M.C.M.

M.C.M.

Fuziunea de 29 de miliarde de euro dintre Deutsche Boerse şi operatorul bursei de la Londra, London Stock Exchange Group (LSE), ar putea eşua după ce LSE a avertizat că este puţin probabil ca tranzacţia să fie aprobată de Comisia Europeană (CE), transmite BBC.
CE a cerut operatorului bursei de la Londra să-şi vândă participaţia de 60% în platforma de tranzacţionare MTS iar LSE a apreciat că solicitarea este "disproporţionată". London Stock Exchange i-a avertizat pe investitori că nu va reuşi să vândă iar o astfel de vânzare ar afecta afacerile sale în derulare.
Ca rezultat, LSE a precizat: "pe baza actualei poziţii a Comisiei, operatorul bursei de la Londra crede că este puţin probabil ca CE să aprobe tranzacţia". Comisia Europeană a dat termen până luni celor doi operatori bursieri să vină cu propunere care să îndeplinească cerinţele forului comunitar. MTS reprezintă o parte relativ mică din afacerile LSE dar este o platformă majoră de tranzacţionare pentru bonduri guvernamentale europene, în special în Italia. În această ţară, operatorul bursei de la Londra deţine şi Borsa Italiana. Reprezentanţii CE nu au comentat informaţia.
Luni dimineaţă, acţiunile London Stock Exchange au scăzut cu 3% în urma publicării ştirii.
Recent, Comisia Europeană şi-a exprimat obiecţiile faţă de propunerea de fuziune dintre LSE şi Deutsche Boerse, îngrijorările Executivului comunitar fiind concentrate în special pe operaţiunile de clearing (compensare) ale celor doi operatori. Tranzacţia ar da naştere celui mai mare operator bursier din lume în funcţie de cifra de afaceri.
Casele de compensare, sau contrapărţile centrale precum LCH.Clearnet, deţinută de LSE, şi Eurex Clearing, filială a Deutsche Boerse, se plasează între cele două părţi ale tranzacţiilor cu derivative pentru a asigura că tranzacţia se finalizează chiar dacă una din părţi dă faliment. Împreună, LSE şi Deutsche Boerse au o pondere mare pe piaţa operaţiunilor de clearing, astfel că vor fi nevoite să vândă o parte din operaţiunile care se suprapun.

Ungaria a început construirea celei de-a doua linii a gardului de la frontiera sa cu Serbia, a indicat un purtător de cuvânt al guvernului ungar, demers ce va exacerba probabil criticile la adresa Budapestei din partea unor parteneri ai săi din cadrul Uniunii Europene, relatează agenţia Reuters.
Guvernul de dreapta al premierului Viktor Orban consideră migraţia drept una dintre cele mai mari ameninţări la adresa statu-quo-ului din Uniunea Europeană. Dar oficiali de la Bruxelles şi unele capitale europene sunt preocupate în legătură cu politicile pe cont propriu ale Budapestei.
O comisie a Parlamentului European, de exemplu, urmează să discute luni despre situaţia drepturilor omului din Ungaria. De altfel, Orban este unul din rarii lideri ai UE care îl aprobă pe preşedintele american Donald Trump, care vrea să construiască un zid de-a lungul frontierei SUA cu Mexicul.
Un gard din sârmă ghimpată a fost deja ridicat în 2015, când Ungaria figura pe principala rută terestră a sutelor de mii de migranţi şi refugiaţi, mulţi dintre ei plecaţi din cauza războiului din Siria. Gardul a blocat efectiv ruta spre Germania, către care se îndreptau mulţi dintre migranţi. Dar Budapesta a indicat că va construi o a doua linie a gardului care va face bariera mai eficientă şi îi va reţine pe migranţi în timp ce le sunt procesate cererile de azil.
Cu toate că presiunea la graniţa ungară este departe de cea care a existat în momentul de vârf al crizei migraţiei în 2015, patrulele de frontieră împiedică încă zilnic sute de migranţi să treacă ilegal frontiera şi escortează zeci de străini care au reuşit să pătrundă în Ungaria, potrivit guvernului.
Stâlpii pentru cea de-a doua linie a gardului sunt deja în apropiere de staţia de frontieră Kelebia şi materiale de construcţie au fost transportate în diferite zone de graniţă.
Şeful de cabinet al premierului Orban, Janos Lazar, afirma săptămâna trecută că guvernul a alocat 38 miliarde de forinţi (130 milioane de dolari) pentru cea de-a doua linie a gardului şi pentru taberele de reţinere a migranţilor.
Potrivit lui Lazar, cea de-a doua linie a gardului, care se va construi pentru moment doar la graniţa Ungariei cu Serbia, va fi amplasată imediat ce va permite vremea şi va fi finalizată până la sfârşitul primăverii.
Filiala ungară a Comitetului Helsinki şi Human Rights Watch (HRW) i-au trimis o plângere comisarului european pentru migraţie Dimitris Avramopoulos în legătură cu practicile actuale şi schimbările legale propuse.
''Comisia Europeană nu ar trebui să stea deoparte în timp ce Ungaria ia în derâdere dreptul de a cere azil'', a declarat Benjamin Ward, director adjunct al HRW. ''Folosirea zonelor de tranzit ca centre de detenţie şi forţarea solicitanţilor de azil care sunt deja în interiorul Ungariei de a se întoarce în Serbia, de partea cealaltă a gardului de sârmă ghimpată, sunt abuzive, fără sens şi crude'', a mai spus el.
Practica guvernului ungar de a permite intrarea a numai 10 migranţi pe zi creează un blocaj periculos de-a lungul frontierei ungaro-sârbe, uneori în condiţii inumane, potrivit HRW.
Guvernul ungar a respins afirmaţiile: ''Human Rights Watch ... încearcă din nou să-i denigreze pe cei care îşi fac datoria la frontieră. Ungaria a fost printre primele ţări care au respectat regulile UE, care apără frontierele Schengen, care îi opreşte, îi înregistrează şi îi separă pe refugiaţi de migranţii economici''.

Valoarea debitului fluviului Dunărea, pe sectorul aflat la intrarea în România, va fi în creştere în această săptămână, ajungând la 6.900 mc/s, peste mediile multianuale ale lunilor februarie şi martie, arată prognoza Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărie a Apelor (INHGA), publicată pe propria pagină de Internet.
Potrivit hidrologilor, până pe data de 5 martie, ora 7:00, în aval de Porţile de Fier, nivelurile vor fi în general în creştere, cu excepţia primelor două zile ale intervalului când vor fi în scădere uşoară pe sectorul Călăraşi — Tulcea.
Debitul fluviului la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere până la valoarea de 6.900 mc/s, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor februarie (5.300 mc/s), respectiv martie (6.700 mc/s), mai puţin în ultimei zile a lunii februarie şi a ultimelor două zile ale intervalului de prognoză.
În ceea ce priveşte situaţia pe râuri, prognoza de specialitate relevă faptul că, în intervalul 27 februarie, ora 7:00 — 5 martie, ora 7:00, debitele medii zilnice vor fi, în general, în scădere, cu excepţia primelor două zile ale intervalului de prognoză când vor fi în creştere ca efect combinat al cedării apei din stratul de zăpadă, diminuării formaţiunilor de gheaţă şi propagării pe cursurile inferioare ale râurilor mari din ţară.
Totodată, spre jumătatea intervalului sunt posibile creşteri de niveluri şi debite pe unele sectoare de râu din zonele de deal şi munte ca urmare a precipitaţiilor lichide prognozate şi cedării apei din stratul de zăpadă.
Conform INHGA, formaţiunile de gheaţă de pe râuri vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare, fenomene ce pot determina în evoluţia lor variaţii şi creşteri artificiale de niveluri pe unele cursuri, îndeosebi din bazinele Siretului şi Prutului, din cauza dislocării podurilor de gheaţă.

Biroul permanent al Senatului a decis să transmită către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) atât documentele clasificate, cât şi cele neclasificate care au stat la baza elaborării raportului comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989.
"Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut documentele privind Revoluţia din decembrie 1989, documente care au stat la baza comisiei de anchetă a Parlamentului. (...) Sunt documente — o parte clasificate şi o parte documente neclasificate. Astăzi (luni — n.r.) s-a luat hotărârea Bp să nu mai cerem declasificarea noi, la Senat, ci să le transmitem aşa cum sunt, fiind convins că, fiind o comisie de procurori, pot să citească, unii dintre dânşii, şi documente clasificate. Deci, ele vor pleca din Senat aşa cum sunt astăzi — o parte clasificate şi o parte neclasificate, tocmai pentru a ajuta PÎCCJ", a anunţat vicepreşedintele social-democrat al Senatului, Niculae Bădălău, luni, la finalul şedinţei Bp a Senatului.
Comisia juridică a Senatului a înaintat Biroului permanent un document în care precizează că, în urma şedinţei din 20 februarie, senatorii jurişti au luat decizia de a propune ca "documentele clasificate să fie transmise în forma clasificată către persoanele autorizate să preia aceste documente, potrivit celor solicitate în scrisoarea PÎCCJ — Secţia Parchetelor Militare, urmând să se procedeze la declasificarea lor, în conformitate cu dispoziţiile legale, acolo unde este necesar, prin iniţierea demersurilor faţă de instituţiile emitente ale documentelor clasificate".
PÎCCJ — Secţia Parchetelor Militare a transmis conducerii Senatului o scrisoare prin care a solicitat transmiterea unor documente neclasificate, precum şi declasificarea unor documente care au stat la baza elaborării raportului comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, Biroul permanent solicitând Comisiei juridice, în data de 8 februarie, formularea unui punct de vedere.

Cele peste 166.800 de hectare de fond forestier din judeţul Suceava pentru care Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei susţinea că deţinea drept de proprietate rămân în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, după ce instituţia a câştigat definitiv procesul intentat de către forul bisericesc, a anunţat, Romsilva.
Potrivit unui comunicat al regiei remis AGERPRES, procesul a fost intentat în urmă cu 16 ani de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut recunoaşterea dreptului de proprietate pentru cele 166.813 de hectare, aflate în judeţul Suceava.
"Litigiul s-a judecat în aceşti ani la mai multe instanţe din ţară, în mai multe cicluri procesuale, la Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Timişoara, Curtea de Apel Cluj, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acţiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj şi irevocabil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acum trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în acest an, prin Decizia 192 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", se arată în comunicatul citat.
Potrivit sursei citate, în cursul anului trecut, juriştii RNP — Romsilva au reuşit să păstreze în proprietatea publică a statului român încă 21.387 de hectare de fond forestier, cele mai multe în judeţele Buzău (2.754 de hectare), Gorj (2.622 de hectare) şi Argeş (1.276 de hectare).
În urma aplicării legilor pentru restituirea proprietăţilor, fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Romsilva, s-a diminuat la 3,14 milioane de hectare, adică aproape 49% din totalul fondului forestier naţional, notează Regia.

Şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Botoşani, comisarul şef Viorel Şerbănoiu, propune conducerilor şcolilor să interzică accesul elevilor cu telefoanele mobile în şcoli.
Acesta a declarat, într-o şedinţă a Colegiului prefectural, că o astfel de măsură ar trebui impusă în toate unităţile de învăţământ, în special în acele şcoli unde au fost înregistrate cazuri de furturi de telefoane mobile.
Şeful Poliţiei a prezentat o situaţie privind creşterea gradului de siguranţă a elevilor în şcoli, subliniind că în incinta unităţilor şcolare au fost înregistrate 18 cazuri de furt, în special telefoane mobile.
"Infracţiunile de furt privesc în special telefoane mobile, prejudiciile fiind mici şi se datorează neluării măsurilor corespunzătoare de către elevi şi profesori pentru asigurarea securităţii bunurilor, pe timpul desfăşurării orelor de curs, în timpul pauzelor sau când aceştia desfăşoară activităţi în afara clasei", a afirmat Şerbănoiu.
El susţine că, pentru evitarea unor astfel de infracţiuni, şcolile ar trebui să insereze în regulamentele de ordine interioară "interdicţia de deţinere de către elevi a telefoanelor mobile sau a altor categorii de gadget-uri".

În cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Galaţi aferente lunii februarie s-a discutat, în secţiunea alocată pentru rapoarte, informări, întrebări, interpelări, diverse, despre situaţia societăţilor la care CJ este acţionar. Consilierul Butunoiu Dorin a cerut lămuriri referitor la situaţia societăţilor Parc de Soft Galaţi, Consproiect Galaţi şi Drumuri şi poduri Galaţi, nu înainte de a-i mulţumi doamnei Carmen Chirnoagă pentru raportul postat, în urma unei solicitări la Curtea de Conturi, privind situaţia acestora. Butunoiu a specificat faptul că aceste societăţi se află în faliment şi a fost interesat de posibilitatea unei strategii de salvare.
Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, i-a răspuns consilierului Butunoiu, explicând că situaţia societăţii Parc de Soft este una bună şi că societatea este pe profit în ultima perioadă, ceea ce îl face sa aibă încredere în viitorul acesteia, însa referitor la celelalte două societăţi menţionate, Consproiect Galaţi şi Drumuri şi poduri Galaţi, acestea se află în lichidare judiciară şi nu se mai poate vorbi de o strategie de salvare în ceea ce le priveşte.

În cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Galaţi de marti, 28 februarie 2017, Costel Fotea, preşedintele CJ, a dispus aprobarea documentaţiei pentru lucrarea „Rest de executat pentru investiţia RK Reabilitare Laborator Clinic” pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi. Propunerea preşedintelui Fotea a creat o discuţie între consilieri pe baza legii 925/1995 privind verificarea proiectelor şi expertizarea construcţiilor, lege care obligă verificatorul de proiect să avizeze documentaţia tehnică. Conform discuţiei din cadrul şedintei Consilului Judeţean referitor la documentaţia tehnică a lucrărilor din Spitalul Judeţean, acest act nu este concret, având in vedere actualizarea legii 925/1995. Dispunerea a fost votată majoritar pentru, în urma unei specificări conform căreia actualizarea legii a fost una de tip financiar, care nu modifică proiectul, astfel încât suspiciuni legate de calitatea construcţiei nu există. Costel Fotea, initiatorul dispunerii, a subliniat necesitatea unor spaţii de calitate în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi.

Mici dispozitive de urmărire, dotate cu baterii solare, au fost montate pe nouă broaşte ţestoase, în Australia, pentru a dezvălui secretele ''anilor pierduţi'' din viaţa acestor reptile, informează Xinhua.
Acest proiect marin realizat în premieră are ca scop principal descoperirea de informaţii cu privire la misterioasa ţestoasă cu carapace plată din Australia care, odată ajunsă în apă, ''dispare timp de cinci-zece ani'', după cum a declarat Aaron Sprowl, curator-şef în cadrul Sea Life Sunshine Coast. El a adăugat că scopul urmăririi prin satelit a acestor reptile ''este de a încerca să ne facem o idee cu privire la locul în care se duc şi la ceea ce fac''.
După ce au fost colectate în luna februarie 2016, pe vremea când abia ieşiseră din ouă, broaştele ţestoase şi-au petrecut primul an din viaţă în cadrul acvariului Sea Life.
Acum, reptilele măsoară 15 centimetri lungime şi au fost eliberate marţi, la 10 mile nautice de coasta Queensland, într-o zonă apropiată celei în care s-au născut.
Oamenii de ştiinţă implicaţi speră ca proiectul să ajute la salvarea de la dispariţie a acestei specii native din Australia şi să contribuie la conservarea ei.
Dispozitivul poate rezista circa trei luni înainte de a ceda din cauza creşterii în dimensiuni a reptilelor, mai arată sursa citată.
În 2018 alte noi exemplare de ţestoase cu carapace plată urmează să fie eliberate în sălbăticie.

Peste 950 de câini din rasa Bulldog englez au defilat alături de stăpânii lor, pe străzile din Ciudad de Mexico, în încercarea de a obţine un loc în Cartea Recordurilor, informează AFP.
Unele dintre ele cu ochelari de soare, altele îmbrăcate în culorile drapelului mexican, însă mereu cu limba scoasă, patrupedele au mărşăluit pe Paseo de la Reforma, artera principală din capitala ţării.
Potrivit autorităţilor, la eveniment au luat parte şi circa 2,000 de persoane, arată Fox 5.
Numărul de exemplare de Bulldog strânse la acest eveniment ar fi suficient pentru a doborî recordul precedent, de 800 de câini din această rasă, însă datele trimise la comisa Guinness World Records vor trebui analizate în vederea omologării.
"La nivel mondial, suntem primul club de Bulldog care adună peste 950 de (exemplare de — n.r.) Bulldog englez", a declarat presei Erick Hernandez, preşedinte Club Bulldog Mexico.
Bondocii Bulldogi englezi sunt consideraţi "câini agresivi şi leneşi, dar ei sunt exact opusul — sunt o iubire, o iubire!", după cum a exclamat Gabriela Perez, proprietara unuia dintre animalele care au luat parte la cea mai mare plimbare de Bulldogi.
"Este o rasă incredibilă. Foarte afectuoasă. Mulţi oameni cred că sunt agresivi, dar adevărul este că este o rasă foarte nobilă şi foarte blândă'', a declarat o altă proprietară, Ana Belen Noriega, conform Fox 5.

Pagina 233 din 234