M.C.M.

M.C.M.

Slovenia este interesată să importe din România produse alimentare, care sunt de foarte bună calitate, a afirmat ambasadorul Sloveniei la Bucureşti, Mihael Zupancic, subliniind că a testat aceste produse personal, în călătoriile făcute în România.
Diplomatul sloven s-a întâlnit cu ministrul Agriculturii, şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în cadrul discuţiilor fiind abordate subiecte ce privesc schimburile comerciale dintre România şi Slovenia, ambele părţi apreciind că relaţiile bilaterale sunt foarte bune, iar comerţul este în creştere.
În prezent, cifra schimburilor comerciale dintre România şi Slovenia este situată în jurul valorii de 700 milioane de euro, atât ministrul Petre Daea cât şi ambasadorul Mihael Zupancic opinând că lucrurile pot fi îmbunătăţite în această privinţă.
"Ambasadorul a afirmat că Slovenia este interesată să importe din România produse alimentare, pe care le-a catalogat ca fiind de foarte bună calitate întrucât le-a testat personal în mare parte, în călătoriile pe care le-a făcut pe teritoriul României în decursul ultimului an şi jumătate. Totodată, Ambasadorul Sloveniei s-a arătat plăcut impresionat de faptul că a întâlnit oameni care au contact cu ţara sa natală, aceştia având diverse proiecte în derulare", se menţionează în comunicat.
La rândul său, ministrul Petre Daea a afirmat că România este interesată să identifice noi căi de colaborare cu Slovenia, astfel încât oamenii de afaceri din cele două state să se coreleze, în acest fel reuşindu-se o impulsionare a schimburilor comerciale îndeosebi în ceea ce priveşte domeniul agricol. Ambasadorul Sloveniei a apreciat potenţialul uriaş pe care îl are ţara noastră din punct de vedere agricol, suprafaţa României fiind de 11 ori mai mare decât a Sloveniei, iar 70% din acesta este acoperit de păduri, rămânând puţin teren cu destinaţie agricolă.
În cadrul întâlnirii cei doi oficiali au abordat teme ce vizează legea vânzării terenurilor agricole din România, situaţiile privind eventualitatea unui dublu standard în ceea ce priveşte produsele agroalimentare comercializate pe piaţa din vestul Europei, retrocedarea terenurilor agricole etc.
Cu privire la relaţiile dintre România şi Slovenia, ambasadorul Mihael Zupancic a apreciat că ar fi oportun ca în viitorul apropiat să aibă loc o întâlnire la nivel de miniştri ai Agriculturii, pentru a continua colaborarea în acest domeniu şi a identifica noi modalităţi pentru a îmbunătăţi relaţia dintre cele două state membre ale Uniunii Europene.

Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi găzduieşte luni, 20 martie, la ora 19:00, piesa de teatru "Străini în noapte" în regia lui Radu Beligan. Piesa este o comedie romantică scrisă de Eric Assous şi a fost tradusă în limba română de Radu Beligan şi de Liviu Dorneanu iar în rolurile principale îi întâlnim pe Florin Piersic şi pe Medeea Marinescu.
Florin Piersic joacă rolul lui Pierre, un bărbat în floarea vârstei care după o noapte petrecută într-un bar este condus acasă de Julietta, rol jucat de Medeea Marinescu, o femeie frumoasă şi tânără. Ea ştie cine este el şi tocmai de aceea şi-a propus să-l însoţească în apartamentul lui, iar el este cel care află în acea seară un lucru care îi va schimba viaţa. Dar până la dezvăluirea marelui secret, Julietta mărturiseşte mai întâi că este prostituată şi îi cere bani, apoi că de fapt este reporter şi că face cercetări pentru următorul articol, însă aceste întorsături de situaţie sunt menite să ne dezvăluie cine sunt cele două personaje cu adevărat. Muzica şi ilustraţia muzicală este oferită de Ionuţ Stefănescu, decorul este realizat de Puiu Antemir iar costumele sunt create de Irina Schrotter. Biletele se găsesc la casa de bilete a sălii de spectacol iar preţul unui bilet este de 80 de lei.

Una din cinci persoane la nivel global consideră că femeile sunt inferioare bărbaţilor şi ar trebui să stea acasă, precum şi că bărbaţii sunt mai capabili la locurile de muncă şi la studii, relevă un studiu realizat de institutul Ipsos MORI.
Aproape toate cele 17.550 persoane intervievate au fost de acord că bărbaţii şi femeile ar trebui să aibă drepturi egale, însă trei din patru respondenţi consideră că femeile se confruntă în continuare cu inegalitate socială, politică şi financiară.
"Este încurajator faptul că majoritatea atât a bărbaţilor, cât şi a femeilor la nivel global cred în egalitatea de şanse (...) însă, în acelaşi timp, majoritatea consideră că nu putem vorbi încă de o reală egalitate a drepturilor", a comentat Kully Kaur-Ballagan, director al Ipsos MORI.
În 24 de ţări, printre care Brazilia, Canada, Rusia, Marea Britanie, India şi Suedia, peste jumătate dintre intervievaţi s-au descris ca "feminişti", dar un sfert s-au declarat "speriaţi" să-şi susţină opiniile în favoarea drepturilor femeilor.
Aproximativ jumătate dintre respondenţii din China, Rusia şi India au fost de părere că bărbaţii sunt superiori femeilor şi mai buni la a câştiga bani şi în performanţele şcolare.
UN Women, entitatea ONU pentru egalitatea de gen, consideră decalajul salarial între bărbaţi şi femei, de 24 procente, drept "cel mai mare jefuitor" al femeilor, menţionează Reuters.
De asemenea, potrivit unui studiu pe 2016 al Forumului Economic Mondial (World Economic Forum), dacă ritmul actual de reducere a decalajului se menţine, egalitatea economică între bărbaţi şi femei va fi atinsă în 170 de ani.

Anii de violenţe prin care a trecut Republica Democrată Congo şi-au lăsat amprenta şi asupra unor specii rare ale faunei, aşa cum este gorila din câmpiile estice sau gorila lui Grauer (Gorilla beringei graueri), specie de primate aflate în prezent în pericol critic de dispariţie, conform worldwildlife.org.
Gorila din câmpiile estice este cea mai mare dintre cele patru subspecii de gorilă existente. Înălţimea medie la maturitate a acestor animale este de 1,70 metri, dar masculii pot depăşi 1,85 metri şi pot cântări peste 200 de kilograme. Se deosebeşte de celelalte subspecii de gorile prin trunchiul puternic, îndesat, membrele superioare mari şi botul scurt, turtit. Deşi sunt nişte animale mari, gorilele din câmpiile de est se hrănesc în principal cu fructe şi alte vegetale, la fel ca toate celelalte subspecii de gorile.
Războiul civil din Republica Democrată Congo a afectat atât populaţia de gorile din câmpiile estice, cât şi pe cea de gorile de munte. Anii de instabilitate politică şi de violenţe au dus la neglijarea stării în care se afla reţeaua congoleză de parcuri naţionale, sanctuarele acestor animale şi a numeroase alte specii de faună şi floră. În Parcul Naţional Kahuzi-Biega, spre exemplu, au fost vânate gorile şi au fost deschise exploatări miniere ilegale. În plus, activitatea militară în zonele în care trăiesc aceste primate superioare a îngreunat eforturile organizaţiilor pentru conservarea mediului de a salva gorilele.
Gorilele trăiesc în zonele împădurite din estul RD Congo. În ultimii 50 de ani habitatul lor s-a micşorat de la aproximativ 21.000 kmp până la aproximativ 12.000 kmp. Această subspecie, gorila din câmpiile estice, ocupă în prezent, conform estimărilor, doar 13% din aria pe care o ocupa odinioară. La mijlocul anilor '90 numărul lor era estimat la aproximativ 16.900 de indivizi. În prezent, numărul lor este cu cel puţin 50% mai mic, conform cercetătorilor. Violenţele din regiune au făcut imposibilă recenzarea animalelor rămase.
Pe măsură ce oamenii au pătruns în regiunile din est, în teritoriul gorilelor, au distrus o mare parte din habitatul acestor animale ce a fost transformat în teren agricol. Doar o mică parte din habitatul originar al gorilelor este protejat în sanctuare naturale, aşa cum este Parcul Naţional Kahuzi-Biega. Dar chiar şi în astfel de parcuri naturale continuă braconajul. Pe piaţa neagră sunt vândute părţi din aceste animale pentru presupuse virtuţi curative iar puii de gorilă sunt vânduţi pe post de animale de companie.
Autoritatea congoleză pentru animale sălbatice (ICCN) a primit în ultimii ani ajutor din partea unor organizaţii pentru conservarea mediului şi a vieţii sălbatice, aşa cum este WWF, pentru a proteja şi monitoriza gorilele din Parcul Naţional Kahuzi-Biega, adunând date cu privire la biologia acestor animale, locurile pe care le frecventează etc. Autorităţile congoleze, alături de WWF, plănuiesc să deschidă o nouă arie protejată pentru gorile în Pădurea Itombwe, la sud de Kahuzi-Biega.

"Fereastra de Azur", o formaţiune geologică în forma unei arcade devenită un simbol al Maltei şi care apare în numeroase broşuri turistice şi cărţi poştale malteze, s-a prăbuşit în mare din cauza eroziunii, "un eveniment sfâşietor" după cum l-a descris premierul maltez Joseph Muscat, informează Reuters.
Geologii au avertizat de mai multă vreme că această structură naturală aflată pe coasta de nord-vest a micuţei insule Gozo este supusă unui proces accelerat de eroziune, iar autorităţile au luat decizia de a le interzice turiştilor să se plimbe pe suprafaţa sa. Această structură geologică s-a prăbuşit din cauza valurilor mari şi a vântului puternic.
Unul dintre locuitorii insulei Gozo, Roger Chessell, a povestit ce a văzut dimineaţa, când s-a plimbat pe coastă. "Valurile erau mari şi furioase sub Fereastra de Azur. Apoi, dintr-o dată, arcada s-a prăbuşit în mare cu un zgomot puternic, ridicând în jur coloane de apă", a povestit el pentru cotidianul Times of Malta.
Premierul maltez Joseph Muscat a postat pe Twitter un mesaj în care menţionează că celebrul reper turistic mediteranean a fost de la început sortit distrugerii din cauza procesului natural de eroziune exercitat de valuri şi de vânt. "Acea zi tristă a sosit", a scris el.

Autorităţi, medici, cercetători, companii din domeniul farmaceutic, pacienţi şi aparţinători, reprezentanţi ai societăţii civile au participat la o conferinţă organizată de Alianţa Naţională pentru Boli Rare România, care a avut ca temă cercetarea medicală în acest domeniu.
Pacienţii cu boli rare au nevoie de investiţii majore în cercetare, politici specifice, expertiză în domeniu, simplificare administrativă pentru acces mai rapid la tratament, servicii de diagnosticare precoce, acces la teste genetice şi screening, centre de expertiză şi servicii sociale de suport, au subliniat participanţii la conferinţă.
"Cercetarea este cheia. Dar nu trebuie să uităm că, dacă s-au făcut paşi în cercetare, chiar şi în lipsa fondurilor, aceştia s-au datorat şi implicării pacienţilor, un glas din ce în ce mai avizat, dar prea puţin luat în seamă", a declarat Maria Puiu, vicepreşedinte al Alianţei, potrivit unui comunicat de presă.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Mihai Tomescu, a subliniat faptul că au fost introduse patru boli rare în ordinul privind încadrarea persoanelor cu handicap şi că a fost iniţiat un demers vizând revizuirea criteriilor de evaluare a persoanelor cu dizabilităţi şi modul în care aceste persoane sunt certificate.
Ruxandra Draghia Akli, DG Research Comisia Europeană şi ambasadoarea Zilei Bolilor Rare România, în intervenţia sa video, a reliefat faptul că în cadrul Comisiei se pune accent pe îmbunătăţirea accesului la diagnostic precoce şi tratament.
În cadrul conferinţei de presă au fost prezentate şi concluziile jocului PlayDecide, bazat pe conversaţii, prin care, într-un fel simplu şi eficient, se dezbat subiecte controversate.
Centralizarea rezultatului jocului, la care au participat specialişti, pacienţi şi autorităţi locale, a condus la următoarele concluzii / acţiuni: asigurarea unei mediatizări în vederea recunoaşterii şi creşterii vizibilităţii bolilor rare, necesitatea asigurării unei consilieri genetice şi de aici introducerea în CodCOR a unei meserii de consilier genetic specializat, asigurarea unei testări genetice pentru populaţie — premisa unui diagnostic precoce în bolile rare, colaborarea multidisciplinară pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor rare, dezvoltarea reţelelor naţionale / europene de referinţă în vederea asigurării diagnosticului şi tratamentelor, elaborarea registrelor naţionale, dar şi asigurarea unei finanţări pentru activitatea de prevenire, diagnostic şi tratament.
Anul 2017 marchează cel de-al 10-lea an consecutiv în care comunitatea internaţională sărbătoreşte Ziua Bolilor Rare. Pe plan internaţional, evenimentul este organizat de către EURORDIS (European Rare Diseases) iar pe plan naţional, campania e susţinută de către Alianţa Naţională pentru Boli Rare din România.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunţat la sesiunea anuală a Consiliului Drepturilor Omului, ascensiunea populismului şi extremismului, în timp ce Înaltul Comisar Zeid Ra'ad Al Hussein a atras atenţia asupra "profitorilor politici" tentaţi de retragerea din sistemul multilateralist, relatează AFP.
"Vedem prosperând fenomenul pervers al populismului şi al extremismului, care se alimentează reciproc pe fondul valului rasist, xenofob, antisemit şi islamofob, între alte forme de intoleranţă", a declarat Guterres, în deschiderea celei de-a 34-a sesiuni a Consiliului Drepturilor Omului.
Într-o altă intervenţie, Înaltul Comisar penru Drepturile Omului, Zeid Ra'ad Al Hussein, a lansat un mesaj clar factorilor politici care (...) ameninţă sistemul multilateral sau care au intenţia de a se retrage din anumite părţi ale acestui sistem.
"Nu vom rămâne pasivi. Drepturile noastre, drepturile altora, viitorul planetei nu pot, nu trebuie date la o parte de profitori politici", a subliniat Zeid.
Potrivit secretarului general al ONU, "minorităţile, comunităţile autohtone şi alte grupuri sunt ţinta discriminărilor pretutindeni în lume. Şi la fel se întâmplă cu membrii comunităţii LGBT".
"Drepturile refugiaţilor şi migranţilor sunt în mare pericol. Traficul de fiinţe umane capătă amploare. În faţa numărului mare de persoane care fug de război, comunitatea internaţională nu trebuie să se sustragă responsabilităţilor sale", a adăugat secretarul general al Naţiunilor Unite.
El a pledat pentru "rezistenţă cu cea mai mare fermitate în faţa celor care vor să reintroducă tortura", subliniind că aceasta "este un act de laşitate care nu permite obţinerea de informaţii utilizabile şi aruncă oprobiul asupra oricărui ţări ce o practică".
Dezbaterile principalei reuniuni anuale a Consiliului, din care fac parte 47 de state membre alese în fiecare an de Adunarea Generală a ONU, vor avea în intervalul 27 februarie-24 martie, urmând să se încheie prin adoptarea unei serii de rezoluţii.
Printre temele cele mai dezbătute se vor afla situaţia drepturilor omului în Siria, Coreea de Nord şi Myanmar, tortura, migranţii sau libertatea credinţei.

Focarul de rujeolă care afectează România este posibil să se răspândească în ţările din Uniunea Europeană (UE) şi Spaţiul Economic European (SEE), a avertizat pe site-ul său Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).
"Ţinând cont de dimensiunea şi răspândirea geografică a focarului de rujeolă din România, posibilitatea de transmitere peste hotare a cazurilor de rujeolă este una crescută", se arată în evaluarea ECDC cu privire la riscurile implicate de focarul de rujeolă din ţara noastră, potrivit Xinhua.
De la sfârşitul lunii septembrie 2016 până la 17 februarie 2017, Institutului Naţional de Sănătate Publică a primit înştiinţări cu privire la 3.071 de cazuri de rujeolă. Cazurile continuă să fie raportate în ciuda măsurilor adoptate la nivel naţional pentru sporirea activităţilor de vaccinare, menţionează sursa citată.
În 2016, focare de rujeolă au izbucnit în mai multe dintre ţările UE/SEE, iar numărul cazurilor continuă să crească în 2017.
Focare anterioare şi actuale din alte trei ţări din UE au fost asociate din punct de vedere epidemiologic cu actualul focar din România, precizează Xinhua care menţionează că sunt necesare investigaţii aprofundate pentru a obţine mai multe informaţii cu privire la această posibilă legătură.
Vaccinarea este singura măsură eficientă împotriva rujeolei.
Dat fiind faptul că în mai multe ţări din spaţiul UE/SEE nu a fost încă atins planul de imunizare a populaţiei prin vaccinare, riscul de răspândire şi de transmitere a rujeolei din zonele cu populaţie cu grad înalt de risc rămâne ridicat.
ECDC, având sediul în capitala Suediei din 2005, colaborează cu autorităţile din domeniul sanitar din Europa în lupta cu bolile infecţioase.

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care va împlini 91 de ani la 21 aprilie, a fost fotografiată călare şi fără caschetă de protecţie la sfârşitul săptămânii trecute, potrivit unor imaginii publicate de ziarul britanic "The Telegraph" şi citate de EFE.
Cea mai longevivă suverană din istoria Marii Britanii continuă să se bucure, în pofida vârstei înaintate, de unul din hobby-urile sale preferate de când era o copilă, deoarece potrivit propriilor sale declaraţii "o face să se simtă o fiinţă umană".
Elisabeta a II-a a făcut o plimbare cu calul pe malul râului Tamisa şi în împrejurimile castelului Windsor, situat în afara Londrei, unde regina locuieşte mare parte a anului, notează ziarul. Mama prinţului Charles, moştenitorul tronului britanic, a refuzat întotdeauna să poarte caschetă pentru a nu-şi deranja coafura iar în locul ei poartă un batic legat sub gât.
Ziarul "The Telegraph" subliniază că regina este din nou sănătoasă după ce a suferit de o răceală puternică la sfârşitul anului trecut care a împiedicat-o să-şi exercite angajamentele oficiale, precum asistarea la slujba de Crăciun şi la petrecerea de Anul Nou la reşedinţa Sandringham, din comitatul Norfolk.
Anul acesta regina şi soţul său, prinţul Phillipe, 95 de ani, şi-au amânat venirea la Londra de la Sandringham din acest motiv.
Răceala puternică nu a împiedicat-o totuşi pe regină să participă la petrecerea de Anul Noul desfăşurată în această reşedinţă din provincie.

Pagubele totale pe care le-ar înregistra România în cazul producerii unui cutremur similar celui din 1977 s-ar ridica la circa 6 miliarde de euro, doar 20% din cele 8 milioane de locuinţe fiind acoperite de asigurări obligatorii şi 14% de asigurări facultative, a declarat Aurel Badea, coordonator al secţiunii Asigurări de Bunuri şi Proprietăţi UNSAR.
Raportat la portofoliul pe care îl deţine PAID — Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale — pagubele pe care le-ar provoca un cutremur similar celui din 1977 s-ar ridica la 775 milioane de euro.
"În 2016, am solicitat unui broker de reasigurare să facă o simulare la nivelul întregii populaţii de locuinţe. Pagubele au fost calculate pe baza unui model statistic. Erau undeva la 6 miliarde de euro la nivelul întregii populaţii de locuinţe. Doar 20% au asigurare obligatorie şi doar 14% au asigurare facultativă. În cazul unui cutremur de tipul celui din 1977, majoritatea pagubelor sunt în zona de asigurări obligatorii, iar PAID acoperă primele de 10.000 — 20.000 de euro. Peste 20.000 de euro la nivel de clădire vor fi puţine locuinţe. Vor fi acele locuinţe avariate major, nelocuibile sau cu avarii structurale. Sigur, în poliţele facultative rămân şi bunurile din locuinţă şi/sau anexele care nu fac corp comun cu locuinţa şi care nu sunt asigurate prin poliţa obligatorie", a spus Badea, într-o conferinţă de presă.
Aurel Badea a subliniat că această sumă, de 6 miliarde de euro, reprezintă o estimare realizată pe baza datelor despre piaţa de locuinţe, care se ridică la 8 milioane de locuinţe, şi care reprezintă pagube totale în caz de cutremur cum a fost cel din 1977.
"Majoritatea, însă, sunt neasigurate, deci majoritatea nu ar face obiectul unei indemnizaţii financiare, nu ar putea să aibă resursele financiare pentru a putea fi reconstruite sau pentru a se relua în condiţii de normalitate viaţa economică şi socială. Asta cred că este, de fapt, una dintre temele principale asupra căreia trebuie atrasă atenţia", a spus acesta.
La rândul său, directorul general al PAID, Nicoleta Radu-Neacşu, a dat asigurări că această companie este reasigurată "peste un eveniment echivalent cu cel din 1977". Ea a subliniat că este vorba doar despre portofoliul PAID.
"Noi nu vorbim decât despre portofoliul PAID, nu vorbim despre paguba României, pentru că nu am studiat aşa ceva. Utilizând un model extrem de complex şi care se potriveşte foarte bine pe specificul nostru (al României — n. r.), RMS, noi suntem acum asiguraţi pentru un eveniment care se produce o dată la 175 — 180 de ani. Evenimentul din 1977 este, conform RMS, unul la 170 de ani. Deci, noi suntem reasiguraţi în momentul de faţă peste un eveniment echivalent cu cel din 1977. Niciodată un eveniment nu poate fi exact ca unul care s-a produs anterior. Deci, limitele în care poate avea loc un cutremur sunt practic imposibil de descris. Dar, dacă este să o luăm statistic, suntem reasiguraţi peste un eveniment precum cel din 1977", a subliniat şeful PAID.
Potrivit acesteia, programul de reasigurare al companiei este în prezent de 800 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că aceasta este suma totală pe care PAID o poate oferi sub formă de despăgubiri deţinătorilor de poliţe PAD în cazul producerii unei catastrofe.
"Deci, este maximul de sumă cu care îi putem despăgubi pe clienţii noştri, în funcţie de dimensiunea evenimentului. Valoarea evenimentului (producerea unui cutremur precum cel din 1977 — n. r.) este de 775 de milioane de euro, şi aici mă raportez la portofoliul pe care îl are PAID, nu este vorba despre daune la nivelul ţării. Deci, noi vorbim acum de 20% maximum locuinţe asigurate. Ca număr de dosare, evenimentul din 1977 a avut undeva la 30.000 de clădiri prăbuşite în totalitate şi aproape de 200.000 de clădiri afectate la nivel de ţară", a precizat Nicoleta Radu-Neacşu.
Oficialul PAID a explicat că seismul din 1977, conform modelului RMS — un model destul de exigent şi ale cărui premise se potrivesc cu situaţiile existente în România — este catalogat drept un eveniment care se produce odată la 170 de ani.
"Suntem pregătiţi în momentul de faţă să despăgubim orice eveniment care este de dimensiunea celui din 1977, poate chiar mai mult, dar noi răspundem pentru asigurările obligatorii. Încercăm să creştem permanent programul de reasigurare, astfel încât să ajungem să acoperim evenimente din ce în ce mai mari. În cazul în care cutremurul va fi de 10 grade, aşa cum cineva a avut nefericita inspiraţie să trimită în eter o informaţie, da, cu siguranţă, vom fi depăşiţi de situaţie, dar cred că nu vom mai exista noi, ăştia de pe aici, care să vorbim despre cutremure. (...) Vorbim despre limite normale ale evenimentelor, lucruri care s-au mai întâmplat. Pot apărea evenimente care nu s-au întâmplat niciodată. Natura este foarte greu de anticipat", a subliniat directorul general al PAID.
Potrivit preşedintelui PAID România, Francois Coste, România este mai bine pregătită comparativ cu Italia în ceea ce priveşte sistemul de asigurare împotriva dezastrelor naturale.
"Suntem în România mai bine pregătiţi decât în Italia. Italia nu are un sistem de asigurare de stat sau privat pentru locuinţe în sensul catastrofelor naturale. Treptat construim rezerva în România şi suntem deja la un nivel ridicat. Cu 800 de milioane de euro putem face faţă unui eveniment cum a fost cel din 1977", a subliniat Coste.
În plus, Aurel Badea a precizat că nu se cunoaşte capacitatea de reasigurare la nivelul asigurărilor pentru locuinţe facultative, întrucât informaţia este confidenţială.
"Capacitatea de reasigurare pentru locuinţe nu este disponibilă în informaţii pentru că nu o avem la nivelul UNSAR pentru industria de asigurări facultativă, dar, prin reglementările Solvency II, ea s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de 2010, 2011, 2012. Informaţia este confidenţială", a subliniat reprezentantul UNSAR.

Pagina 225 din 234