M.C.M.

M.C.M.

Cinci molecule pentru boli rare se vor afla în studii clinice în perioada următoare, a anunţat preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Nicolae Fotin.
"Începând cu 2016, Agenţia din România, prin personalul de specialitate, a realizat desemnarea unui număr de cinci molecule ca medicamente orfane. Ceea ce înseamnă că acestea se vor regăsi în perioada următoare în studii clinice şi probabil că mai târziu în autorizaţii de punere pe piaţă. Este binecunoscut că sistemul de rambursare a fost deschis după o lungă perioadă în care moleculele nu au avut acces în sistemul de rambursare chiar cu 17 medicamente orfane care se adresează bolilor rare în mai 2014. De atunci, Agenţia împreună cu Ministerul Sănătăţii şi CNAS au lucrat şi au realizat 7 modificări la HG care stabileşte moleculele care intră în sistemul de rambursare. La fiecare dintre aceste modificări, bolile rare au avut cel puţin opt molecule intrate", a afirmat Fotin cu prilejul unei conferinţe privind bolile rare, organizată de Alianţa Naţională pentru Boli Rare din România.
El a amintit şi de ultima hotărâre de guvern din luna februarie prin care au fost introduse molecule pentru patru patologii care nu beneficiau de terapie în prezent, pentru acestea fiind elaborate protocoalele de prescriere.
Nicolae Fotin a mai anunţat un proiect care se referă la dezvoltarea de studii clinice în România pentru pacienţi pe o perioadă de un an, rezultatele urmând a stabili dacă moleculele vor intra sau nu în sistemul de rambursare.
"Procesul de dezbatere s-a finalizat, el urmează aranjarea din punct de vedere legislativ", a explicat reprezentantul ANMDM.
Nicolae Fotin a precizat că una dintre provocări o reprezintă realizarea registrului naţional pentru boli rare.

Un număr de 51 de medicamente scumpe, care anterior acestei date se acordau cu viza comisiilor de experţi ale CNAS, vor putea fi prescrise de miercuri direct asiguraţilor, după completarea formularelor specifice de verificare a respectării criteriilor de eligibilitate aferente protocoalelor terapeutice pentru medicaţia respectivă.
Potrivit unui comunicat de presă al CNAS, formularele vor fi completate de medicii prescriptori şi vor fi transmise prin mijloace electronice către casele de asigurări de sănătate cu care aceştia sunt în relaţii contractuale, urmând ca în termen scurt transmiterea să se facă online către Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS).
CNAS precizează că întreaga responsabilitate pentru prescrierea medicamentelor menţionate, precum şi pentru corectitudinea completării formularelor va reveni medicilor prescriptori.
"Formularele vor constitui un sprijin pentru medicii prescriptori, deoarece reprezintă o modalitate rapidă de verificare a încadrării pacientului în criteriile terapeutice de prescriere a medicamentelor respective. Totodată, ele vor fi şi un instrument de control al evoluţiei costurilor prescrierilor de medicamente cu impact financiar semnificativ asupra bugetului CNAS", a declarat Radu Gheorghe Ţibichi, preşedintele CNAS, conform comunicatului de presă.
Totodată, CNAS susţine că a efectuat modificări în mai multe acte normative subsecvente referitoare la prescrierea medicamentelor şi la raportarea activităţii furnizorilor de servicii medicale şi medicamente, pentru a le pune în acord cu trecerea la noua procedură de prescriere a medicamentelor scumpe.

Încrederea în economia zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în februarie, după ce Banca Centrală Europeană şi-a extins programul de stimulente, transmit Reuters şi Bloomberg.
Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, indicele sentimentului economic (ESI) a crescut în februarie până la 108 puncte, de la 107,9 puncte luna precedentă, şi a atins cel mai ridicat nivel de după luna martie 2011. Cifra comunicată de Executivul comunitar este mai mare decât estimările analiştilor intervievaţi de Bloomberg, care mizau pe o uşoară creştere până la 108,1 puncte.
Majoritatea componentele ESI au înregistrat creşteri în februarie, în special încrederea în industrie care a urcat cu 0,5 puncte până la 1,3 puncte, de la 0,8 puncte în ianuarie. De asemenea, încrederea în sectorul serviciilor, responsabil pentru două treimi din PIB-ul zonei euro, a crescut până la 13,8 luna aceasta, de la 12,8 puncte luna precedentă, depăşind estimările analiştilor.
În schimb, s-a deteriorat încrederea în rândul consumatorilor în sectorul construcţiilor şi în vânzările cu amănuntul.
"Per ansamblu, datele sunt încurajatoare, puţin mai slabe decât ne-am aşteptat dar trendul este de creştere fermă. Cel mai mare risc cu care se confruntă zona euro este acum politic. Odată ce acesta este clarificat, vom vedea cât de robustă va fi redresarea", a apreciat Florian Hense, economist la Berenberg Bank în Londra.
Analiştii se aşteaptă ca PIB-ul zonei euro să înregistreze un avans de 0,6% în primul trimestru din 2017, după o creştere de 0,4% în ultimele trei luni din 2016.

Rusia va păstra Europa agăţată de gazele sale naturale în următorii ani, folosind rezervele sale imense şi costurile scăzute de producţie din Siberia, pentru a menţine preţuri atractive, conform grupului rus Gazprom, transmite Bloomberg.
Cota de piaţă a Gazprom se va menţine sau va creşte uşor, până în 2025, la aproximativ 35%, deoarece producţia scade în UE. Furnizările către Asia prin gazoducte vor începe cel mai devreme în 2019, le-a declarat investitorilor Oleg Aksyutin, membru al conducerii companiei ruse, la o întâlnire desfăşurată în Singapore.
"Europa a fost şi va rămâne piaţa prioritară a Gazprom. Încă nu vedem cine ar putea oferi clienţilor europeni gaze naturale la tarife atât de convenabile", a afirmat la acelaşi eveniment Alexander Medvedev, adjunctul directorul general al grupului rus.
Deşi piaţa globală aşteaptă accelerarea fluxului de gaze naturale lichefiate (LNG) din Australia şi SUA, Gazprom crede că majoritatea celor care vor cumpăra aceste gaze vor fi din Asia şi America, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, a explicat Alexander Medvedev.
LNG costă cu aproximativ 30% mai mult decât gazul livrat Europei de Gazprom prin cea mai scumpă rută, via Ucraina, a precizat Aksyutin.
Preţurile Gazprom în Europa, care în 2016 s-au situat la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani, s-ar putea redresa anul acesta la 180 — 190 dolari pe mia de metri cubi, comparativ cu 167 de dolari în 2016, a declarat Medvedev.
Şi directorul general al grupului rus, Alexei Miller, a anunţat recent că anul trecut cota de piaţă a Gazprom pe piaţa gazelor din Europa s-a majorat cu trei puncte procentuale, ajungând la 34%.
"Am înregistrat o cantitate record de gaze furnizate statelor din afara fostei Uniuni Sovietice. În 2016, creşterea a fost de 12,5%, aproape de 180 miliarde metri cubi de gaz, o performanţă record", a afirmat şeful Gazprom.
"Prin urmare, cota de piaţă a Gazprom pe piaţa europeană s-a majorat cu 3%, la 34%", a adăugat Miller.
Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, a raportat un profit net de 102,2 miliarde ruble (1,7 miliarde de dolari) pentru perioada iulie-septembrie 2016, peste estimările analiştilor.
Compania controlată de statul rus a beneficiat în trimestrul al treilea 2016 de aprecierea rublei, care i-a permis să revină după pierderile de două miliarde de ruble înregistrate în perioada similară a lui 2015.
În schimb, cifra de afaceri a Gazprom a scăzut cu 3% în ritm anual, până la 1.257 miliarde de ruble, în trimestrul al treilea 2016, în timp ce cheltuielile operaţionale au crescut cu 21%, până la 1.140 miliarde ruble.
Pe primele nouă luni ale anului trecut, Gazprom a vândut o cantitate de 322,6 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 6,4% mai mult decât în 2015. Majoritatea livrărilor, 160,9 miliarde metri cubi, a vizat Europa şi alte pieţe, singurele care au raportat o creştere a cererii.

Preşedintele american Donald Trump a declarat în cadrul unui interviu acordat Breitbart News în Biroul Oval că gafa de la premiile Academiei americane de film de duminică a fost provocată în mare parte de concentrarea obsesivă a Hollywood-ului asupra politicii, relatează breitbart.com.
Trump a apreciat în interviu că eşecul de la Oscaruri ar fi putut fi evitat dacă elita Hollywood-ului s-ar fi concentrat mai puţin asupra atacării lui şi mai mult asupra punerii la punct a detaliilor evenimentului.
"Cred că au fost atât de concentraţi asupra politicii că nu au reuşit să acţioneze cum trebuie la sfârşit. A fost puţin trist. A luat ceva din strălucirea Oscarurilor. Nu am simţit-o ca pe o seară foarte strălucitoare. Am fost la Oscaruri. Ceva foarte special a lipsit, iar să termini într-un asemenea mod a fost ceva trist", a afirmat preşedintele Trump.
La ceremonia de decernare a Oscarurilor de duminică, câştigător al Oscarului pentru cel mai bun film a fost declarat iniţial "La La Land" de către prezentatorii Warren Beatty şi Faye Dunaway, şi nu "Moonlight", cum era de fapt. Gafa, considerată deja cea mai gravă din istoria Academiei americane, a forţat firma de contabilitate PricewaterhouseCoopers să-şi ceară scuze, după ce a supravegheat procesul de numărare a voturilor timp de 83 de ani.
"Ne cerem scuze 'Moonlight', 'La La Land', lui Warren Beatty, Faye Dunaway şi telespectatorilor galei Oscarurilor pentru eroarea care a fost comisă în timpul anunţării câştigătorului de la categoria cel mai bun film", a precizat firma într-un comunicat, potrivit The Hollywood Reporter. "Prezentatorilor li s-a dat plicul de la o altă categorie şi când au descoperit acest lucru, situaţia a fost corectată imediat. În prezent investigăm cum s-a putut întâmpla acest lucru şi ne exprimă regretele profunde. Apreciem graţia cu care nominalizaţii, Academia, canalul ABC şi Jimmy Kimmel au gestionat situaţia", se mai menţionează în textul citat.
Greşeala de la gala Oscarurilor s-a produs la numai câteva ore după ce Trump a fost atacat în numeroase rânduri de participanţii la ceremonie, în frunte cu prezentatorul Jimmy Kimmel. Acum, scrie Breitbart News, un site ultraconservator, preşedintele este acela care râde la urmă, întrucât are prilejul de a critica Hollywoodul pentru greşeala sa epocală.

Orăşenii cheltuiesc în medie 180,15 lei pentru cadourile de 1 şi 8 Martie, 60% dintre aceştia alocând bugete între 100 şi 299 de lei, conform unui studiu realizat de o companie de cercetare de piaţă.
Bugete cuprinse între 100 şi 199 lei vor fi alocate de 36,8% dintre orăşeni, iar 22,3% dintre ei vor cheltui sume între 200 şi 299 lei.
Majoritatea românilor va alege şi în acest an să ofere tradiţionalele mărţişoare de pus în piept, florile, dar şi mărţişoarele sub formă de brăţară. Românii din mediul urban vor mai oferi în număr mare şi bijuterii, dulciuri sau cosmetice şi parfumuri.
Ca tendinţă, femeile preferă mărţişoarele sub formă de brăţară, în timp ce bărbaţii se orientează mai mult către cele tradiţionale de pus în piept, dar şi către flori sau bijuterii.
Din totalul respondenţilor care şi-au exprimat intenţia de a oferi cadouri şi mărţişoare pentru a sărbători prima zi a primăverii, mai mult de trei sferturi vor oferi un cadou mamei (75,2%) şi peste jumătate vor oferi cadouri prietenelor (cu excepţia iubitelor) (51,1%).
Cei mai mulţi bărbaţi (86,7%) vor oferi cadouri şi mărţişoare partenerelor de viaţă, în timp ce majoritatea femeilor (80,2%) vor dărui cadouri şi mărţişoare mamelor.
Şi pentru ca fiecare regiune a României are propriile sale obiceiuri, nici Sărbătoarea Mărţişorului nu este la fel peste tot. În timp ce, în majoritatea cazurilor, femeia este cea care primeşte un mărţişor de 1 Martie, peste un sfert dintre persoanele de gen feminin intervievate în cadrul acestui studiu, care intenţionează să ofere cadouri de 1-8 Martie, au declarat că vor oferi cadouri şi mărţişoare şi bărbaţilor.
Moldovencele vor oferi, conform studiului realizat de MEDNET Marketing Research Center, cele mai multe mărţişoare bărbaţilor, aproape jumătate dintre locuitoarele din zona Moldovei exprimându-şi această intenţie.
Mediul online este, de asemenea, o importantă resursă de shopping pentru orăşeni, peste 20% dintre aceştia luând în considerare şi magazinele online pentru un posibil cadou de 1 - 8 Martie. Această posibilitate prezintă un grad de atractivitate mai ridicat în rândul bucureştenilor, comparativ cu locuitorii altor oraşe.

CFR Călători a emis studenţilor, în primele 20 de zile din februarie 2017, peste 240.000 de bilete gratuite şi mai mult de 3.000 de abonamente lunare, valoarea de decont a acestor călătorii depăşind 10,8 milioane de lei, informează compania.
În comparaţie, în intervalul 1 — 19 februarie 2016, studenţilor le-au fost emise peste 132.000 de bilete cu reducere şi peste 250 abonamente.
Potrivit sursei citate, în perioada menţionată, gradul de ocupare a trenurilor, la clasa a 2-a, a crescut în medie cu 20%. În unele zile (de exemplu în weekend-uri), la anumite trenuri (dinspre Bucureşti către Valea Prahovei, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj, Iaşi, Buzău, Timişoara şi retur, unde este afluenţă mai mare de călători), gradul de ocupare este şi de peste 100%, acest lucru presupunând emiterea biletelor "fără loc", în limita maximă admisă pe vagon.
"În prezent, CFR Călători ia toate măsurile pentru a acoperi solicitările de transport ale pasagerilor. În primele 20 de zile, capacitatea de transport a fost suplimentată în fiecare zi de week-end (vineri, sâmbătă, duminică), cu un număr de la 30 până la 80 vagoane", a precizat compania.
CFR Călători recomandă studenţilor achiziţionarea din timp a biletelor gratuite de tren, în vederea evitării unor situaţii neplăcute. În acest sens, CFR Călători a subliniat necesitatea achiziţionării biletului de călătorie gratuită pentru studenţi.
"Călătoriile gratuite acordate studenţilor presupun costuri pentru companiile feroviare. Aceste costuri sunt asumate de statul român şi sunt decontate de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor. Monitorizarea numărului de călătorii este obligatorie atât pentru evitarea unor situaţii neplăcute (exemplu: supraaglomerare, dublare locuri) pentru pasageri (nu doar pentru studenţi) prin dimensionarea corectă a capacităţilor de transport, în funcţie de fluxuri, cât şi pentru acoperirea costurilor prin compensarea necesară. Această monitorizare se poate realiza în baza unei statistici reale a numărului de călătorii gratuite efectuate de către studenţi, iar biletul este elementul definitoriu după care se poate face decontarea", atrage atenţia CFR Călători.
Pentru reducerea aglomeraţiei de la casele de bilete, reprezentanţii Ministerelor Transporturilor şi Educaţiei au avut, joi, o reuniune pentru finalizarea protocolului prin care toţi operatorii de transport feroviar de călători vor intra în posesia Registrului Matricol Unic cu evidenţa Studenţilor, acest demers facilitând cumpărarea biletelor atât online, cât şi de la automatele de vânzare bilete.
"În acest fel, se va diminua neajunsul privind aglomeraţia de la casele de bilete", afirmă compania.
La controlul în tren, studenţii sunt obligaţi să aibă următoarele documente: biletul de călătorie, legitimaţia de student pentru reducere/gratuitate la transport şi actul de identitate (carte de identitate sau paşaport).
"Legitimaţia de student pentru reducere/gratuitate la transport nu ţine loc de bilet în tren! Dacă studentul nu are asupra lui biletul de călătorie şi toate actele aferente, conform Regulamentului, acesta va fi considerat călător fără bilet şi sancţionat ca atare", avertizează CFR Călători.

Teatrul Gulliver din Galaţi vă invită duminică, 5 martie, la ora 10.30, la piesa "Cenuşăreasa", o adaptare de Ciprian Huţanu după Fraţii Grimm, în regia lui Ciprian Huţanu. Scenografia spectacolului şi construcţia păpuşilor este realizată de Vlad Tănase, muzica de Eugen Dan Drăgoi şi grafica digitală de Andrei Cozlac. În distribuţie îi întâlnim pe Elena Marin, Ionuţ Negrişanu, Gina Geru, Ramona Păuc şi pe Aurelian Iorga iar vocile cântecelor aparţin Cristinei Bleandură, lui Florin Bobei şi Corulului Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.
"Întâlnirea cu trupa de animaţie a Teatrului Gulliver a fost nu doar prilejul unor mici descoperiri în devenirea noastră ca profesionişti, cât, mai degrabă, a unei însemnate determinări de grup orientate către un scop bine definit: abordarea basmului clasic din poziţa confruntării cu imaginile-clişeu pe care cinematografia şi televiziunea le inoculează spectatorului tânăr şi matur, deopotrivă. Jocul păpuşilor, combinat cu jocul actoricesc, simultan, a fost marea miză a actorilor. Căutările mele s-au îndreptat către o renuanţare a înţelegerii întâmplărilor, altfel decât spectatorul, avizat sau neavizat, şi-ar imagina la intrarea în sala de teatru." ne spune Ciprian Huţanu, regizorul piesei.
Spectacolul a obţinut Premiul de Popularitate în cadrul Festivalului Internaţional de Animaţie "Gulliver", ediţia a XXIII-a, din anul 2015.
Biletele se pot cumpăra înainte de începerea spectacolului, preţul acestora fiind de 10 lei pentru copii şi 12 lei pentru adulţi.

Valoarea debitului fluviului Dunărea, pe sectorul aflat la intrarea în România, va fi în creştere în această săptămână, ajungând la 6.900 mc/s, peste mediile multianuale ale lunilor februarie şi martie, arată prognoza Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărie a Apelor (INHGA), publicată pe propria pagină de Internet.
Potrivit hidrologilor, până pe data de 5 martie, ora 7:00, în aval de Porţile de Fier, nivelurile vor fi în general în creştere, cu excepţia primelor două zile ale intervalului când vor fi în scădere uşoară pe sectorul Călăraşi — Tulcea.
Debitul fluviului la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere până la valoarea de 6.900 mc/s, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor februarie (5.300 mc/s), respectiv martie (6.700 mc/s), mai puţin în ultimei zile a lunii februarie şi a ultimelor două zile ale intervalului de prognoză.
În ceea ce priveşte situaţia pe râuri, prognoza de specialitate relevă faptul că, în intervalul 27 februarie, ora 7:00 — 5 martie, ora 7:00, debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere, cu excepţia primelor două zile ale intervalului de prognoză când vor fi în creştere ca efect combinat al cedării apei din stratul de zăpadă, diminuării formaţiunilor de gheaţă şi propagării pe cursurile inferioare ale râurilor mari din ţară.
Totodată, spre jumătatea intervalului sunt posibile creşteri de niveluri şi debite pe unele sectoare de râu din zonele de deal şi munte ca urmare a precipitaţiilor lichide prognozate şi cedării apei din stratul de zăpadă.
Conform INHGA, formaţiunile de gheaţă de pe râuri vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare, fenomene ce pot determina în evoluţia lor variaţii şi creşteri artificiale de niveluri pe unele cursuri, îndeosebi din bazinele Siretului şi Prutului, din cauza dislocării podurilor de gheaţă.

Astronomii au descoperit în jurul unei stele pitice şi reci un fascinant sistem de şapte planete similare Pământului, dintre care trei ar putea adăposti oceane de apă lichidă şi, deci, potenţial pentru existenţa vieţii, relevă un studiu publicat în revista Nature.
Conform NASA, această descoperire este extraordinar de importantă prin unicitatea sa, fiind vorba despre cele mai multe exoplanete (planete din afara sistemului nostru solar) telurice (din aceeaşi clasă cu Pământul) şi aflate la distanţa potrivită faţă de steaua în jurul căreia gravitează pentru ca la suprafaţa lor să poată exista apă în stare lichidă. Pe toate cele şapte planete poate exista apă în stare lichidă dacă sunt îndeplinite anumite condiţii atmosferice, însă şansele cele mai mari sunt pe trei dintre ele.
Descoperirea fost realizată prin intermediul Telescopului Spaţial Spitzer şi cu ajutorul altor telescoape terestre.
"Acum avem o ţintă bună" pentru a căuta prezenţa eventuală a vieţii pe aceste exoplanete, a declarat Amaury Triaud, de la Universitatea Cambridge, coautor al studiului.
Cele şapte planete, care au temperaturi apropiate de cele ale Pământului, gravitează în jurul unei stele mici, puţin luminoasă şi foarte rece, TRAPPIST-1, situată în galaxia noastră, la ''doar'' 40 de ani lumină de Terra.
Această descoperire se poate dovedi a fi o importantă piesă lipsă în puzzle-ul răspândirii vieţii în Univers. "Răspunsul la întrebarea dacă suntem singuri reprezintă una dintre priorităţile de prim rang ale ştiinţei şi descoperirea unui număr atât de mare de astfel de planete la distanţa potrivită faţă de steaua lor (pentru viaţă) este un remarcabil pas înainte spre atingerea acestui obiectiv", a comentat Thomas Zurbuchen, administrator asociat al NASA Science Mission Directorate din Washington.
Aflat la aproximativ 40 de ani lumină de Pământ (360 de trilioane de kilometri), acest sistem de planete este relativ aproape de noi, în constelaţia Aquarius (Vărsător). Denumirea stelei TRAPPIST-1 este acronimul de la numele telescopului belgian "Transiting Planets and Planetesimals Small Telescope", amplasat în Chile. În luna mai a anului trecut, astronomi care foloseau TRAPPIST au anunţat descoperirea a trei planete în acest sistem. Telescopul orbital Spitzer, asistat de câteva telescoape terestre, printre care şi Very Large Telescope din cadrul European Southern Observatory, a confirmat existenţa acestor planete şi a descoperit încă patru.
Folosind datele obţinute de telescopul Spitzer, echipa a măsurat dimensiunile celor şapte planete şi a emis primele estimări ale maselor pentru şase dintre aceste planete, permiţând astfel calcularea densităţii lor. Rezultatele obţinute au indicat că toate cele şase planete sunt telurice. Masa celei de-a şaptea planete, cea mai îndepărtată faţă de stea, nu a fost încă estimată, dar oamenii de ştiinţă sunt de părere că este vorba tot de o planetă telurică, însă una probabil îngheţată.
"Cele şapte minuni din sistemul TRAPPIST-1 sunt primele planete similare Pământului care au fost descoperite pe orbita unei astfel de stele", conform lui Michael Gillon, profesor la Universitatea din Liege şi coordonatorul studiului. "Acest sistem este, de asemenea, ţinta ideală pentru a studia atmosferele planetelor potenţial locuibile, de dimensiunea Pământului", a adăugat el.
Spre deosebire de Soare, steaua TRAPPIST-1 — clasificată drept o pitică ultra-rece — este atât de rece încât apa lichidă poate exista la suprafaţa planetelor care o orbitează de la distanţe foarte mici, mult mai mici decât ar fi posibil în sistemul nostru solar. Această stea are doar aproximativ 8% din dimensiunea Soarelui. Toate cele şapte orbite planetare din sistemul TRAPPIST-1 sunt mai apropiate de steaua gazdă decât orbita lui Mercur faţă de Soare. Inedit este şi faptul că aceste planete sunt foarte apropiate una de cealaltă. Dacă un astronaut ar sta la suprafaţa uneia dintre planete, ar putea să admire caracteristicile geologice şi chiar norii planetelor din vecinătate, planete care ar apărea pe cer mai mari decât Luna.
Aceste planete par să se afle în rotaţie sincronă cu steaua lor, la fel cum este Luna faţă de Pământ. Acest lucru înseamnă că o emisferă a fiecărei planete este mereu îndreptată spre stea, fiind mereu zi, pe când cealaltă emisferă este scufundată perpetuu în întuneric.
Telescopul în infraroşu Spitzer a urmărit steaua TRAPPIST-1 aproape continuu timp de 500 de ore în toamna anului trecut, identificând trecerile planetelor din sistem prin faţa stelei. După descoperirile realizate de Spitzer, NASA a îndreptat şi telescopul spaţial Hubble spre acest sistem solar, observând patru planete, dintre care 3 aflate în zona locuibilă circumstelară, în încercarea de a afla mai multe despre atmosferele acestor planete.
"Sistemul TRAPPIST-1 ne oferă una dintre cele mai bune oportunităţi în următoarea decadă de a studia atmosferele unor planete similare Pământului", susţine Nikole Lewis, astronom în cadrul Space Telescope Science Institute din Baltimore, Maryland.
Telescopul spaţial Kepler, principalul instrument folosit de NASA pentru descoperirea exoplanetelor îndepărtate, a fost şi el îndreptat spre acest sistem solar. Datele pe care le va oferi Kepler le va permite astronomilor să afle mai multe despre cele şapte planete cunoscute dar şi să verifice dacă pe orbita acestei stele se mai află şi alte planete.
Observaţiile făcute prin intermediul telescoapelor spaţiale Spitzer, Hubble şi Kepler vor fi completate de cele ce vor fi realizate începând cu anul viitor de James Webb Space Telescope. Un instrument mult mai sensibil, telescopul spaţial James Webb va putea detecta semnăturile chimice ale elementelor care compun atmosferele acestor planete şi va analiza şi temperaturile şi presiunea de la suprafaţa acestor lumi — factori-cheie pentru a determina dacă sunt sau nu ospitaliere pentru viaţă.

Pagina 232 din 234