acestea vor fi cu siguranţă puse la dispoziţia dumneavoastră. Vrem să avem o deschidere totală, să existe transparenţă, dar în acelaşi timp vrem să existe o simplificare a procedurilor. Noutatea cu care vrem să venim pe piaţa instrumentelor financiare am preluat-o ca model din Germania. În spaţiul public există anumite discuţii legate de rambursarea fondurilor europene nerambursabile. Din 28 de aprilie, s-a transmis către Autoritatea de Audit din România tot ceea ce înseamnă pachete în vederea desemnării. Desemnarea este necesară pentru ca România să poată să ceară bani de la Uniunea Europeană şi să se întoarcă în România. Desemnarea nu este neapărat necesară atunci când vorbim despre obligaţiile pe care le are statul în ceea ce priveşte plata către beneficiari şi ea se realizează în fiecare zi. Avem plătite până în momentul de faţă facturi de 800 de milioane de euro care se vor regăsi în declaraţia de cheltuieli ce va fi solicitată spre rambursare imediat după acreditare", a subliniat Plumb.Conform ministrului Fondurilor Europene, Autoritatea de Audit solicită multe adăugiri faţă de regulamentele europene, dar până la sfârşitul lunii august este în plan lansarea un pachet integrat privind simplificarea procedurilor birocratice faţă de completarea documentelor de finanţare."Vreau să vă spun că misiunile de audit şi procedura de acreditare în baza noilor regulamente ale Uniunii Europene — 1013 şi 1014 pentru Fondul Social European, sunt respectate de către tot ceea ce înseamnă componenta fondurilor europene din cadrul Ministerului Dezvoltării. M-am opus cu fermitate la solicitările Autorităţii de Audit care vor cât mai multe adăugiri faţă de regulamentele europene. În cursul zilei de luni vom avea o discuţie finală şi sper ca acest lucru să se finalizeze şi să avem autorităţile management acreditate în România. Este un lucru foarte important, vrem ca fondurile europene, inclusiv instrumentele financiare, să fie aproape de dumneavoastră. Vrem să fim parteneri, nicidecum să introducem componentă suplimentară de birocraţie. Vrem să debirocratizăm şi acest lucru vreau să vă asigur că se va întâmpla. Este inadmisibil ca, în calitate de beneficiar, ca să depui o aplicaţie trebuie să completezi nu ştiu câte criterii şi nu ştiu câte cerinţe. Suntem în plin proces de simplificare şi cred că, până la sfârşitul lunii august, vom ieşi cu acest pachet de simplificări. Vrem să le lansăm ca un pachet integrat', a explicat Rovana Plumb.Aceasta a adăugat că "tot ceea ce înseamnă beneficiar trebuie să aplice pe fondurile europene, iar în ceea ce priveşte infrastructura pe Programul Operaţional Regional, şi nu numai" şi că "nu vom mai solicita toate acele avize şi autorizaţii la depunerea aplicaţiei, ci le vom solicita în momentul în care se va face contractarea".Ministrul Fondurilor Europene a menţionat, totodată, că se va introduce un nou instrument de finanţare, intitulat "Micro-Mezanin", menit să finanţeze atât micro-întreprinderile, cât şi întreprinderile mijlocii."Ceea ce ne interesează pe noi, România, este ca proiectele depuse să-şi atingă obiectivele şi scopul pentru care au fost construite din punct de vedere economic şi social. Focusându-ne pe instrumentele financiare faţă de cele pe care dumneavoastră le cunoaşteţi, se introduce un nou instrument 'Micro-mezanin', ceea ce înseamnă că vrem să accesăm nu numai micro-întreprinderile, ci şi întreprinderile mijlocii de a putea accesa credite, astfel încât în situaţia în care ele nu vor putea fi rambursabile acestea să se poată transforma în acţiuni la nivelul fondurilor. Am constatat ex-ante pe baza unei analize făcute de BNR, că nevoia de finanţare pentru micro-întreprinderi, până în 2020, este de 940 de milioane de euro, iar pentru capitalul de risc, noi îl numim equity, este de 544 de milioane de euro. Vreau să rog sistemul bancar din România să fie alături de noi, să fim parteneri, să fie alături de dumneavoastră', a spus Plumb.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, a semnat un contract de finanţare de 18 milioane de euro pentru managementul deşeurilor în judeţul Constanţa, acesta fiind un proiect fazat, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei.Ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, a semnat un contract de finanţare de 18 milioane de euro pentru managementul deşeurilor în judeţul Constanţa, acesta fiind un proiect fazat, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei.Proiectul "Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Constanţa" este finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 — 2020 şi vizează continuarea lucrărilor începute prin POS Mediu 2007 — 2013."Finalizarea investiţiilor va conduce la dezvoltarea infrastructurii în judeţul Constanţa, care înseamnă inclusiv închiderea depozitelor neconforme, un lucru pe care ţara noastră şi l-a asumat prin Tratatul de Aderare în domeniul managementului deşeurilor", se arată în document.În cadrul proiectului este vizată construcţia a două staţii de tratare mecano-biologică în localităţile Tortoman şi Ovidiu şi construcţia unei staţii de sortare în localitatea Ovidiu, care va permite o capacitate suplimentară de reciclare pentru deşeuri solide de 178.000 tone/an.

Femeile care au avut cancer de sân renunţă la sarcină de multe ori, de teama să nu crească riscul de recidivă a bolii. Dar un studiu care a implicat peste 1.200 de femei, prezentat recent la o reuniune a American Society of Clinical Oncology (Societatea Americană de Oncologie Clinică, ASCO) la Chicago, arată acum că ele ar putea să aibă un copil fără a creşte riscul revenirii cancerului, relatează Reuters.Femeile care au avut cancer de sân renunţă la sarcină de multe ori, de teama să nu crească riscul de recidivă a bolii. Dar un studiu care a implicat peste 1.200 de femei, prezentat recent la o reuniune a American Society of Clinical Oncology (Societatea Americană de Oncologie Clinică, ASCO) la Chicago, arată acum că ele ar putea să aibă un copil fără a creşte riscul revenirii cancerului, relatează Reuters.''Aceste constatări oferă reasigurări supravieţuitoarelor cancerului de sân că a avea un copil după un diagnostic de cancer de sân poate să nu crească riscul de recidivă", a spus dr. Erica Mayer, expert în cancer de sân de la Dana Farber Cancer Institute, vorbind în numele ASCO.Dintre toate pacientele care au supravieţuit unui cancer, este cel mai puţin probabil ca femeile care au avut cancer mamar să aibă un copil după un astfel de diagnostic, în mare parte din cauza temerilor că producţia ridicată de hormoni în timpul sarcinii ar putea determina celulele cancerigene latente să înceapă să crească.Aceasta este o preocupare deosebită pentru femeile cu cancer de sân cu nivel ridicat de receptori de estrogen (ER-pozitiv), care este alimentat de hormonul estrogen. Femeile cu aceste tipuri de cancer iau blocante de estrogen timp de cinci şi, uneori, 10 ani pentru a ţine cancerul sub control. Pentru aceste femei, sarcina ar însemna să ia o pauză de la terapie, care s-a dovedit a bloca o recidivă.Studiul a inclus 1.207 femei sub 50 de ani care au fost diagnosticate cu cancer de sân non-metastatic înainte de 2008. Cele mai multe (57 la sută) au avut cancer de sân ER-pozitiv. Din total, 333 de femei au rămas însărcinate. Fiecare dintre aceste femei a fost comparată cu trei femei cu cancere similare care nu au rămas gravide.După aproximativ 10 ani de urmărire, nu a existat nici o diferenţă semnificativă în reapariţia cancerului între femeile care au avut un copil şi cele nu au avut unul.Constatările noastre confirmă faptul că sarcina după un cancer de sân nu ar trebui descurajată, chiar şi în cazul cancerului ER-pozitiv, a spus dr. Matteo Lambertini de la Institutul Jules Bordet din Bruxelles, care a condus studiul.În rândul femeilor cu cancere de tip ER-pozitiv, nu a existat nicio diferenţă în rata de supravieţuire. La femeile ale căror forme de cancer nu erau alimentate de estrogen, cele care au rămas însărcinate au avut riscuri de a muri mai mici cu 42% decât cele care nu au rămas gravide, sugerând că sarcina poate proteja de fapt împotriva reapariţiei bolii, a spus Lambertini.Mai multe cercetări sunt necesare pentru a înţelege efectele sarcinii la femeile ale căror cancere de sân sunt HER2 pozitiv — ceea ce înseamnă că acestea poartă proteine care le fac mai agresive — sau la femeile care moştenesc mutaţii în genele BRCA, au spus cercetătorii.

România ar putea intra în infringement pentru nerealizarea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate cu 50% până în 2020, urmând să plătească penalităţi până la 200.000 de euro pe zi din anul 2021, în condiţiile în care aplicarea taxării la groapă a deşeurilor cu 80 de lei pe tonă a fost suspendată de Guvern până în 2019, afirmă reprezentanţii Coaliţiei pentru Economie Circulară din România.România ar putea intra în infringement pentru nerealizarea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate cu 50% până în 2020, urmând să plătească penalităţi până la 200.000 de euro pe zi din anul 2021, în condiţiile în care aplicarea taxării la groapă a deşeurilor cu 80 de lei pe tonă a fost suspendată de Guvern până în 2019, afirmă reprezentanţii Coaliţiei pentru Economie Circulară din România."Ordonanţa de Urgenţă 48/2017, emisă de Guvernul României, fără consultare publică şi intrând în vigoare imediat, care modifică şi completează OUG 196/2005, privind Fondul pentru Mediu suspendă aplicarea taxării la groapă a deşeurilor, până în data de 1 ianuarie 2019. Prin această măsură forţată, după doar câteva luni de normalitate, depozitarea la groapă nu se mai penalizează, până în anul 2019, cu 80 de lei pe tona, generând efecte devastatoare asupra mediului înconjurător, asupra poziţiei României în statisticile europene şi asupra eforturilor de reciclare din România", se arată în comunicatul Coaliţiei.Potrivit sursei citate, poziţia surprinzătoare a Ministerului Mediului, "care pare că a uitat că principala sa obligaţie esteprotejarea mediului înconjurător şi a României de penalităţile de infringement" are ca efect direct accelerarea umplerii depozitelor de deşeuri şi aşa insuficiente, distrugerea a mii de hectare de teren şi afectarea pânzei freatice, conducând, în cele din urmă, "la îngroparea României sub un munte de gunoaie"."În timpul audierilor din Parlament, Ministrul Mediului a afirmat că 'pe noi ne interesează ca cetăţeanul să nu plătească dacă nu a fost informat şi nu ştie ce să facă' deşi, din aceeaşi funcţie de Ministru al Mediului, afirma în 2015, că 'taxa va fi introdusă pentru alinierea României la normele europene — "de.eu zero", adică orice produs devenit de.eu să reintre în circuitul de refolosire şi să redevină materie primă.' Această ordonanţă tolerează, în detrimentul intereselor de mediu ale României, incapacitatea primăriilor de a oferi infrastructura de colectare separată, permiţându-le să arunce toate deşeurile la groapa, inclusiv resursele reciclabile", afirmă reprezentanţii Coaliţiei pentru Economie Circulară din România.În opinia acestora, Ministerul Mediului ar fi trebuit să se asigure că toate autorităţile publice locale implementeazăconsecvent măsurile de protecţie a mediului: de la colectarea selectivă a deşeurilor municipale până la amendarea drastică a celor care aruncă deşeurile necontrolat.Taxa de 80 de lei pe tonă, prin care se urmăreşte reducerea cantităţii deşeurilor depozitate, încurajarea colectării selective a deşeurilor şi reciclarea, capitole la care România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017, după o amânare de 3 ani.Coaliţia pentru Economie Circulara din România consideră că prin suspendarea acestei penalităţi, România se îndreaptă într-o direcţie total opusă pachetului European de Economie Circulară aprobat şi de Senat prin Hotărârea nr 3/2016 precum şi eforturilor depuse la nivel european pentru devierea depunerii la groapă a deşeurilor şi creşterea gradului de reciclare a deşeurilor."Suntem singura ţara din Uniunea Europeana care încurajează depozitarea deşeurilor la groapa. Este o evidenţă de necontestat ca introducerea acestei măsuri penalizatoare şi creşterea graduală a valorii acesteia a dus, în toate statele membre ale UE, fără excepţie, la creşterea gradului de reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale, crearea de resurse pentru economie precum şi noi locuri de muncă. Trecerea la obiectivele prevăzute în foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor ar putea crea peste 34.200 de noi locuri de muncă. Practic, în acest moment, prin încurajarea depozitării, infringementul pentru nerealizarea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate cu 50% până în 2020 nu mai poate fi evitat, din 2021 România urmând să plătească până la 200.000 de euro/zi", se arată în comunicatul Coaliţiei.Coaliţia este o iniţiativa privată, apolitică, deschisa către toţi actorii implicaţi în economia circulară. Coaliţia nu este încă o entitate înregistrată juridic. Membrii Coaliţiei susţin voluntar cu expertiza şi resurse realizarea unor opinii comune cu privire la implementarea Economiei Circulare în România.106 companii au aderat la această iniţiativă privată, cu un număr de angajaţi de peste 14.000 şi o cifră afaceri de pestepeste 5 miliarde de lei.

O treime din economiile românilor stau în depozite overnight la o dobândă zero, în timp ce în 2010 era un procent de 20%, a declarat Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management, într-un clip publicat pe pagina de Youtube a Bursei de Valori Bucureşti (BVB).O treime din economiile românilor stau în depozite overnight la o dobândă zero, în timp ce în 2010 era un procent de 20%, a declarat Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management, într-un clip publicat pe pagina de Youtube a Bursei de Valori Bucureşti (BVB).'Dacă ne uităm la datele Băncii Naţionale, undeva la 60 miliarde lei din banii populaţiei stau în depozite overnight (conturi curente, depozite la vedere n.r.). Acei bani sunt sacrificaţi, pentru că nu câştigă nimic, nu aduc niciun fel de valoare nici pentru ei şi nici pentru economie în ansamblul ei. În 2010, aproximativ 20% din economiile românilor erau în depozite overnight, acum acest procent este la 35%. Este un procent enorm. O treime, practic, din avuţia românilor stă în depozite overnight la o dobândă de zero. Vă puteţi imagina, în timp, ce pierdere de capital pentru români şi pentru economie în ansamblul ei înseamnă acest lucru? La companii, este mai complicat', a spus Purcărea.Potrivit acestuia, aproximativ 2/3 din banii companiilor sunt în depozite overnight.'Dacă comparăm tot cu 2010, atunci acest procent era sub 50%. Nu înţeleg exact care este explicaţia. Posibil ca şi dobânzile foarte mici care sunt în acest moment să ducă la o oarecare lipsă de interes în a plasa banii în depozite cu un orizont mai lung sau din lipsa implicării sau a unor cunoştinţe de a face altceva mai mult cu acei bani. Un depozit bancar, în acest moment, aduce un randament în jur de 1%. Să ne uităm la un instrument simplu, titlurile de stat. Acum, titlul de stat la 10 ani are un randament de 3,7%. Deja între 1 şi 3,7% este o diferenţă fantastic de mare. Dacă ne uităm la alte active un pic mai complexe, mai riscante, cum ar fi acţiunile, acolo vorbim de un alt potenţial de randament care ar schimba semnificativ profilul avuţiei. Anul acest bursa din România a crescut 18%, beneficiind de un mediu macroeconomic foarte bun, creşterea economică de 5,7%, şi asta s-a văzut în valoarea acţiunilor de la bursă care au crescut fantastic de mult. Este păcat că noi nu participăm la această creştere economică atât de mult cât am putea', a precizat oficialul BRD Asset Management, Management.

Pagina 172 din 234