M.C.M.

M.C.M.

Peste 260.000 de copii şi adolescenţi cu vârste sub 18 ani au ajuns, în perioada 1990 - 2010, la departamentele de urgenţă ale spitalelor din Statele Unite din cauza rănilor cauzate de beţişoarele de urechi, conform unui studiu realizat recent, citat de Reuters. Zilnic, în medie, 36 de copii sunt aduşi de părinţi la camerele de gardă ale unităţilor medicale din SUA din cauza folosirii necorespunzătoare a acestor obiecte de igienă, majoritatea pacienţilor având sub 8 ani, notează cercetătorii.
Oamenii de ştiinţă au efectuat o analiză a datelor provenind de la Sistemul Electronic Naţional de Supraveghere a Accidentărilor din Statele Unite (National Electronic Injury Surveillance System — NEISS), care cuprinde informaţii reprezentantive la nivel naţional de la departamentele de urgenţă din cadrul spitalelor pentru a estima numărul de răniri cauzate în cazul copiilor de utilizarea beţişoarelor pentru urechi.
''(Cercetarea — n.r.) subliniază concepţia greşită potrivit căreia adulţii şi copiii trebuie să-şi cureţe canalul auricular acasă'', a susţinut autorul principal al studiului, dr. Kris Jatana, medic pediatru specializat în tratarea bolilor de urechi, nas şi faringe la Spitalul de Pediatrie din Columbus, Ohio. "Deşi aplicatoarele cu vârful din bumbac par inofensive la prima vedere, folosirea lor pentru curăţarea urechilor implică numeroase riscuri potenţiale", a subliniat acesta.
Jatana şi colegii săi notează în numărul din ''Journal of Pediatrics'' din această lună că beţişoarele de urechi au fost create în anii '20 pentru curăţarea urechilor bebeluşilor, însă de atunci au existat dovezi ale riscurilor pe care le implică utilizarea acestora.
Cercetătorii estimează că în total 263.338 de copii cu vârste sub 18 ani au ajuns la departamentele de urgenţă ale spitalelor din Statele Unite între anii 1990 şi 2010 din cauza rănilor cauzate de beţişoarele de urechi. Circa 40% dintre vizite erau ocazionate de prezenţa unor corpi străini în urechile copiilor, aproximativ 35% de sângerări, iar circa 17% de dureri la acest nivel.
În urma consultaţiilor, aproximativ 30% dintre copii au fost diagnosticaţi cu prezenţa unor corpi străini în urechi, un sfert au fost diagnosticaţi cu perforaţie de timpan, iar circa 23% cu traumatisme ale ţesuturilor moi ale urechii.
Aproximativ 67% dintre cazuri au vizat copii cu vârste de până la 8 ani, circa 40% dintre aceştia având sub 3 ani, mai arată sursa citată.
Aproape toate accidentele s-au petrecut în locuinţe şi au fost cauzate în timpul curăţării urechilor, notează cercetătorii.
''Am aflat de-a lungul anilor că practica de a introduce aceste produse în urechi nu este sigură'', a menţionat Jatana. Medicul îi sfătuieşte pe părinţi să cureţe urechile copiilor cu apă şi săpun.
De asemenea, pentru evitarea accidentelor cauzate de aceste obiecte, specialiştii recomandă ca părinţii să îndepărteze din urechile copiilor doar ''ceara care se poate vedea'', după cum a declarat pentru Reuters dr. Alyssa Hackett, medic orelist în cadrul spitalului Mount Sinai din New York, care nu a fost implicată în acest studiu. ''În general, canalele auriculare se curăţă, cu excepţia cazurilor în care ceara se împinsă în interior'', a completat aceasta.

Uniunea Europeană a dat recent undă verde finală pentru scutirea de vize a cetăţenilor ucraineni pentru şederile pe termen scurt, de maximum 90 de zile, pe teritoriul său, o măsură foarte aşteptată în Ucraina, transmite AFP.
Ea urmează să intre în vigoare în curând, după validarea formală de către Consiliul European şi Parlamentul European.
Toţi ucrainenii care deţin paşaport biometric se vor putea deplasa într-un stat din UE pentru o perioadă maximă de 90 de zile într-un interval de 180 de zile, în scop de afaceri, turistic ori pentru a-şi vizita familia sau prieteni, fără a avea însă drept de muncă.
Exceptarea de viză se aplică în toate statele UE — mai puţin în Marea Britanie şi Irlanda—, precum şi în Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.
Uniunea Europeană a însoţit totuşi liberalizarea vizelor de garanţii, o clauză permiţând reintroducerea lor rapidă în cazuri excepţionale, în caz de presiune migratorie puternică sau dacă un număr mare de ucraineni rămân pe teritoriul UE după expirarea autorizaţiei de şedere.
La sfârşitul lunii martie a intrat în vigoare scutirea de viză pentru cetăţenii din Georgia, în timp ce Kosovo şi Turcia speră să obţină măsuri similare.

Opt studenţi chinezi se vor izola timp de 365 de zile într-un laborator închis care simulează mediul lunar, a anunţat media de stat, o nouă etapă pe calea realizării ambiţiei Beijingului de a trimite oameni pe Lună, relatează AFP.
Patru studenţi ai universităţii chineze din Beijing, specializată în cercetare astronautică, au intrat recent într-un modul de 160 mp numit Yuegong-1 (Palatul lunar — 1), a anunţat agenţia chineză Xinhua.
Aceşti studenţi vor trăi în acest laborator izolat pentru a simula o misiune lungă autonomă, fără niciun fel de aport exterior, potrivit sursei citate.
Deşeurile umane vor fi tratate prin biofermentaţie, iar plante şi legume experimentale vor fi cultivate cu ajutorul unor derivaţi din deşeurile alimentare şi menajere.
China nu intenţionează să trimită astronauţi pe Lună în următorii cel puţin zece ani, dar acest experiment o ajută să pregătească o şedere prelungită a exploratorilor pe astrul lunar.
Doi bărbaţi şi două femei au intrat recent în laborator pentru o primă şedere de 60 de zile. Ei vor fi înlocuiţi de un alt grup de patru persoane, care vor rămâne 200 de zile. Apoi primii vor reveni pentru o ultimă perioadă de 105 zile, ceea ce va face ca perioada totală petrecută în laborator să fie de un an de zile.
"Palatul lunar" dispune de două module pentru culturi vegetale, dar şi de un spaţiu de locuit. Acesta măsoară 42 de metri pătraţi şi conţine patru zone de somn, o sală comună, o sală de baie, o cameră dedicată tratării deşeurilor şi o alta pentru creşterea animalelor.
"Eu voi avea în sarcină tratarea deşeurilor solide, a urinei, recoltarea cerealelor şi prepararea meselor", a explicat un student la televiziunea publică CCTV. Ceilalţi colegi se vor ocupa de culturile vegetale, monitorizarea medicală sau inventarierea materialelor.
"Palatul lunar" este cea de a treia bază autonomă locuită de gen din lume şi prima concepută în China.
China investeşte miliarde de euro în programele sale spaţiale, conduse de armată, pentru a încerca să ajungă din urmă Europa şi SUA, notează AFP.
La sfârşitul lui aprilie, prima navă cargo spaţială chineză a reuşit să acosteze la laboratorul spaţial Tiangong-2. Acesta reprezintă prima etapă către dezvoltarea, prevăzută să aibă loc în 2022, a unei staţii spaţiale cu echipaj uman.

Persoanele care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, dar ai căror copii sunt cetăţeni ai Uniunii, pot obţine drept de rezidenţă şi beneficii sociale în blocul comunitar prin calitatea de părinte al unui minor cu cetăţenie europeană, a decis recent Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), cu sediul la Luxemburg, transmite DPA.
CEJ a stabilit că, în cazurile în care un copil are un părinte cu cetăţenie europeană, iar celălalt fără cetăţenie UE, obligarea celui din urmă să părăsească teritoriul UE ar putea forţa şi plecarea copilului, ceea l-ar priva pe minor de drepturile de care se bucură în calitate de cetăţean al Uniunii.
Chiar şi în situaţia în care părintele cu cetăţenie europeană poate şi este dispus să îşi asume singur responsabilitatea îngrijirii copilului, separarea de părintele fără cetăţenie europeană poate dăuna bunăstării copilului, consideră Curtea.
Potrivit deciziei sale, în astfel de situaţii părintele care nu deţine cetăţenie UE va trebui să aducă dovezi despre existenţa unei relaţii de dependenţă între el şi copilul.
Cazul a fost adus în atenţia CEJ de Olanda, unde opt femei ai căror copii sunt cetăţeni olandezi, dar care nu deţin paşaport UE sau permis de rezidenţă olandez, au contestat decizia justiţiei naţionale de a le refuza cererile de asistenţă socială şi indemnizaţii pentru copii.

România se află printre cele mai afectate 10 ţări, în urma atacului cibernetic de tip ransomware "WannaCry", produs vineri şi care a cauzat probleme mai multor instituţii şi organizaţii internaţionale din 74 de ţări, susţin specialiştii Kaspersky Lab, într-un comunicat de presă.
"Pe 12 mai, un atac ransomware masiv a lovit organizaţii din întreaga lume. Cercetătorii Kaspersky Lab au analizat datele şi sunt în măsură să confirme că subsistemele de protecţie ale companiei au detectat cel puţin 45.000 de tentative de infectare în 74 de tari, majoritatea în Rusia. România se află printre cele mai afectate 10 ţări. Programul ransomware infectează victimele, profitând de o vulnerabilitate Microsoft Windows, descrisă şi rezolvata în Microsoft Security Bulletin MS17-010. Exploit-ul folosit, "Eternal Blue", a fost dezvăluit in cazul Shadowbrokers din 14 aprilie. Odată ajunşi în sistem, atacatorii instalează un rootkit, care le permite să descarce programul pentru a cripta datele. Malware-ul criptează fişierele. Ulterior, sunt afişate un mesaj în care se solicită 600 de dolari în Bitcoin, şi wallet-ul, iar răscumpărarea creşte în timp", se arată în comunicatul citat.
Potrivit experţilor Kaspersky Lab, aceştia încearcă, în prezent, să stabilească dacă este posibilă decriptarea datelor criptate în timpul atacului, pentru a dezvolta un instrument de decriptare cât mai curând posibil.
În acest context, producătorul de soluţii de securitate cibernetică recomandă o serie de măsuri pentru a reduce riscul infectării dispozitivelor, precum: instalarea patch-ului oficial de la Microsoft, care rezolvă vulnerabilitatea folosită în acest atac, activarea soluţiilor de securitate în fiecare nod de reţea, scanarea terminalului, procedura de reboot a sistemului, dacă se detectează MEM: Trojan.Win64.EquationDrug.gen şi, nu în ultimul rând, utilizarea serviciilor de raportare privind informaţiile despre ameninţări, disponibile pentru clienţi.
Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) a anunţat recent, într-un comunicat de presă, că un număr de 10 sisteme de operare şi de tip server Windows sunt pasibile de a fi afectate de noua variantă de ameninţare ransomware "WannaCry", care a dus la numeroase probleme tehnice, în ultimele 24 de ore, în mai multe organizaţii şi instituţii din întreaga lume.
După analiza experţilor CERT-RO, lista sistemelor de operare pasibile de a fi afectate de această ameninţare, în cazul în care nu au fost actualizate, sunt: Microsoft Windows Vista SP2, Microsoft Windows Server 2008 SP2 şi R2 SP1, Microsoft Windows 7, Microsoft Windows 8.1, Microsoft Windows RT 8.1, Microsoft Windows Server 2012 şi R2, Microsoft Windows 10, Microsoft Windows Server 2016, Microsoft Windows XP şi Microsoft Windows Server 2003.
Vineri, un atac informatic "la nivel global" şi calificat ca "incident major" de către Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie (NHS) a blocat calculatoarele a numeroase spitale din această ţară, un atac similar înregistrând şi mari companii spaniole, printre care Telefonica, a transmis AFP. Acest virus criptează datele existente pe un computer, cu scopul de a cere proprietarului o răscumpărare în schimbul unei chei de deblocare.
Atacul ar fi unul "la nivel global" şi ar atinge organizaţii din Australia, Belgia, Franţa, Germania, Italia şi Mexic, au indicat analişti de la Forcepoint Security Labs, într-un comunicat, precizând că este vorba de o "campanie majoră de e-mailuri răuvoitoare".
Potrivit agenţiei EFE, compania rusă Kaspersky de securitate informatică a estimat la peste 45.000 numărul atacurilor informatice cu virusul de tip ransomware, care au afectat vineri infrastructuri din cel puţin 74 de ţări.
În luna iulie a anului trecut, Poliţia naţională olandeză şi Europol au lansat proiectul "No More Ransom", cu scopul de a creşte nivelul de colaborare dintre sectoarele public şi privat în lupta contra ransomware.
Un grup format din 13 ţări s-a alăturat proiectului global "No More Ransom", acestea fiind, în afară de Olanda: Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Columbia, Franţa, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Elveţia şi Marea Britanie.
Ransomware este un tip de programe malware care blochează computerele victimelor sau le criptează datele, solicitând plata unei răscumpărări, în schimbul recuperării controlului asupra dispozitivului sau a fişierelor afectate.


România se situează pe ultimul loc în UE din punct de vedere al sumelor cheltuite pe cap de locuitor pentru alocaţii destinate familiei şi copiilor, cu o sumă de 91 de euro în 2014, arată datele publicate recent de Oficiul european de statistică (Eurostat).
La nivelul UE, media cheltuielilor pentru alocaţii destinate familiei şi copiilor era de 651 de euro pe cap de locuitor în 2014.
Cheltuieli mai mari de 1.000 de euro pe cap de locuitor se înregistrau în Luxemburg (3.090 euro), Danemarca (1.668 euro), Suedia (1.368 euro), Finlanda (1.212 euro), Germania (1.132 euro), Austria şi Irlanda (1.060 euro). La polul opus cheltuieli mai mici de 200 de euro pe cap de locuitor se înregistrau în România (91 de euro), Bulgaria (112 euro), Lituania (135 de euro), Letonia (154 de euro), Croaţia (155 de euro), Polonia (166 de euro), Grecia (182 de euro) şi Portugalia (195 de euro).
În total, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit în 2014 peste 330 miliarde de euro sub formă de alocaţii pentru familie şi copii, dintre care 1,8 miliarde euro au fost cheltuiţi în România. La nivelul UE, alocaţiile pentru familie şi copii au reprezentat 8,6% din totalul prestaţiilor sociale, acest tip de alocaţii fiind devansate doar de alocaţiile pentru persoanele în vârstă (45,9% din totalul prestaţiilor sociale) şi alocaţiile pentru îngrijirea sănătăţii şi dizabilităţi (36,5%).
În rândul ţărilor membre UE, există trei state în care ponderea alocaţiilor pentru familii şi copii este aproape sau mai mare de 12% din totalul prestaţiilor sociale, respectiv Luxemburg (15,6%), Irlanda (13,1%) şi Ungaria (11,9%). La polul opus se situează Portugalia, Grecia şi Olanda unde ponderea alocaţiilor pentru familii şi copii în totalul prestaţiilor sociale era mai mică de 5%.
În România, alocaţiile pentru familii reprezintă 8,3% în totalul prestaţiilor sociale, adică peste media din zona euro (7,98%) şi în apropiere de media din UE (8,55%), fiind mai mare decât în ţări precum Polonia, Slovenia, Franţa, Belgia, Italia sau Spania.

Consiliul guvernatorilor Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB) a aprobat recent cererile pentru ca şapte noi state, inclusiv România, să se alăture acestei instituţii înfiinţate de China, astfel că numărul total al membrilor AIIB a ajuns la 77, transmite Reuters.
Cele şapte ţări ale căror candidaturi au fost aprobate sunt: România, Bahrein, Bolivia, Chile, Cipru, Grecia şi Samoa.
"Extinderea zonelor din care provin statele ale AIIB către Africa, Europa, America de Sud şi Asia arată nivelul angajamentului global al misiunii băncii şi ilustrează progresele înregistrate din momentul în care 20 de state au semnat memorandumul iniţial de înfiinţare a AIIB, cu mai puţin de trei ani în urmă", a declarat preşedintele AIIB, Jin Liqun.
Cu un capital autorizat de 100 de miliarde de dolari, Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB) intenţionează să stimuleze investiţiile în infrastructurile de transport, energie şi telecomunicaţii din Asia.
AIIB este văzută drept un rival pentru Banca Mondială şi Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB), instituţii financiare dominate de către statele occidentale.

''Like-urile'' primite la postările publicate pe reţelele de socializare nu îi fac pe oameni să aibă o părere mai bună despre propria persoană şi nici să se simtă mai bine dacă sunt trişti, potrivit rezultatelor preliminare ale unui studiu efectuat recent, informează Science Daily.
Descoperirile studiului realizat la scară mică au fost prezentate miercuri la conferinţa anuală a British Psychological Society din Brighton de Martin Graff din cadrul Universităţii din South Wales.
Pentru această cercetare, 340 de participanţi recrutaţi prin intermediul Twitter şi Facebook au completat chestionare individuale. În plus, acestora li s-a solicitat să declare în ce măsură erau sau nu erau de acord cu 25 de afirmaţii privind impactul aprecierilor din media de socializare, precum ''Atenţia pe care o primesc din social media mă face să mă simt bine'' sau ''Consider că cineva este popular pe baza numărului de 'like-uri' pe care le primeşte''.
Analiza a demonstrat că participanţii care au declarat că ar face orice pentru a primi mai multe aprecieri (prin rugăminţi sau contra cost) erau mai predispuşi să aibă un nivel redus al stimei de sine şi să fie mai puţin încrezători.
Acelaşi lucru a fost observat şi în cazul celor care au recunoscut că au şters mesajele publicate orientându-se după numărul de aprecieri primite sau au ales o poză de profil ghidându-se după acelaşi considerent.
Rezultatele studiului arată, de asemenea, că ''like-urile'' primite nu îi fac pe oameni să aibă o părere mai bună despre propria persoană să nici nu îi fac să se simtă mai bine când sunt deprimaţi, mai arată sursa citată.
''Proliferarea utilizării reţelelor de socializare a condus la îngrijorări legate de efectele acesteia asupra sănătăţii noastre mentale. Deşi acesta este un studiu realizat la scară relativ mică, rezultatele indică faptul că modurile în care interacţionăm cu social media poate afecta ceea ce simţim şi nu întotdeauna într-un mod pozitiv'', a declarat Graff.

Elefanţii de Sumatra, Elephas maximus sumatranus, specie endemică aceste insule indoneziene, se confruntă cu un declin accelerat, în prezent în mediul natural trăind între 2.400 şi 2.800 de exemplare, fapt care-i plasează pe lista animalelor în pericol critic de dispariţie, conform organizaţiei World Wildlife Fund (WWF).
Nişte uriaşi blânzi şi adorabili, elefanţii de Sumatra pot ajunge până la 2,75 metri înălţime la greabăn şi pot cântări până la 5 tone. Aceste animale trăiesc în pădurile tropicale umede din Sumatra şi contribuie la menţinerea unui ecosistem sănătos pentru că se hrănesc cu o varietate mare de plante cărora le împrăştie apoi seminţele. Ei împart habitatul cu alte câteva specii ameninţate, precum rinocerul de Sumatra, tigrul şi urangutanul.
Principala ameninţare pentru elefantul de Sumatra este legată de pierderea habitatului din cauza defrişărilor în scopuri agricole, în special legate de producţia nesustenabilă de ulei de palmier. Uleiul de palmier este folosit în compoziţia a aproximativ 50% dintre produsele de pe rafturile supermarketurilor şi cu toate acestea trece neobservat, fiind doar unul dintre ingredientele ce se regăsesc în majoritatea alimentelor procesate.
Spre exemplu, americanii consumă cea mai mare cantitate de ulei de palmier atunci când mănâncă tăiţei instant. Aceşti tăiţei ieftini şi uşor de preparat sunt prăjiţi în ulei de palmier pentru a deveni crocanţi şi uscaţi. Multe produse pe bază de tăiţei instant conţin până la 20% ulei de palmier din greutatea totală. Din păcate, susţine WWF, multe dintre produsele pe bază de tăiţei instant nu sunt certificate pentru folosirea de ulei de palmier obţinut din recolte sustenabile.
O altă ameninţare cu care se confruntă elefanţii de Sumatra este braconajul. Aceste animale au colţii mai mici decât elefanţii africani, dar cu toate acestea îi tentează pe braconieri.
În cursul anului 2012 catalogarea elefantului de Sumatra a fost schimbată din "specie ameninţată" în "specie în pericol critic de dispariţie", după ce populaţia a scăzut la jumătate într-o singură generaţie — un declin pus în special pe seama pierderii habitatului. În Sumatra s-a produs cele mai agresive defrişări din habitatul elefanţilor asiatici, efectul direct fiind dispariţia elefanţilor din multe regiuni. Astfel, aproximativ două treimi din suprafaţa de pădure tropicală a insulei a fost defrişată în ultimii 25 de ani, şi aproape 70% din habitatul elefanţilor de Sumatra a fost pierdut într-o singură generaţie. În provincia Riau din Sumatra, defrişările excesive au dus la pierderea a 80% din populaţia de elefanţi în ultimii 25 de ani.
Din cauza defrişărilor rapide din Sumatra, elefanţii ajung din ce în ce mai des să intre în contact cu oamenii, apropiindu-se de aşezări în căutare de hrană. Astfel animalele ajung să distrugă culturi şi chiar să dărâme case şi adăposturi şi uneori chiar să rănească sau chiar să ucidă oameni. Familiile afectate de astfel de incidente se răzbună şi otrăvesc sau împuşcă elefanţii, iar spirala violenţei nu se va sfârşi decât după dispariţia completă a acestei specii endemice, mai avertizează WWF.

Oamenii de ştiinţă au fabricat cărămizi din "pământ marţian" artificial, anticipând ziua în care oamenii vor începe construcţia de colonii pe planeta roşie, potrivit unui studiu publicat recent în revista Scientific Reports.
O echipă de ingineri a Universităţii California, din San Diego, şi-a procurat o cantitate de pământ conceput de NASA care imită proprietăţile solului marţian. Ambiţia ei declarată este de a fabrica cărămizi de origine exclusiv marţiană pentru viitoarele construcţii de pe planeta roşie.
"Cei care vor merge pe Marte sunt incredibil de curajoşi, adevăraţi pionieri, şi ar fi o onoare pentru mine să fiu fabricantul lor de cărămizi", a explicat Yu Qiao, din cadrul Universităţii California, autorul studiului.
Practic, cercetătorii au constatat că este suficient ca aceste blocuri de pământ roşiatic să fie presate puternic pentru a produce aceste cărămizi. Nimic altceva nu trebuie făcut, nici măcar ca acestea să fie tratate termic.
În stare presată, "solul marţian" devine dur ca o stâncă şi chiar mai rezistent decât betonul armat. Prin acest procedeu, cercetătorii au putut fabrica sute de cărămizi circulare de 3 milimetri grosime.
Adevăratul sol marţian ar putea fi astfel comprimat strat cu strat pentru a ridica un zid sau pentru a fabrica cărămizi mai groase, a sugerat Yu Qiao.
Alţi cercetători au imaginat construcţia de centrale nucleare pe Marte pentru a "găti" cărămizile sau transportul de pe Pământ a unor mari cantităţi de polimer, un "liant" destinat fabricării lor.
Rămâne evident de văzut dacă solul marţian veritabil va reacţiona ca solul artificial recreat de NASA, a mai spus Yu Qiao. Practic, numai testele la faţa locului vor putea valida această tehnică.
În 2012, robotul Curiosity al NASA a prelevat pentru prima dată eşantioane de nisip şi pulbere de pe planeta Marte, analizând, la faţa locului, compoziţia solului marţian, notează AFP.

Pagina 188 din 234