M.C.M.

M.C.M.

Parlamentul israelian a anunţat că a votat o lege care interzice accesul în statul evreu partizanilor boicotului internaţional, scrie AFP.
Într-un comunicat, Knessetul (parlamentul) a subliniat că a "adoptat în a doua şi a treia lectură proiectul de lege privind intrarea în Israel".
"Nicio viză şi nicio autorizaţie de sejur de orice fel nu va fi acordată unei persoane care nu este cetăţean israelian sau rezident permanent dacă aceasta sau organizaţia ori instituţia în care militează a lansat cu bună ştiinţă un apel public la boicotarea statului Israel ori s-a angajat să ia parte la un astfel de boicot", potrivit textului respectiv.
Israelul şi-a intensificat lupta pe plan legal împotriva mişcării BDS (Boycott, Divestment, Sanctions) care militează pentru un boicot internaţional al statului evreu până ce acesta, printre altele, se retrage din teritoriile pe care le ocupă.
Israelul taxează mişcarea BDS de antisemitism, o acuzaţie pe care aceasta o dezminte.
Jurnalul israelian Haaretz consideră că noua lege deschide uşa pentru o eventuală utilizare împotriva palestinienilor care trăiesc în Israel cu statutul de rezident nepermanent.
Anul trecut, autorităţile israeliene au refuzat să reînnoiască documentele de călătorie unui membru fondator la BDS, Omar Barghouti, a cărui familie este palestiniană şi care este născut în Qatar.

Majoritatea medicilor europeni care lucrează în Marea Britanie iau în considerare părăsirea ţării din cauza Brexit-ului, mii dintre ei în următorii doi ani, ceea ce va arunca Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) într-o nouă criză de personal, relevă un sondaj realizat de Consiliul General al Medicilor (GMC), citat de cotidianul Independent.
La sondajul realizat de GMC au luat parte 2.115 medici veniţi din Zona Economică Europeană (EEA), care cuprinde statele membre ale UE, dar şi Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, şi a relevat că 1.171 dintre ei (55%) se gândesc să părăsească Marea Britanie, votul în favoarea Brexit-ului fiind una dintre cauze, a relatat Independent în ediţia sa online.
Numărul medicilor proveniţi din UE sau EEA este de circa 10.200, aproximativ 9% din numărul total de medici din cadrul NHS, conform statisticilor oficiale. Iar dacă jumătate dintre ei ar părăsi Marea Britanie, atunci acest lucru ar avea un impact uriaş asupra sistemului de sănătate, care are deja deficit de personal în unele zone.
Dintre cei 1.171 de medici care au spus că se gândesc să plece, 596 (45%) au precizat că intenţionează să facă acest lucru în următorii doi ani, iar 312 (24%) ? în următorii 3-5 ani.
Peste 1.000 dintre medicii din UE şi EEA au adăugat comentarii, spunând în sondaj ce părere au despre Brexit şi despre impactul acestuia asupra activităţii lor. GMC a precizat că s-au conturat două teme principale: impactul emoţional al Brexit-ului, mulţi medici spunând că se simt nedoriţi şi demoralizaţi, şi nesiguranţa privind viitorul statutului lor de rezidenţi. Această nesiguranţă a fost amplificată foarte probabil şi de refuzul premierului Theresa May de a confirma cel puţin deocamdată menţinerea drepturilor cetăţenilor din UE în Marea Britanie după Brexit, mai comentează Independent.
"Medicii din EEA au o contribuţie uriaşă şi vitală la serviciile de sănătate din Marea Britanie. Este extrem de îngrijorător că unii dintre ei iau în considerare părăsirea Marii Britanii în următorii câţiva ani. Dacă vor pleca, acest lucru ar avea un impact mare asupra pacienţilor şi ar pune sub o presiune şi mai mare restul profesiei medicale din Marea Britanie", a declarat directorul executiv al GMC, Charlie Massey.
Sondajul GMC vine în contextul în care există deja o îngrijorare extrem de răspândită în legătură cu deficitul de personal cu care se confruntă NHS.

Protecţia socială a reprezentat în 2015, în toate statele membre ale Uniunii Europene, cel mai important domeniu al cheltuielilor guvernamentale, iar România (11,5%) s-a aflat printre ţările care au alocat cel mai scăzut procent din PIB pentru acest sector, arată datele prezentate de Oficiul de Statistică al UE (Eurostat).
Procentul din PIB alocat cheltuielilor pentru protecţie socială variază în UE de la sub 10% în Irlanda (9,6%) la peste un sfert în Finlanda (25,6%). Opt state membre — Finlanda, Franţa, Danemarca, Austria, Italia, Suedia, Grecia şi Belgia — au alocat cel puţin 20% din PIB cheltuielilor pentru protecţie socială, în timp ce Irlanda, statele baltice, România, Cipru, Malta şi Cehia au cheltuit fiecare sub 13% din PIB pentru acest sector.
Cea mai mare parte din cheltuielile pentru protecţie socială a fost alocată în 2015 grupului "vârstă înaintată", care include pensiile. Cel mai ridicat procent pentru acest tip de cheltuieli se înregistra în Grecia (15,7%), Italia (13,8), Franţa (13,6%), Finlanda (13,4%) şi Austria (13,1%), iar cel mai scăzut în Irlanda (2,4%), Cipru şi Lituania (ambele cu 5,8%). Conform Eurostat, 10,3% din cheltuieli au fost alocate în 2015 grupului "vârstă înaintată", România înregistrând un nivel de 8,5%.
Cheltuielile pentru sănătate au reprezentat al doilea cel mai important domeniu al cheltuielilor în UE (7,2% din PIB). Ponderea sa variază de la peste 8% din totalul cheltuielilor guvernamentale în Danemarca, Franţa, Olanda şi Austria până la 2,6% în Cipru, 3,8% în Letonia şi 4,2% în România.
Cheltuielile pentru educaţie au reprezentat 4,9% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, în 2015. Ponderea sa variază de la 7% în Danemarca, 6,5% în Suedia, 6,4% în Belgia până la 3,1% în România şi 3,7% în Irlanda.

O persoană fizică autorizată din judeţul Botoşani a înregistrat în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale dulceaţa de trandafiri, ca produs tradiţional românesc, a declarat pentru AGERPRES, directorul Direcţiei pentru Agricultură, Cristian Delibaş.
Potrivit acestuia, dulceaţa de trandafiri "Deliciul Mihaelei", realizată în satul Iorga din comuna Manoleasa, este înregistrată la poziţia 543 din Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale.
"Plantaţia de trandafiri este undeva chiar pe malul Prutului. Este o femeie care are o plantaţie interesantă, care a ajutat-o să dezvolte o mică industrie", a declarat Delibaş.
Şeful Direcţiei pentru Agricultură susţine că Botoşaniul se află în topul naţional al judeţelor după numărul de produse înscrise în registrul produselor tradiţionale.
Astfel, 24 de produse de la 13 procesatori sunt atestate ca fiind tradiţionale. Cele mai multe dintre ele sunt produse lactate, însă există şi produse din carne, băuturi alcoolice şi produse de panificaţie.

Arestul la domiciliu este o măsură care afectează libertatea persoanei, iar aceasta trebuie însoţită de ansamblul garanţiilor recunoscute în cazul măsurii privative de libertate a arestului preventiv, precizează Curtea Constituţională a României (CCR).
CCR a admis o excepţie de neconstituţionalitate care viza dispoziţiile articolului 220 alin. 1 din Codul de procedură penală, care permite luarea măsurii arestului la domiciliu, în condiţiile în care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu în aceeaşi cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate.
În motivarea deciziei, Curtea arată că atât persoanele aflate în arest preventiv, cât şi cele aflate în arest la domiciliu se află într-o formă de privare de libertate, iar cele două măsuri reprezintă o "interferenţa majoră în dreptul la libertatea individuală a persoanei".
"Din această perspectivă, Curtea a apreciat că, din modul de reglementare a măsurii arestului la domiciliu, aceasta reprezintă o afectare a drepturilor persoanei care, prin intensitate şi modul de aplicare/de punere în executare, afectează libertatea persoanei, având caracteristicile unei privări de libertate", se arată în motivare.
În context, judecătorii apreciază că măsura arestului la domiciliu trebuie să fie însoţită de ansamblul garanţiilor recunoscute în cazul măsurii privative de libertate a arestului preventiv.
"Astfel, Curtea apreciază că stabilirea naturii măsurii preventive a arestului la domiciliu în sensul că aceasta este o măsură preventivă privativă de libertate determină faptul că aceasta trebuie însoţită de ansamblul garanţiilor recunoscute în cazul măsurii preventive privative de libertate a arestului preventiv. Această concluzie se impune, având în vedere, pe de-o parte, similitudinea celor două măsuri din perspectiva naturii şi a substanţei acestora, aspect stabilit atât de Curtea Constituţională, cât şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, şi, pe de altă parte, principiul ce rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căruia norma constituţională a art. 23 trebuie interpretată în sens larg, cu referire la toate măsurile preventive privative de libertate", se precizează în motivare.
Curtea reţine că, spre deosebire de situaţia arestului preventiv, care se poate dispune din nou faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, numai dacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate, în cazul arestului la domiciliu aceasta garanţie nu este reglementată.
Totodată, judecătorii observă că temeiurile ce stau la baza luării măsurilor preventive privative de libertate sunt similare celor reţinute în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului — inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte; inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament; inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta; există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni — şi apreciază că acestea îşi pierd din intensitate odată cu trecerea timpului, pierzându-şi în acelaşi timp caracterul suficient.
"Aşa fiind, Curtea apreciază că imposibilitatea dispunerii din nou a unei măsuri preventive privative de libertate faţa de inculpatul care a mai fost anterior arestat la domiciliu sau arestat preventiv în aceeaşi cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, dacă nu au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate, se constituie într-o garanţie ce însoţeşte măsurile preventive privative de libertate. Din această perspectivă, Curtea constată, cu atât mai mult, că dispunerea unei noi măsuri preventive privative de libertate, după ce anterior faţă de persoana respectivă a mai fost dispusă o măsură preventivă privativă de libertate, nu se poate baza pe aceleaşi temeiuri care au fundamentat dispunerea primei măsuri preventive privative de libertate. (...) Or, având în vedere că măsura preventivă a arestului la domiciliu este o măsură similară celei a arestului preventiv, având natura unei măsuri preventive privative de libertate, Curtea apreciază că aceasta trebuie însoţită de aceleaşi garanţii ca cele prevăzute în cazul măsurii preventive a arestului preventiv, inclusiv cea reglementată de dispoziţiile art. 238 alin.(3) din Codul de procedură penală", spun judecătorii CCR.

Transportatorul naţional de energie electrică, Transelectrica, avea de recuperat, la data de 27 februarie, creanţe în valoare totală de 51,5 milioane de lei pentru serviciul de transport şi sistem, potrivit datelor prezentate pe site-ul companiei.
Cea mai mare sumă, respectiv 20,7 milioane de lei, reprezintă creanţe deţinute la companii aflate în faliment. Cele mai mari datorii aparţin Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) — 5,9 milioane de lei, companiei Total Electric Oltenia — 3,1 milioane de lei şi traderului Romenergy Industry — 3 milioane de lei.
Totodată, Transelectrica are de recuperat 19,6 milioane de lei de la clienţi aflaţi în insolvenţă. Cele mai mari datorii le are furnizorul Petprod — 5,6 milioane de lei, compania Also Energ — 5 milioane de lei şi CET Govora — 1,8 milioane de lei.
Transelectrica vrea să recupereze pe cale juridică datorii de 10,7 milioane de lei în total, cele mai mari fiind ale Energy Holding — 1,05 milioane de lei, dar şi penalităţi de 3,9 milioane de lei de la ArcelorMittal Galaţi şi de 2,1 milioane de lei de la Also Energ.
Pe cale comercială, transportatorul are de recuperat creanţe, inclusiv penalităţi, de 204.040 de lei de la Fidelis Energy şi de 121.186 de lei de la Transenergo.
Transelectrica a înregistrat anul trecut un profit net de 285,511 milioane de lei, în scădere 20,7% faţă de anul precedent, potrivit situaţiilor financiare preliminare.

Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere proiectul Normelor de aplicare ale Codului Fiscal, document care aduce o serie de clarificări măsurilor introduse în ultimele luni.
Potrivit unui comunicat al MFP, în domeniul impozitului pe profit, proiectul normelor metodologice vine cu o serie de clarificări legate de aplicarea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit, în contextul eliminării perioadei de aplicare şi al extinderii aplicării facilităţii şi pentru licenţe de utilizare a programelor informatice.
În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, proiectul citat aduce precizări referitoare la aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor în cazul persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit care la 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 — 500.000 euro, echivalentul în lei, ca urmare a modificării unei condiţii de încadrare în categoria microîntreprinderilor, prin creşterea limitei veniturilor realizate în anul precedent, de la 100.000 euro la 500.000 euro. Totodată, documentul aduce precizări care reglementează modalitatea de calcul, de declarare şi de plată a impozitului pe profit de către contribuabilii care devin microîntreprinderi începând cu 1 februarie 2017 şi optează să plătească impozit pe profit ca urmare a deţinerii capitalului social subscris, de 45.000 lei, în perioada 1 februarie — 31 martie 2017 inclusiv.
În domeniul impozitului pe venit s-au adus clarificări cu privire la modalitatea de aplicare a scutirii de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi, pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere prevăzute la articolul 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.
Din punct de vedere al contribuţiilor sociale obligatorii, s-au efectuat corelări referitoare la eliminarea plafonului reprezentând valoarea a 5 câştiguri salariale medii brute, în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii şi alte surse.
În domeniul TVA, proiectul introduce dispoziţii procedurale cu privire la deducerea TVA de către persoanele impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după ce au avut codul de înregistrare anulat, precum şi cu privire la emiterea de facturi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în perioada respectivă, astfel încât beneficiarii să îşi poată exercita la rândul lor dreptul de deducere a TVA pentru achiziţiile efectuate de la aceste persoane în perioada în care nu au avut cod de TVA.
De asemenea, sunt instituite norme procedurale cu privire la aplicarea noului regim special forfetar pentru agricultori, introdus prin Ordonanţa nr. 84/2016.
Cele mai importante măsuri de ordin fiscal care se aplică în 2017 sunt reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute pentru plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 lei etc. De asemenea, la începutul acestui an, a fost modificat regimul de impozitare pentru IMM-uri, cotele de impozitare fiind acum de 1% şi 3%, în funcţie de numărul de salariaţi. pe de altă parte, plafonul pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor a crescut de la 100.000 euro la 500.000 euro.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a fermierilor care au solicitat ajutoare naţionale tranzitorii (ANTZ) şi sprijinul cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic, plafonul total alocat celor şapte scheme de sprijin fiind de circa 311,6 milioane de euro, respectiv 1,387 miliarde de lei.
Potrivit unui comunicat al APIA remis AGERPRES, fermierii vor primi 108,9 milioane euro (485,38 milioane de lei) prin schema decuplată de producţie în sectorul carne (ANTB), ceea ce înseamnă o subvenţie de 92,4 euro pe cap de animal (411,75 lei) pentru 1,178 milioane de capete.
Pentru schema decuplată de producţie în sectorul laptelui (ANTB), fermierii vor primi 25,9 milioane de euro (115,49 milioane de lei), iar cuantumul va fi 19,2 euro/cap de animal (85,56 lei) pentru 1,35 milioane de capete.
De asemenea, crescătorii de animale vor primi 54,6 milioane de euro (243,57 milioane de lei) pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine şi caprine (ANTOC), respectiv o subvenţie de 5,59 euro (24,92 lei pe cap de animal).
APIA va mai acorda subvenţii pe sprijinul cuplat categoria bivoliţe de lapte (SCZ) în valoare totală de 1,4 milioane de euro (6,23 milioane de lei) şi un cuantum de 186,7 euro (831,69 lei pe cap de animal); pe SCZ — sprijin cuplat speciile ovine/caprine în sumă totală de 28 de milioane de euro (124,7 milioane de lei) şi 27 euro (120,5 lei pe cap de animal); pe SCZ — sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora — 11,025 milioane de euro (49,102 milioane de lei) — 690,6 euro (3.075 de lei pe cap de animal); SCZ — sprijin cuplat categoria vaci de lapte — 81,49 milioane de euro (362,97 milioane de lei), respectiv 732,87 euro, respectiv 3.264,02 lei pe cap de animal).
Banii vor intra în conturile fermierilor în cel mult trei zile.
Plata ajutoarelor naţionale tranzitorii şi a sprijinului cuplat se efectuează în lei la un curs de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2016.
Potrivit APIA, plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii şi cele pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se acordă cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute în actele normative aprobate.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat că subvenţiile agricole au fost acordate anul acesta începând cu 23 februarie, pentru prima dată în România.
"Am înscris în bugetul Ministerului Agriculturii suma necesară pentru acordarea tuturor subvenţiilor pentru fermieri. Ne-am organizat eliminând rămânerile în urmă privind controlul în termen. Am operaţionalizat sistemul de prelucrare şi procesare a datelor, am transferat la timp sumele de la Ministerul Finanţelor în contul APIA printr-o colaborare perfectă între cele două ministere. (...) Aşa se face că, pentru prima dată în România, acordăm subvenţiile începând cu data de 23 februarie anul acesta. (...) La această dată s-au procesat acte pentru 481.814 fermieri, ceea ce reprezintă 71%, cu o sumă totală de 48.138.374 euro", a declarat Daea, la începutul şedinţei de Guvern.
El a precizat că acordarea subvenţiilor pentru zootehnie începe pe 10 martie, dar termenul a fost devansat cu patru zile.
"Anul trecut, aceste subvenţii s-au dat în iunie, iulie. Anul acesta fermierii iau banii când lucrările se execută în câmp. E un respect al nostru faţă de efortul fermierilor şi este un angajament politic pe care ni l-am asumat şi pe care îl ducem la îndeplinire", a adăugat ministrul.

Rapsodul Tudor Gheorghe afirmă că spectacolul în premieră "Îndrăgostiţi fără noroc", cu care a început miercuri, 8 martie, turneul din această primăvară, este unul plin de viaţă şi de forţă, de speranţă, "nu e unul trist, leşinat", chiar dacă titlul îndeamnă la nostalgie şi tristeţe. La Galaţi spectacolul va avea loc pe 8 mai la Casa de Cultură a Sindicatelor, la ora 19.00. Biletele se găsesc la casa de bilete a sălii de spectacol, la preţul de 100 lei.
Începând cu acest turneu, sonorizarea tuturor spectacolelor artistului va fi asigurată de Bose în România, reprezentantul celebrului producător american, care a creat un sistem personalizat special pentru concertele acestuia cu chitară electrică, chitară bass, pian, clarinet, flaut şi oboi.
"Deşi titlul te îndeamnă către nostalgie şi tristeţe, spectacolul este plin de viaţă şi de forţă, de speranţă. Nu e un spectacol trist, leşinat. (...) Ideea spectacolului pe care îl propun acum mi-a venit de la precedentul croit în jurul iubirii — 'Declaraţie de dragoste'. Am realizat atunci că sentimentul acesta de iubire i-a aprins, i-a îmbolnăvit pe majoritatea poeţilor. Toţi au scris despre iubire, în diverse etape ale sentimentului acesta. Dar, cea mai aleasă poezie a lor e aceea când se simt singuri, când îi părăsesc iubirile. Şi atunci, găsim la ei poeme de amărăciune, de tristeţe, de disperare în clipa în care au fost neînţeleşi în sentimentul lor de iubire. Probabil că li se trage de la tatăl lor şi al nostru — dl Eminescu, cel care a scris cele mai frumoase poeme. Le-a scris în clipa în care Veronica Micle nu răspundea amoarei lui", povesteşte Tudor Gheorghe.
Rapsodul afirmă că selecţia versurilor pe care se sprijină oricare spectacol al său este cea mai dificilă misiune.
"Pe mine mă interesează întâi poezia. Nu am poeţi preferaţi, am poeme preferate. Cu atât mai mult când vine vorba de iubire, cum se întâmplă şi în acest nou proiect intitulat 'Îndrăgostiţi fără noroc'. Nu mi-a fost deloc uşor să fac o selecţie de poeme. Spectacolul începe pe versurile lui Romulus Vulpescu — "...În fiecare zi ne batem joc de păsări, de iubire şi de mare...', îşi continuă periplul prin poeme splendide semnate de Grigore Vieru, Mircea Micu, Macedonski sau Arghezi şi se termină în muzicalitatea versurilor lui Adrian Păunescu", mai spune cunoscutul rapsod.
Începând cu acest concert, Tudor Gheorghe va aduce o schimbare "de sound" în spectacolele sale în sensul că sunetul clasic dat de instrumente de suflat calde precum clarinet, flaut sau oboi va fi combinat cu sunetul modern pe care îl redă o chitară electrică sau o chitară bass, dar şi sonoritatea mai specială a pianului şi percuţiei.
Compusă de maestru şi orchestrată de dirijorul Marius Hristescu, muzica spectacolului "Îndrăgostiţi fără noroc" va fi interpretată de solişti din toată ţara.

Gorilele de Cross River (după numele statului nigerian în care trăieşte această subspecie de gorilă) sunt printre cele mai misterioase şi mai rare primate superioare din lume, fiind incluse pe lista WWF a animalelor în pericol critic de dispariţie - conform ultimelor date de care dispun oamenii de ştiinţă, în prezent, în mediul natural nu trăiesc mai mult de 200 - 300 de astfel de gorile, conform worldwildlife.org.
Oamenii de ştiinţă nu au putut studia răspândirea gorilei de Cross River (Gorilla gorilla diehli) şi populaţia acestor primate superioare până relativ recent, în ultimii aproximativ 10 ani. Gorilele sunt foarte atente la apariţia oamenilor în habitatul lor şi se lasă greu observate, chiar şi de la distanţă. De asemenea, terenul accidentat care constituie habitatul acestei specii de primate şi vegetaţia sălbatică care îl acoperă face foarte dificilă studierea acestor animale în mediul lor natural. Din această cauză cercetătorii nu au putut evalua în mod direct mărimea populaţiei de gorile de Cross River, fiind nevoiţi să apeleze la evaluări indirecte, bazate pe numărul de cuiburi descoperite.
Gorilele de Cross River rămase trăiesc în cel puţin 11 grupuri împrăştiate în regiuni împădurite ale Nigeriei şi Camerunului, pe o arie de aproximativ 7.800 de kilometri pătraţi. Aceste primate spectaculoase pot ajunge la 1,82 metri înălţime şi pot cântări 200 de kilograme. Femelele au o perioadă de gestaţie de 8 luni şi jumătate şi au grijă de pui timp de câţiva ani. De obicei o gorilă femelă aduce pe lume un pui la fiecare 4 - 6 ani.
Această subspecie a gorilei de vest arată foarte similar cu gorilele de câmpie (Gorilla gorilla gorilla), putând fi identificate nişte diferenţe mici în ceea ce priveşte dimensiunea craniului şi a dinţilor. Habitatul gorilei de Cross River este din ce în ce mai redus din cauza intruziunilor antropice - despăduriri atât pentru lemne cât şi pentru a deschide noi zone pentru agricultură şi creşterea animalelor.
Eforturile de a proteja aceste animale se concentrează, în prezent, asupra limitării defrişării. Autorităţile cameruneze şi nigeriene, alături de organizaţii pentru protecţia mediului şi a animalelor, au creat o zonă protejată pentru gorile de Cross River la graniţa dintre Nigeria şi Camerun.
Gorilele de Cross River sunt în general vegetariene, hrănindu-se cu vlăstare tinere de bambus şi fructe. Ocazional, ca şi gorilele de câmpie, mănâncă larve de termite şi furnici. Gorilele trăiesc în grupuri familiale ce variază de la câţiva indivizi până la peste 40 de primate, grupuri ce sunt conduse de masculi dominanţi. Animale inteligente şi carismatice, gorilele şi oamenii împărtăşesc 98,3% din ADN şi din punct de vedere genetic sunt cele mai apropiate animale de oameni după cimpanzei şi bonobo.
Din cauza numărului foarte scăzut de indivizi, gorilele de Cross River sunt ameninţate şi de pericolul pierderii diversităţii genetice din cauza endogamiei. În pofida interdicţiilor în vigoare, braconajul rămâne în continuare un pericol pentru aceste animale.

Pagina 228 din 234